BusinessMagazin

Tag: centrale

  • Trei parcuri fotovoltaice noi în judeţele Braşov şi Cluj

    Cele trei parcuri solare sunt conectate deja la reţeaua electrică. Unisum face parte din grupul Wuxi Guolian Development Group, specializat în dezvoltarea de parcuri fotovoltaice.

    Grupul a dezvoltat şi a finanţat proiecte fotovoltaice cu o capacitate totală de peste 500 MW în mai multe state. În România funcţionează centrale fotovoltaice cu o capacitate de peste 700 MW.

  • De ce bate vantul peste proiecte de centrale eoliene de 2 mld. euro

    Ondrej Safar a fost nevoit sa se tina de deadline. Cehul este
    project manager al parcului eolian pe care CEZ il dezvolta la
    Fantanele si Cogealac, unul dintre cele mai mari proiecte eoliene
    din Europa si principala miza a cehilor pentru a avea productie de
    energie in Romania.

    Pentru a putea dezvolta proiectul in liniste, cehii au investit
    in a deveni actionari unici in afacerea CEZ Romania – unde mai erau
    proprietari statul roman si Fondul Proprietatea. Au cumparat
    pachetele de actiuni, iar intre timp au inceput sa aduca turbinele
    GE la Fantanele, pentru a le pune in functiune in 2010. |n prima
    jumatate a anului, la Fantanele ar trebui sa fie instalate si
    functionale 139 de turbine eoliene. A doua parte a proiectului, de
    la Cogealac, va cuprinde 101 turbine si urmeaza a fi pusa in
    functiune in 2011, dupa cum declara oficialii companiei. Proiectul
    CEZ, al carui cost total este de 1,1 miliarde de euro, a fost
    cumparat anul trecut de la un dezvoltator regional (Continental
    Wind Partners, care a cumparat initial proiectul de la un grup
    local, Monssom Alma).


    Proiectul cehilor este cel mai avansat dintre toate zecile de
    proiecte sau intentii anuntate anul trecut de companii, dar mai
    ales de antreprenori locali, care vazusera in energia eoliana un
    inlocuitor al pietei imobiliare, care se aglomerase destul de mult
    si nici nu mai promitea randamente ca in trecut. “Focusul nostru
    din 2009 a fost pe energie eoliana, ca la toata lumea”, spune
    Monica Constantin, avocat specializat pe zona de energie la casa de
    avocatura Schoenherr si Asociatii. Monica Constantin a mai lucrat
    anul acesta si pe un proiect de centrala pe carbune in Albania sau
    pe documentatia pentru reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda, proiect
    care se afla insa cam la acelasi stadiu ca la sfarsitul anului
    2008.

    Dar prin mainile lui Markus Piuk, seful Schoenherr si Asociatii,
    si ale echipei sale au trecut aproximativ 80% din proiectele
    eoliene de pe piata (conform propriilor estimari): EDP (Energias de
    Portugal, care a cumparat anul trecut un proiect de 800 MW in
    Dobrogea) si Verbund (cea mai mare companie energetica austriaca,
    care discuta preluarea unui proiect eolian de circa 100 MW in
    Tulcea) fiind cele mai cunoscute, multe altele fiind deocamdata
    confidentiale, iar altele fiind de “domeniul fantasticului”. “Ne-am
    confruntat cu multi oameni, in special italieni, care au cumparat
    de pe piata locala cate un proiect, in cele mai multe cazuri un
    dosar subtire cu cateva studii de vant, fara ca macar sa existe
    ceva prestabilit pentru achizitia terenului respectiv. Astfel, daca
    in 2008 consultantii au lucrat pe proiectele serioase, in 2009 a
    venit randul speculatorilor. Cu toate acestea, au mai venit
    investitori seriosi: Markus Piuk vorbeste despre un investitor
    austriac care vrea sa faca un parc eolian si crede ca investitorii
    italieni (altii decat Enel) vor fi urmatorul val de autorizati
    pentru a construi proiecte eoliene.

  • Reteta pentru a reduce pretul caldurii din fiecare iarna

     

    Pierre Yves Morgue nu este de acord cu subventiile pentru caldura. Le considera un fel de “vopsea de proasta calitate” cu care acopera Romania an de an lipsa investitiilor din zona centralelor in cogenerare (electrica si termica) la nivel national. Pe de alta parte, vorbeste de cate ori are ocazia cu mare entuziasm despre pretul gigacaloriei de care au parte clientii sai de la Ploiesti: 193 de lei cu TVA inclusa, din care consumatorul plateste tot 100 lei datorita subventiilor. Spune ca este cel mai mic pret din tara si a fost posibil deoarece municipalitatea din Ploiesti a fost prima care s-a deschis catre un parteneriat public-privat cu o companie straina pentru concesiunea centralei orasului. Al doilea exemplu a fost Clujul, unde E.ON, in parteneriat egal cu Rhein Energy si municipalitatea din Cluj (fiecare cu cate 33%) au infiintat Colonia Cluj, companie care produce in cogenerare o parte din caldura necesara orasului.
     
    De fapt, la Ploiesti lucrurile au stat destul de simplu: centrala orasului atinsese cel mai inalt pret al gigacaloriei si era aproape de a intra in incapacitate de plata a furnizorilor cand municipalitatea s-a gandit la aceasta varianta. Dalkia Romania, firma condusa de Pierre Yves Morgue, a preluat centrala de la Brazi, a investit 15 milioane de euro in instalatii (asadar, cea mai mare parte din suma totala pe care s-a angajat sa o investeasca pana la finalul contractului, de 25 de milioane de euro pana in 2019), iar din 2006 vorbeste deja de profit net, care se situeaza undeva intre 5 si 7% din cifra de afaceri aproape in fiecare an. Principala sursa a profitului vine din vanzarea de energie electrica, dat fiind ca toata productia este destinata sistemului national, iar 85% din productia de caldura merge catre populatie, restul fiind contractat de agenti economici. Yves Morgue este insa de acord cu schema de ajutor adoptata de guvern anul trecut: “Acesta este un mod constructiv de a subventiona”.
     
    De reteta de la Ploiesti ar avea nevoie acum mai multe orase din tara, precum Constanta sau Iasi, care au anuntat cel mai mare pret al gigacaloriei in iarna 2008-2009. De fapt, ar avea nevoie mai toate orasele din Romania, deoarece pretul gigacaloriei se incadreaza acum intre 80 si 150 de euro, fata de pretul obtinut de Dalkia (aproximativ 50 de euro) sau fata de pretul mediu la nivelul UE (60 de euro). Aceasta se intampla din cauza instalatiilor invechite, cele mai multe dintre ele instalate in anii ‘70-’80, cand cogenerarea a devenit principala solutie pentru obtinerea simultana de caldura si electricitate in marile orase din Romania.

     
    “Orasele unde pretul gigacaloriei este foarte mare au nevoie urgenta de investitii in centralele de cogenerare”, sustine Pierre Yves Morgue, care priveste cu interes catre orice licitatie facuta de municipalitati in acest sens. Numai ca nu sunt foarte multe licitatii, desi, spre deosebire de anii trecuti, sunt totusi cateva pentru proiecte mari, pentru care au venit in Romania investitori strategici europeni si care ar putea atrage investitii de cel putin 500 de milioane de euro in urmatorii doi ani.
     
    Acum, conform datelor Agentiei Nationale pentru Reglementare in do­me­niul Energiei (ANRE), se afla in diverse faze de investitie societatile mixte formate de ELCEN (parte a Termoelectrica) cu investitori privati la Constanta, Bucuresti Sud, Grozavesti, CET Titan si Iernut.
     
    Centralele ELCEN, aflate in proprietatea statului, nu au fost privatizate si nici nu au trecut in subordinea consiliilor locale, precum celelalte centrale din tara, pe motiv ca ar fi “strategice”. Mai precis, electricitatea produsa in aceste centrale face parte din energia la care nu se poate renunta la orele de varf. Pana la venirea investitorilor, ELCEN a facut primul proiect si a pus deja in functiune noua centrala CET Bucuresti Vest, a carei constructie a inceput in 2005 – prima termocentrala de mare putere pusa in functiune in Romania dupa 1990. Centrala produce 190 MW si 160 de gigacalorii pe ora si a avut nevoie de investitii de 160 de milioane de euro, dintre care 122 de milioane de euro au fost credite bancare.
     
    Tot ale ELCEN vor fi si urmatoarele proiecte: “Fiind companie de sine statatoare, chiar daca este de stat, ELCEN se poate misca mai repede pentru a atrage investitori privati sau credite bancare, pe cand o munici­pali­tate se va misca intotdeauna mai greu”, spune Jean Constantinescu, analist al pietei de energie.
     
    Cele 513 milioane de euro investitii ar trebui sa vina din primele trei proiecte de centrale in cogenerare la care lucreaza acum ELCEN: CET Bucuresti Sud (100 MW), CET Palas Constanta (13,5 MW) si Iernut (400 MW): “Investitia pentru obtinerea a 1 MW termic, cu care se pot incalzi 1 000 de locuitori, este de aproximativ 1 milion de euro, in functie de tehnologia utilizata”, spune Pierre Yves Morgue.

    Aflati in continuare la ce valoare se ridica investitia in centrale