BusinessMagazin

Tag: cercetatoare

  • Cum reuşeşte o tânără să câştige zeci de mii de euro din vânzarea produsului care nu lipseşte niciodată de pe masa românilor

    Investiţia în Semolina se contorizează pe de o parte în bani – 20.000 de euro, iar pe de altă parte în timp – 2.000 de zile. Banii au mers în amenajarea unui spaţiu adecvat pentru producţia de pâine, cu malaxoare, cuptoare şi instalaţii de frig, în atelierul amenajat în comuna Corbeanca de lângă Bucureşti. Timpul a înghiţit toate eforturile, de la început până astăzi.

    „Este grozav cât de bine se împletesc în proces lucruri învăţate, obiceiuri pe care le-am deprins în facultate. Am studiat fizica, iar înclinaţia mea naturală de a experimenta, măsura, studia felul cum diverse variabile influenţează rezultatul final şi-au găsit locul într-o ocupaţie plină de sens, fabricarea pâinii”, povesteşte Monica Secăreanu.În business, i s-a alăturat între timp soţul – Petronius Secăreanu, dar şi un prieten al lor – Sebastian De Lazzero. Vânzările de pâine Semolina au ajuns anul trecut la 30.000 de euro cu doi angajaţi, iar afacerea a trecut pe profit, faţă de anul anterior când generase pierderi.

    „Atelierul este, practic, a doua mea casă. Este situat chiar în cartierul în care locuiesc. În mare, clienţii mei sunt membrii comunităţii din Corbeanca şi din vecinătăţi. Pe toţi îi cunosc personal şi cred că una dintre trăsăturile definitorii ale acestei afaceri este chiar relaţia apropiată cu ei. Pentru că nu îmi place risipa, lucrez doar la comandă.”

    Astfel, clientul comandă un anume produs, apoi îşi poate ridica pachetul personal la orice oră, dintr-un spaţiu dedicat al atelierului situat tot în comuna Corbeanca şi deschis nonstop. Acest sistem de onorare a comenzilor a fost conceput pentru clienţii care lucrează până târziu şi care nu puteau ajunge la o oră anume pentru a-şi prelua pâinile şi prăjiturile. Comenzile se fac la început de săptămână, iar plata – la sfârşitul lunii, pe baza unei facturi care conţine toate produsele comandate în luna respectivă.

    Pe lângă aceşti clienţi, Monica Secăreanu mai colaborează cu un restaurant şi câteva cafenele din Corbeanca şi din Bucureşti. Unul dintre clienţi este Moşia Corbeanca, un spaţiu dezvoltat de Alexandru Cîndea şi Bogdan-Mihail Doltu, care funcţionează ca restaurant şi loc pentru diferite tipuri de evenimente.
    Din meniul Semolina fac parte 12 feluri de pâini – fiecare cu un nume propriu, majoritatea cu maia sălbatică (o combinaţie de apă şi făină, îngrijită timp de mai multe zile pentru a putea fi apoi folosită în prepararea pâinii), dar şi cornuri dulci şi sărate, fursecuri cu bucăţi de ciocolată, nuci şi fructe uscate, checuri cu fructe sau ciocolată, tarte, cozonac, cheesecake.

    „Într-o lună, am aproximativ 500 de comenzi. În timpul săptămânii, se comandă cel mai des pâinea şi cornurile, pentru pacheţelul copiilor, iar spre final şi pentru weekend – tartele, checurile şi fursecurile”, spune Monica Secăreanu.

    Ingredientele vin în principal de la producători locali. De pildă, făina spelta bio este achiziţionată de la o fermă din judeţul Timiş, iar nucile vin tot din Transilvania. „Ingredientele premium, producţia la comandă în cantităţi mici, documentarea permanentă se regăsesc şi în preţul produselor. De exemplu, o pâine cu maia sălbatică de aproximativ 700 de grame, în care folosesc făină din grâu antic (pâine denumită Antik), costă 16 lei, una cu acelaşi gramaj în care pun nuci şi roşii uscate din belşug (Ronu) este 20 de lei, un cozonac de 900 de grame cu umplutură de cremă de nucă, cacao şi coajă de lămâie confiată costă 55 de lei.”

    Planurile pentru 2019 includ diversificarea portofoliului de produse, atât prin reţete noi, cât şi prin noi tehnici de pregătire a pâinii şi a prăjiturilor. Iar la capitolul inovaţie, Monica Secăreanu are deja experienţă, mai ales că inclusiv numele afacerii, „Semolina – brutăreşte artizanal”, este tot o formă de inovare, verbul „a brutări” fiind inexistent în DEX, dar ilustrativ pentru pasiunea antreprenoarei din Corbeanca.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma  www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    + Muşchi artificiali pentru roboţi cu superputeri au fost creaţi de o echipă condusă de cercetătoarea de origine română Daniela Rus. Muşchii le-ar oferi capacitatea roboţilor de a ridica până la 1.000 de ori greutatea lor

    + Prinţul Harry al Marii Britanii, în vârstă de 33 de ani, şi logodnica lui, actriţa americană Meghan Markle, în vârstă de 36 de ani, se vor căsători în luna mai în cadrul unei ceremonii oficiale care va avea loc în capela St. George de la Castelul Windsor

    + Airbus SE, Rolls-Royce Plc şi Siemens AG au anunţat că vor dezvolta motoare electrice hibride pentru avioane. Primele aeronave cu astfel de motoare ar urma să fie vândute până în 2030

    + Emil Boc a anunţat că Primăria Cluj-Napoca a obţinut aprobarea din partea CNAIR pentru a realiza, în locul guvernului, studiul de fezabilitate, planul urbanistic zonal şi detaliile tehnice pentru construirea centurii metropolitane, în lungime de 38 de kilometri. Viitoarea centură metropolitană va trebui să fie gata până la sfârşitul anului 2023, valoarea estimată a acesteia fiind de 150 de milioane de euro

    + Producătorul francez de materiale de construcţii Saint-Gobain anunţă redeschiderea liniei de producţie de vată minerală din fibră de sticlă la fabrica Isover din Ploieşti, producţia fiind estimată a se relua în iulie 2018, după reconstrucţia cuptorului şi alte îmbunătăţiri tehnologice

    + Municipalitatea din New York a abrogat o lege veche de aproape un secol, care limita posibilitatea de a dansa în baruri. Legea, adoptată în 1926, le cerea localurilor să deţină o licenţă specială pentru ca muşteriii să poată dansa. Mai puţin de 100 din peste 22.000 de baruri, restaurante şi discoteci din această metropolă americană deţineau un astfel de permis

    + Guvernul Germaniei va acorda anul viitor un miliard de euro oraşelor ţării pentru a reduce poluarea generată de maşinile echipate cu motoare diesel. Banii vor fi investiţi în găsirea unor soluţii pentru reducerea poluării generate de emisiile vehiculelor

    – România alocă cei mai puţini bani pentru sănătate la nivel european. în medie, cheltuielile de acest fel înseamnă puţin peste
    800 de euro într-un an pe cap de locuitor

    – Un român moare în fiecare oră de cancer pulmonar. Potrivit ultimelor date, în 2015, 10.335 de români au murit din cauza acestei boli. Simptomele cancerului pulmonar sunt greşit interpretate de pacienţi, iar cancerul pulmonar este depistat mai degrabă în stadii avansate, pentru că semnele acestuia nu sunt considerate atât de grave încât să impună vizita la medicul specialist

    – PMB a anunţat că va organiza între 5 şi 17 decembrie, în Piaţa Victoriei, un târg de sărbători, în condiţiile în care legea organizării adunărilor publice nu permite desfăşurarea a două manifestaţii în acelaşi loc. Protestatarii au anunţat că nu pleacă din Piaţa Victoriei şi nu renunţă la manifestaţii

    – Société Genéralé va închide trei sute de sucursale şi va elimina 900 de locuri de muncă în Franţa până în 2020. Banca intenţionează să-şi facă loc în sectorul bancar digital şi să reducă costurile

    – Banii venezueleni nu mai au practic nicio valoare, iar criza prin care trece ţara se adânceşte. Inflaţia din Venezuela urcă la 4.000%

    – Hackerul acuzat că a pus la cale atacurile din 2014 asupra serviciului Yahoo! Mail va pleda vinovat în proces şi va mărturisi legătura cu serviciile secrete ruse

  • O româncă a revoluţionat metodele de depistare a cancerului

    Experienţa proprie a condus-o pe Ileana Hancu în laboroatoarele General Electric, unde a proiectat o soluţie de imagistică unică în lume.  „Vreau ca medicii să aibă posibilitatea de a analiza toate imaginile unui test şi de a şti cu certitudine dacă totul este în regulă sau dacă este vorba de cancer,” spune aceasta. „Nimeni nu are nevoie de incertitudini şi nu şi le doreşte la sfârşitul unui test.”

    Studiul lui Hancu ar putea fi de bun augur în ceea ce priveşte grupurile de femei pentru care mamografiile pot fi deseori neconcludente. Hancu a crescut în Bucureşti,  într-o familie cu înclinaţii ştiinţifice. Tatăl ei a fost programator de calculatoare, mama sa a fost chimist, iar Ileana Hancu s-a înscris la facultate, unde avea să studieze optica. „Pe atunci, probabil că nu exista nici măcar un aparat RMN în toată ţară,” spune Ileana Hancu. În anul 1996, după ce a absolvit facultatea a ales să studieze fizica la Universitatea din Pittsburgh şi a descoperit rezonanţa magnetică. Câţiva ani mai târziu, şi-a luat doctoratul în acest domeniu ezoteric. „De aceea am ajuns la GRC. Nu există prea multe locuri în lume care să poată valorifica o astfel de expertiză”, spune ea.

    Hancu desfăşura deja cercetări RMN când au intervenit temerile legate de cancer. RMN-ul fusese folosit în clinica de diagnosticare a cancerului mamar, dar imaginile RMN standard au produs prea multe rezultate fals pozitive sau au descoperit leziuni care la biopsie s-au dovedit a fi benigne.
    O nouă metodă pe bază de RMN care trebuia să genereze imagini clare, denumită imagistică ponderată prin difuzie, „a tot apărut prin literatura de specialitate în ultimii câţiva ani”, spune Hancu. „Dar imaginile ponderate prin difuzie erau deplorabile”, spune ea. Arătau ca o captură de imagine de la un televizor cu antenă proastă, neclare şi deformate. Un doctor nu le-ar fi putut interpreta corect şi nu le-ar putea folosi pentru a hotărî soarta unui pacient.

    Hancu a început să experimenteze diverse metode care ar putea îmbunătăţi semnalul RMN şi rezoluţia spaţială a imaginilor, astfel încât să se poată vedea chiar şi tumorile mai mici. Una din abordările sale presupune construirea unui RMN echivalent cu o cameră de înaltă rezoluţie.
    Activitatea de cercetarea i-au adus deja lui Hancu şi colaboratorului ei, Prof. Robert Lenkinski de la Centrul Medical Southwestern al Universităţii din Texas, o bursă de 3,2 milioane USD pentru o perioadă de cinci ani de la Institutul Naţional de Sănătate din SUA. Ei intenţionează să îşi testeze tehnologia pe pacienţi într-un studiu clinic prin care să contribuie la evaluarea pe viitor a utilizării acesteia în diagnosticarea cancerului mamar.

    Hancu spune că, pentru ea, a învăţa nu este un exerciţiu academic. „Dacă ajungi să dezvolţi o tehnică de imagistică prin care poţi salva oamenii de la o biopsie, dacă poţi dezvolta o tehnică prin care poţi afla cu certitudine dacă ai sau nu cancer, cred că aşa se măsoară succesul, în cele din urmă,” spune Hancu. „Eu cred că măsura succesului este impactul pe care îl ai asupra vieţii unui om.”