”Nu e suficient să fii un producător cu tradiţie, trebuie să ştii continuu să adaptezi tradiţia şi tehnologia la noile realităţi ale pieţei, la noile nevoi ale consumatorilor”, afirmă Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al consiliului de administraţie la Cemacon. Un dezavantaj, atenţionează el, ”când eşti de mult timp pe piaţă, este faptul că, la un moment dat, îţi poţi pierde supleţea, nebunia şi curajul de a inova. E momentul în care rişti să devii învechit. Dacă nu reuşeşti să găseşti soluţiile salvatoare, începe declinul”.
Pentru a fi, în 2014, funcţionale şi competitive însă, vechile fabrici au parcurs un drum dificil şi adeseori complicat. Un exemplu în acest sens este Cemacon, cu o istorie de 45 de ani pe piaţa românească, fabrica de cărămidă fiind ridicată la Zalău, Sălaj. Un moment important în istoria Cemacon a fost cel în care fostul management a contractat un pachet de credite de 226 de milioane de euro pentru a construi o nouă unitate de producţie, la Recea, lângă Zalău. Se întâmpla în 2007, când piaţa de construcţii era în plin avânt, iar criza economică urma să-şi pună amprenta asupra evoluţiei tututor jucătorilor din industrie. ”Vorbim de un credit supradimensionat pentru valoarea business-ului, cu o perioadă de rambursare de cinci ani, ceea ce-l făcea complet nesustenabil pentru Cemacon”, spune Liviu Stoleru, directorul general al companiei din 2010. În plus, noua facilitate aducea o suplimentare de patru ori a producţiei, într-o piaţă în declin, limitată la trei judeţe. ”În 2010 istoria Cemacon a început să se rescrie. Managementul a fost schimbat iar vechea întreprindere privatizată şi-a început drumul spre a deveni un jucător important pe piaţa de zidărie”, povesteşte Stoleru. s-a schimbat. În 2013, Cemacon a trecut printr-un amplu proces de rebranding şi a lansat un portofoliu de produse unic pe piaţa din România. Compania a scos pe piaţă cinci produse cu totul noi într-un singur an. Anul trecut compania a ajuns la distribuţie naţională, prin intermediul a peste 150 parteneri versus zece distribuitori în trei judeţe, cât avea în 2010. Graţie rezultatele operaţionale, mult peste cele obţinute de competitori, pachetul de credite a fost restructurat. Practic, BCR a transferat datoria de 12 milioane de euro a companiei către un nou investitor; fondul de investiţii actual KJK Fund II care a preluat un pachet de 33% din capitalul social al Cemacon. ”Pe piaţa românească, restructurarea Cemacon este unul dintre cele mai ample procese de reorganizare în afara insolvenţei a unei afaceri aflate în impas economic şi reprezintă salvarea unui brand românesc”, declară Liviu Stoleru. Anul trecut compania a înregistrat o creştere cu 38% a cifrei de afaceri (care a ajuns la 48 de milioane de lei), cu vânzări mai mari cu 35% în volum, faţă de 2012. În acelaşi interval pierderile totale au fost diminuate cu 67% faţă de 2013. Mai mult, în prima jumătate a acestui an compania a înregistrat profit net, după trei ani de pierderi iar pentru 2014 previziunile se referă la o cifră de afaceri mai mare cu 31% faţă de 2013.
”Vechimea contează, desigur, e o garanţie”. În cazul Cemacon însă procesul de rebranding a fost, în mixul ce a dus la renaşterea companiei, la fel de important ca şi revoluţia în vânzări. Un brand cu vechime îţi permite să spui poveşti şi să faci comparaţii, spune Stoleru. Trebuie, însă, să adaptezi brandul la nivelul companiei şi invers, continuu. ”Nu poţi trăi doar din vechimea şi notorietatea brandului, fără produse performante şi în linie cu cerinţa consumatorilor de astăzi. Altfel, eşti doar vechi”, explică Stoleru. Pentru Cemacon, vechimea brandului nu a fost un avantaj, atâta vreme cât până în 2010 el nu a depăşit graniţele judeţului decât ocazional. ”Abia acum putem vorbi despre Cemacon ca brand naţional, după ce s-a investit în renovarea şi comunicarea lui. Doar din 2013, brandul Cemacon a devenit un activ important al companiei”, mai spune Stoleru.
