Tag: ceramica

  • O generaţie nouă de artişti a identificat în ultimii ani o nişă în care îşi fac loc din ce în ce mai mulţi antreprenori

    O generaţie nouă de artişti a identificat în ultimii ani o nişă în care îşi fac loc din ce în ce mai mulţi antreprenori. Ceramica a atras curiozitatea şi a stârnit talentul a zeci de artizani, care au ales să dea un suflu nou, vibrant, acestui material de o gingăşie care emoţionează. Câteva astfel de poveşti sunt şi următoarele.

    Antreprenorul Florin Popescu a creat în 2016 brandul Poemi, sub care produce obiecte din ceramică, fie ele căni, farfurii sau boluri. „Avem şi un alt business, un atelier floral, căutam pentru o şedinţă foto recuzită şi aşa am ajuns la nişte farfurii lucrate manual aduse de cineva din afară. Aşa a încolţit ideea de a face obiecte pentru atelierul floral. Nu aveam experienţă, am fost autodidacţi, am luat-o de la cele mai banale tehnici”, povestea Florin Popescu la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. El nu foloseşte roata olarului pentru a fabrica obiectele, produsele fiind făcute prin presare şi modelare, după care sunt finisate, introduse la cuptor pentru mai multe serii de arderi, în funcţie de complexitatea obiectului. Cele mai căutate sunt farfuriile, cănile şi paharele, iar materia primă vine de la un furnizor din judeţul Mureş.

    Georgiana Filipescu şi-a urmat visul atunci când a pus pe piaţă afacerea Mica Cera, un atelier unde produce obiecte din porţelan, de la tacâmuri şi veselă, la bijuterii. Antreprenoarea a urmărit tutoriale şi a participat la cursuri pentru a învăţa cum să producă obiectele, iar locul de unde au ieşit primele produse a fost balconul propriei locuinţe, acolo unde funcţiona primul atelier. Ulterior, asociata  Georgianei Filipescu, o prietenă care a acceptat să o ajute, a găsit un spaţiu mai mare unde funcţionează în prezent atelierul şi depozitul. Din portofoliul Mica Cera fac parte produse de ceramică, veselă din porţelan, produse de decor şi bijuterii contemporane.

    Atelierul de bijuterii şi obiecte din ceramică Gruni a luat naştere în 2019, la Timişoara, dintr-o provocare a antreprenoarei Livia Coloji de a realiza ilustraţii pe ceramică. După o investiţie iniţială de 45.000 de euro – în mare parte din fonduri europene –, din cuptoarele atelierului au ieşit primele produse Gruni. La bază ilustratoare, după ce a participat la un curs de afaceri, Liviei i-a venit ideea de a transpune ilustraţiile pe care deja le făcea pe hârtie sau pe alte materiale şi pe ceramică. Antreprenoarea a luat o finanţare europeană şi a înfiinţat firma în 2019, iar în toamna aceluiaşi an a realizat şi primele produse.

    Gama cea mai dezvoltată până acum este cea de bijuterie ceramică pictată şi decorată manual, broşe cu flori, cu căsuţe, cercei, mărgele, însă antreprenoarea vrea să diversifice şi mai mult oferta.

    Andrei Gârba, originar din Cluj-Napoca, avea în jur de 15 ani când a făcut primii paşi în domeniul ceramicii, o tradiţie a familiei, pe care a „furat-o” de la cei care o stăpâneau cel mai bine. Câţiva ani mai târziu, după ce îşi însuşise deja informaţiile despre ce înseamnă ceramica, ce presupune producţia obiectelor din acest material şi care este procesul care stă la baza lor, toate învăţăturile culese în adolescenţă au luat forma businessului Logo Cups. Primele ceşti le-a făcut pentru o cafenea din Cluj-Napoca, iar producţia lor a durat un an şi jumătate. Văzând că rezultatul a atras atenţia şi interesul altor potenţiali clienţi, Andrei Gârba s-a gândit că meşteşugul său ar putea deveni uşor o afacere, aşa că acum face ceşti şi obiecte de veselă pe care le vinde cafenelelor de specialitate din marile oraşe ale ţării. În business îi este alături soţia, Romana Gârba.

    Andreea Lăzărescu şi Tiberiu Dăncilă au învăţat în familie ce înseamnă creaţia artistică. Au aprofundat apoi împreună la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, iar în 2010 şi-au transformat hobby-ul în business. „De pe vremea când eram studenţi, eu şi Tiberiu lucram împreună diverse piese. Era nevoie de o identitate sub care să apărem şi să vindem şi aşa a apărut Ceramic Sparrow (Vrabia din ceramică – trad.), cu referire la primele colecţii de broşe din porţelan sub formă de păsări. Arta modernă de până la al Doilea Război Mondial a fost de multe ori o sursă de inspiraţie puternică pentru noi, formele arhitecturale, geometria, jocul volumelor, simplitatea şi funcţionalitatea”, povestea Andreea Lăzărescu. Primii bani i-au făcut vânzând mărţişoare la Muzeul Ţăranului Român, dar şi prin intermediul reţelei de librării Cărtureşti. Investiţiile lor – de câteva zeci de mii de euro – au venit treptat, iniţial din bani strânşi din joburile avute în timpul facultăţii, iar mai târziu din vânzările de obiecte ceramice. Astăzi, produsele ceramice semnate de cei doi antreprenori sunt confecţionate într-un atelier propriu în Bucureşti. Porţelanul, barbotinele (pasta cu care se lipesc piesele din ceramică), glazurile, pigmenţii vin din Franţa, Germania, Ungaria. O parte din materia primă este achiziţionată direct din magazine de profil din Anglia sau Austria.

    Mariana Şerban şi Cristi Dumitrescu au început să creeze primele obiecte din ceramică în urmă cu mai bine de opt ani, dintr-o pasiune descoperită într-un concediu în Maramureş, unde au vizitat atelierul unui ceramist. De la pasiune au ajuns la businessul Lumea Ceramicii. În prezent, cei doi artizani produc obiecte decorative, flori din ceramică, căni, boluri, obiecte mici, accesorii ori decoraţiuni de sărbători într-un atelier creat acasă, în Bucureşti, într-o cameră şi un balcon.

    Lidia Alina Nicolae, cu studii în domeniul artelor, a amenajat un atelier lângă Bucureşti, la Siliştea Snagovului, unde realizează obiecte din ceramică, după investiţii de 10.000 de euro. Brandul ei, Ceramical, se regăseşte pe căni, boluri, obiecte de decor şi alte produse, lucrând atât cu stocuri, cât şi pe comenzi. „Am reuşit să punem afacerea pe picioare la sfârşitul lui 2019, dar povestea cu ceramica a început de fapt acum vreo cinci ani, la Şcoala de la Piscu”, a povestit Lidia Nicolae în 2020, la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. În business îi este alături soţul ei, fiecare ocupându-se de diverse aspecte ale afacerii. Împreună au organizat atelierul, care se află într-o casă cu grădină şi cu mult spaţiu, pentru că o astfel de activitate, spune antreprenoarea, nu s-ar putea face într-un apartament. Investiţiile lor, din surse proprii, au mers către cuptoare, roata olarului şi alte unelte indispensabile realizării obiectelor din ceramică, artista spunând că pornirea unei afaceri în acest domeniu nu necesită investiţii majore.

    Ceramiceanu este un fel de Greuceanu în lumea ceramicii. Sau cel puţin aşa şi-a imaginat Laura Ungureanu când a gândit acest brand, o aluzie la basme şi poveşti, dar şi o punte de legătură cu numele ei de familie. Mai toată lumea s-ar aştepta ca, în spatele Ceramiceanu, să fie un bărbat, nu o femeie, dar, ca în orice poveste, elementul-surpriză este cel care dă culoare. De şapte ani este pasionată de ceramică, dar abia în 2018 şi-a făcut curaj să scoată în lume obiectele cărora cu măiestrie le dă formă. „Desigur, la început, nu am avut aşteptări mari. Totuşi, cu timpul, feedbackul a fost din ce în ce mai fain şi încurajările tot mai dese, iar dacă la început le traduceam ca pe o politeţe, cu timpul am simţit sinceritatea şi emoţia celor care îmi scriau sau îmi spuneau cât de mult îmi apreciază munca.” Lucrează totul la ea acasă, unde a reuşit să-şi împartă spaţiul astfel încât să aibă un loc dedicat pasiunii ei, cea care poartă numele Ceramiceanu. Nu e neapărat simplu, dar până acum a fost un succes. Totuşi, Laura Ungureanu admite că i-ar plăcea să aibă un atelier propriu pentru businessul ei şi are încredere că într-o zi dorinţa îi va deveni realitate.

    Glorybox şi Joined by Fire Studios sunt cele două nume în jurul cărora gravitează toată experienţa, priceperea şi creativitatea Andreei Badragan. Este artist ceramist, cu studii în arte, psihologie şi informatică şi cu experienţă în resurse umane, publicitate online şi management de echipă. În Joined by Fire, pune toate acestea la bătaie alături de experienţa de bijutier a partenerului ei, Florin Chiuta, şi împreună dau viaţă micilor piese menite să înnobileze orice purtător. Mai întâi a fost Glorybox, iar în ultimii ani a construit în paralel şi Joined by Fire Studios. Până în 2018, lucra pentru Glorybox din propriul apartament, dar după ce l-a cunoscut pe Florin, fiecare şi-a părăsit atelierul lui de pe balcon şi au deschis împreună Joined by Fire. Bijuteriile nu sunt singurul produs al celor două branduri, al căror portofoliu se extinde şi către decoraţiuni, semne de carte, mărturii, ceşti sau boluri. Toate prind viaţă – creativ vorbind – în atelierul din Bucureşti al celor doi antreprenori.

    Irina Constantin voia iniţial să imprime tricouri cu ilustraţiile realizate chiar de ea. O schimbare neprevăzută în procesul de acordare a finanţării prin programul Start-Up Nation în 2018 a făcut-o să abandoneze visul. Nu ştia, pe atunci, că asta avea s-o conducă la o altă idee de business, Lele made this. La sfârşitul anului 2019, a decis să facă un curs de ceramică, iar în urma acestui curs s-a îndrăgostit iremediabil de acest domeniu – al bijuteriilor, dar în special de lucratul cu porţelan. În business i s-a alăturat soţul ei, angajat într-o multinaţională cu activitate în IT, dar mai ales persoana pragmatică de care afacerea are nevoie să funcţioneze. El este responsabil de site, de promovare şi de contabilitate, cât timp Irina îşi exploatează primele iubiri – desenul şi pictura. Ea este absolventă a Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza“ şi a lucrat mai mulţi ani ca freelancer pentru platforme digitale. Bijuteriile şi obiectele de uz casnic sub brandul Lele Made This („oale şi ulcele”, cum sunt ele denumite pe site-ul afacerii) iau naştere în atelierul amplasat într-un sat din judeţul Dâmboviţa, la aproximativ 30 de kilometri de Bucureşti, locul în care cei doi antreprenori au ales să se retragă, departe de aglomeraţia oraşului. Există totodată o categorie specială, dedicată produselor născute în urma colaborării cu diferiţi artizani români.

    Marilena Burcea şi Mara Patriche sunt două artiste care au avut curaj să facă din pasiunile lor – sculptură în lemn şi, respectiv, modelaj în ceramică – un business din care să se întreţină şi care să le permită să facă zilnic ceea ce le place. Cele două prietene au dat naştere brandului Marara, sub care creează figurine din ceramică şi lemn ce ajung în casele oamenilor din toată ţara prin intermediul magazinului online. Pentru a porni un astfel de business, spune Mara Patriche, ai nevoie, în primul rând, de un cuptor pentru partea de ceramică, ceea ce înseamnă o investiţie de aproximativ 2.000 de euro. Apoi, mai adaugă ea, este nevoie de un atelier, un spaţiu cu multă lumină, câteva instrumente, câteva rafturi şi lut. Pe partea de ceramică, Mara Patriche spune că poate realiza o colecţie care să cuprindă până la 12 figurine. Unele dintre cele mai apreciate produse din această categorie, menţionează ea, sunt păpuşile care ţin alte personaje în braţe.

    Ioana Deak şi-a dorit să dezvolte un business încă de pe vremea când era studentă la Facultatea de Arte din Bucureşti, însă nu avea o direcţie clară. În timp, această dorinţă s-a concretizat prin MellonCollie Ceramics, un atelier de ceramică din Bucureşti pe care ea l-a deschis acum câţiva ani şi care, odată cu trecerea în online în contextul pandemiei de COVID-19, a crescut. Unul dintre cele mai cerute produse, pe tot parcursul anului, sunt ceştile din ceramică.

  • CSR 2021: Şcoala de olărit de la Colţi, o şansă de reînviere a unui vechi meşteşug românesc

    Xella România

     

    Motivaţie: Tradiţia milenară a ceramicii de pe Valea Buzăului a fost dată uitării odată cu închiderea ultimelor ateliere şi dispariţia fizică a ultimilor olari din zonă, spun reprezentanţii companiei, potrivit cărora cele mai cunoscute centre de olărit buzoiene erau la Olari, Mânzăleşti, Grabicina, Joseni, Bisoca, Poşta Câlnău, fiind legate, fiecare, de câte un filon excepţional de lut.

    „Această poveste trebuie spusă în continuare şi creat un nou viitor pentru meşteşugul olăritului, unul sustenabil care să susţină dezvoltarea comunităţii locale din Buzău şi să-i servească pe cei în situaţii vulnerabile.” Xella este principalul producător de BCA din ţară, reprezentat în România de brandurile Ytong, Macon, Silka şi Multipor. An de an, Xella alege să contribuie măsurabil la îmbunătăţirea mediului construit în România.

    Tocmai în spiritul acestei determinări, a decis susţinerea „Şcolii de olărit de la Colţi”, primul atelier de acest fel din zonă, deschis ca spaţiu de lucru al artiştilor în regim de rezidenţă şi şcoală. Şcoala de olărit este un proiect dezvoltat „în spiritul valorilor care ne ghidează întreaga activitate – solidaritate şi responsabilitate – şi suntem mândri să fim parte dintr-un proiect ce va reprezenta un viitor reper cultural important din zona Buzăului, care va susţine olăritul local şi naţional şi care va avea, de asemenea, beneficii sociale pentru comunitatea locală”, spun reprezentanţii companiei.


    Descrierea proiectului: Şcoala de olărit de la Colţi va funcţiona sub forma unui spaţiu cultural şi va avea ca domeniu principal de activitate olăritul. Totodată, la noua şcoală se vor desfăşura workshopuri şi ateliere de olărit pentru copii şi adulţi, ateliere de terapie prin artă, cât şi cursuri de formare profesională în domeniul ceramicii. Casa de rezidenţă a şcolii va funcţiona ca atelier, rezidenţă permanentă şi şcoală unde artişti ceramişti români vor putea crea, lucra şi transmite mai departe doritorilor arta olăritului şi a ceramicii. De asemenea, aici se vor organiza tabere de artă în parteneriat cu instituţii culturale, cum ar fi UNARTE Bucureşti sau Uniunea Artiştilor Plastici.

    Proiectul reprezintă efortul Centrului de Artă Aluniş care a reuşit să atragă parteneri importanţi, Xella reprezentând furnizorul ales pentru soluţii de zidărie eficiente energetic, necesare construirii unei clădiri cu un consum redus de energie. Soluţia aleasă, zidăria Ytong, este un material natural produs din nisip, var, ciment şi apă, materii prime extrase prin procedee neinvazive, echilibrul natural nefiind astfel afectat, iar produsul obţinut fiind unul ecologic şi sustenabil. În suprafaţă totală de aproximativ 200 de metri pătraţi, Xella sprijină construcţia cu toată zidăria necesară finalizării clădirii, atât pentru zidurile exterioare, cât şi pentru cele interioare.


    Rezultate: După terminarea lucrărilor, la „Şcoala de olărit de la Colţi” vor fi create obiecte de artă din ceramică care, ulterior, vor fi promovate împreună cu moştenirea local culturală printr-o serie de expoziţii în ţară, dar şi în mediul online. Obiectele de artă vor fi, totodată, introduse şi în circuitul comercial, magazinul Centrului de Artă Aluniş, Muzeul Chihlimbarului, Casa Vergu-Mănăilă, dar şi alte magazine de obiecte tradiţionale şi artizanat din ţară.

    Pe lângă impactul cultural,  „Şcoala de olărit de la Colţi” are o importantă componentă socială, de a ajuta la dezvoltarea zonei, a comunităţii locale şi a oferi sprijin celor aflaţi în situaţii vulnerabile. Pe termen lung, şcoala va susţine practica olăritului din România, va îmbogăţi viaţa culturală a Buzăului, va atrage turişti şi va contribui la veniturile locale. Construirea acestei şcoli va transmite un semnal pozitiv comunităţii de artişti români, cu atât mai mult în această perioadă pandemică, în care activitatea culturală are de suferit.

  • Afacerea inedită în spatele căreia se află o femeie, deşi toată lumea se aştepta să fie un bărbat. Cât de greu i-a fost în primii ani

    Ceramiceanu este un fel de Greuceanu în lumea ceramicii. Sau cel puţin aşa şi-a imaginat Laura Ungureanu când a gândit acest brand, o aluzie la basme şi poveşti, dar şi o punte de legătură cu numele ei de familie. Mai toată lumea s-ar aştepta ca, în spatele Ceramiceanu, să fie un bărbat, nu o femeie, dar, ca în orice poveste, elementul-surpriză este cel care dă culoare.

    Am urmat în 2015 cursurile de design ceramic din cadrul Facultăţii de Arte şi Design din Timişoara. Înainte, lucram sub numele de Atelier OPT, după care a venit ziua când nu m-a mai mulţumit deloc acest nume şi m-am tot gândit la unul care să aibă legătură cu ceramica şi cu numele meu”, povesteşte Laura Ungureanu. Îi plăcea ceramica şi era atrasă de bijuterii, astfel că a căutat o modalitate de a le armoniza pe amândouă, cu un strop de emoţie ca liant între ele.

    De şase ani este pasionată de ceramică, dar abia în 2018 şi-a făcut curaj să scoată în lume obiectele cărora cu măiestrie le dă formă. „Desigur, la început, nu am avut aşteptări mari. Totuşi, cu timpul, feedbackul a fost din ce în ce mai fain şi încurajările tot mai dese, iar dacă la început le traduceam ca pe o politeţe, cu timpul am simţit sinceritatea şi emoţia celor care îmi scriau sau îmi spuneau cât de mult îmi apreciază munca.” În primii doi ani, Laura mai mult a investit decât a câştigat, dar lucrurile au început să se echilibreze în ultima perioadă, astfel că totul se îndreaptă pe drumul cel bun din punct de vedere financiar.

    „Rezultatele financiare au fost satisfăcătoare în 2020, în ciuda pandemiei. Oamenii au reacţionat şi m-am simţit susţinută şi sprijinită. Sunt singura care lucrează pentru Ceramiceanu, iar tot ceea ce fac cu ceramica este o activitate part-time, pe lângă un job din care îmi susţin traiul şi cheltuielile aferente.” Din 2018 încoace, tot ce îşi doreşte Laura Ungureanu este să nu ajungă în punctul în care să se oprească din muncă, iar acesta este planul şi pentru perioada următoare.

    Lucrează totul la ea acasă, unde a reuşit să-şi împartă spaţiul astfel încât să aibă un loc dedicat pasiunii ei, cea care poartă numele Ceramiceanu. Nu e neapărat simplu, dar până acum a fost un succes. Totuşi, Laura Ungureanu admite că i-ar plăcea să aibă un atelier propriu pentru businessul ei şi are încredere că într-o zi dorinţa îi va deveni realitate. Cât despre locurile de vânzare…

    „…înainte de pandemie, se organizau târguri la care participau diverşi artişti creatori. De când cu pandemia, ne-am mutat în online şi rămânem în contact unii cu ceilalţi, organizând astfel de târguri împreună. Clienţii mei sunt cei mai faini oameni, ei îmi dau de multe ori puterea de a continua totul.” Piesele Ceramiceanu, fie ele cercei, broşe sau chiar ceşti, decoraţiuni pentru brad şi mărţişoare, au preţuri care reflectă, pe cât posibil, munca din spatele fiecăreia. Ele pornesc de la 35 de lei şi ajung la 120 de lei. Semnificaţia lor este însă inestimabilă.

    Laura Ungureanu: „Înainte de pandemie, se organizau târguri la care participau diverşi artişti creatori. De când cu pandemia, ne-am mutat în online şi rămânem în contact unii cu ceilalţi, organizând astfel de târguri împreună.”

    Piesele Ceramiceanu, fie ele cercei, broşe sau chiar ceşti, decoraţiuni pentru brad şi mărţişoare, au preţuri care reflectă, pe cât posibil, munca din spatele fiecăreia. Ele pornesc de la 35 de lei şi ajung la 120 de lei.


     



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Prăvălia Penciu – băcănie (Bucureşti)

    Fondatori: Iuliana şi Răzvan Penciu

    Investiţie iniţială: 35.000 de euro

    Prezenţă: zona Iancului din Bucureşti


    Cearfisă – brand de bere (Iaşi)

    Fondatori: Cătălin Vişan, Gheorghe Parfeni şi Marius Ivanov

    Investiţii: 600.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 510.000 de lei (104.000 de euro)

    Prezenţă: HoReCa, magazine din Iaşi, Cluj, Timişoara, Carrefour, Mega Image, Auchan şi Cora


    Cuore Handmade Pasta – producţie de paste (Constanţa)

    Fondatoare: Renata Miron

    Investiţii: 15.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti, Constanţa


    Meloni Care – comerţ cu mini-frigidere pentru produse de beauty (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Vasile

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în prima lună de funcţionare: 40.000 de lei (8.300 de euro)


    Murami – plantaţii de fructe de pădure (jud. Neamţ)

    Fondatori: Ramona Drăghici şi familia ei

    Investiţii: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri în decembrie 2020 – ianuarie 2021: 15.000 de lei
    (3.100 de euro)

    Prezenţă: jud. Neamţ, Bucureşti



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Noua modă în decoraţiuni: ciudăţenii din ceramică

    Soluţia vine, scrie Wall Street Journal, de la artiştii capabili să realizeze obiecte stranii din ceramică ori sculpturi, inspirate de forme şi vietăţi din natură, combinate cu o mare doză de originalitate. Se caută, spun cei implicaţi în comercializarea unor astfel de obiecte, articolele unicat, lucrate manual de artişti, cum ar fi vaze semnate David Wiseman, ce seamănă cu o combinaţie de ou de struţ şi o bucată de cuarţ ori vase de ceramică cu protuberanţe ce le dau un aspect de plante marine, lucrate de Sandra Davolio.

    Alţi artişti căutaţi sunt fraţii gemeni Nikolai şi Simon Haas din Los Angeles, care de multe ori îşi caută inspiraţia în adâncul oceanului, unde filmează anemone de mare sau alte vietăţi, iar lucrările lor stranii, de la vaze la piese de mobilier, combină elemente de siluete umane şi animaliere cu forme de ciuperci sau faună şi floră subacvatică.

    Cu cât mai multă muncă manuală necesită un obiect decorativ cu atât mai mult este el apreciat în prezent, susţin experţii. La mare căutare sunt, de pildă, craniile de animale lucrate în porţelan de către compania newyorkeză Beetle&Flor ori creaţiile artistei japoneze Junko Mori, ce amintesc de flori sau de arici de mare, acoperite cu argint încălzit şi stropit cu acid de mai multe ori până devine alb strălucitor.

  • Nu mâncaţi obiectele expuse! (GALERIE FOTO)

    Artista, care a dobândit cunoştinţele necesare modelării unor deserturi apetisante din ceramică după ani de experimente, petrece în medie trei luni la realizarea unei lucrări şi susţine că ceea ce a inspirat-o a fost dorinţa de a surprinde momentul când îngheţata începe să se topească, scrie The Independent.

    Lucrările nu-i reuşesc întotdeauna din prima, dar nu se dă bătută, creând de la îngheţate în forme clasice la unele în formă de pantofi sau pernuţe.