BusinessMagazin

Tag: celule stem

  • Guvernul vrea să facă în parteneriat public-privat o bancă de sânge, plasmă umană şi celule stem

    În baza acestui studiu de fundamentare, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză va atribui contractul de parteneriat public-privat.

    Partener public urmează să fie Ministerul Sănătăţii, prin Compania Naţională Unifarm SA, unul din principalii distribuitori de produse farmaceutice şi parafarmaceutice din România.

    Durata estimată de realizare şi operare a proiectului este de 35 de ani, iar valoarea totală a investiţiei – 854 milioane lei, fără TVA.

    Banca naţională de sânge, plasmă umană şi celule stem va fi alcătuită din fabrica de procesare a plasmei umane care reprezintă 70% din valoarea totală a investiţiei, respectiv 594 milioane lei, fără TVA, adică contravaloarea lucrărilor de construcţii şi a echipamentelor şi dotărilor, laboratorul şi depozitul central al băncii, care reprezintă 12% din valoarea totală a investiţiei, respectiv 106 milioane lei, fără TVA, contravaloarea lucrărilor de construcţii şi a echipamentelor şi dotărilor, şi centrele de transfuzii, cele de colectare plasmă şi centrele de colectare celule stem şi măduvă osoasă a căror modernizare necesită investiţii reprezentând 7% din valoarea totală a investiţiei, adică 63 milioane lei, fără TVA. Totodată, în cadrul proiectului se are în vedere şi transferul de tehnologie – licenţe de producţie, patente, atestate şi certificări – care reprezintă 11% din valoarea totală a investiţiei.

    Partenerul privat va suporta costurile proiectului, mai exact costurile eferente lucrărilor de construcţie şi dotării cu echipamente, dar şi costurile aferente activităţii de operare şi întreţinere curentă.

    “Înfiinţarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem, care va colecta şi prelucra plasmă de la donatorii români, va asigura cantităţile necesare de derivate din plasmă şi va garanta accesul pacienţilor români la terapiile potrivite. Totodată, se va obţine o reducere semnificativă a costurilor suportate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru decontarea unor tratamente, care în prezent sunt efectuate în străinătate. Prin înfiinţarea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem se vor moderniza 10 centre teritoriale de transfuzii sangvine, pentru a creşte capacitatea de colectare. Astfel, se vor asigura cantităţile necesare de sânge şi, mai ales, se va realiza o mai eficientă utilizare a sângelui prin implementarea sistemului modern de management al sângelui”, anunţă Executivul, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

  • Guvernul vrea construirea aeroportului Bucureşti Sud în parteneriat public-privat

    „În şedinţa de astăzi (joi – n.r.) adoptăm cel de-al doilea pachet de investiţii strategice care vor fi realizate în parteneriat public-privat. În şedinţa din 24 mai am adoptat primele cinci proiecte. Astăzi (joi – n.r.) adoptăm încă opt proiecte strategice de investiţii care urmează să fie pregătite şi atribuite în parteneriat public privat. Dintre acestea, trei sunt în domeniul sănătăţii, ceea ce arată interesul guvernului României pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale”, a spus la începutul şedinţei Executivului premierul Viorica Dăncilă.

    Ea a precizat că este vorba despre construirea unei bănci naţionale de sânge, plasmă umană şi celule stem, în condiţiile în care România s-a confruntat cu o criză de plasmă în ultimul an. De asemenea, Executivul intenţionează construirea spitalelor regionale Timişoara şi Brăila-Galaţi, ultimul cu o capacitate de 800-1000 de paturi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premieră istorică: oamenii de ştiinţă au imprimat 3D corneea umană

    Cercetătorii au combinat celule stem de la un donator de cornee cu un gel derivat din alge marine şi colagen, obţinând o soluţie care poate fi tipărită.

    Cu ajutorul unei imprimante 3D această soluţie a fost tipărită în cercuri concentrice pentru a forma o cornee artificială, scrie FT.com

    Che Connon, profesor de inginerie tisulară la Univeristatea din Newcastle spune că această descoperire ar putea ajuta şi reduce lipsa la nivel global a corneei pentru transplant. În acest moment, în jur de 10 milioane de oameni pe an au nevoie de operaţii chirurgicale pentru a preveni oribirea rezultată în urma unei boli precum conjuctivita granuloasă. “Bio-gelul nostru este unic, o combinaţie de alginat şi colagen, şi păstrează celulele stem în viaţă în timp ce produce un material suficient de rigid pentru a-şi menţine forma, dar suficient de moale pentru a ieşi prin duza unei imprimante 3D.

    Corneele printate 3D vor mai fi tstate în viitor, dar cercetătorii speră că această tehnică să devină ceva obişnuit în cinci ani de zile.

     

  • Călin Brandabur, românul care a creat prima imprimantă de ţesuturi vii. Acum lucerează la organe sintetice transplantabile

    Timişoreanul  vrea să facă un pas mai departe şi să dezvolte o tehnologie  pentru crearea de ţesuturi mai comune şi semi-organe.

    Aceasta bio-imprimantă a fost realizată în urma unei provocări pe care ne-a lansat-o domnul Virgil Păunescu de la Institutul de Cercetare de Terapii Genetice în Cancer Timişoara. Noi iniţial aveam doar câteva imprimante 3D dezvoltate pe plastic şi metal. De vreo doi ani de zile lucrăm la acest proiect alături de universităţi din România şi din Germania”, a declarat pentru Libertatea, Călin Brandabur, inventatorul Biotech One.

    „Am reuşit să mărim foarte mult şi precizia, deoarece când vine vorba de ţesuturi vii poziţionarea celulelor este extrem de importantă şi aşa am ajuns la concluzia că putem face acest lucru şi practic să schimbăm lumea”, ne-a mai spus antreprenorul.

    Dacă se perfectează acest sistem, în primul rând, vor putea fi ajutaţi bolnavii de cancer, iar pe viitor vor putea fi ajutate persoane din diferite zone precum cele care au nevoie de transplanturi. În prezent, pentru un transplant se aşteaptă şi ani de zile, dacă vorbim de un ficat sau un rinichi.

    „Iar dacă dezvoltăm această tehnologie, vom putea imprima ţesuturi mai complexe din mai multe celule stem, nu doar dintr-un tip sau două, cum facem acum”, mai afirmă Brandabur.

    Una dintre ţinteleechipei de la Symme 3D, startup-ul lui Călin Brandabur, este să ajungă cu tehnologia acestei imprimante până la imprimarea unui rinichi întreg. „În momentul de faţă, suntem în discuţii pentru un proiect european cu Universitatea din Heidenberg şi cu două mari companii, una din Belgia şi alta din Germania pentru a printa pilonii pancreatici. Pilonii pancreatici sunt cei care sunt responsabili pentru sistetizarea insulinei. Acesta ar fi primul pas pentru a avea organe sintetice transplantabile”, spune tânărul.

    Înaintea lor este o companie din SUA care a creat un ţesut renal ce a rezistat 40 de zile, iar pentru acest proiect au primit finanţare de 9 miliarde de dolari. Tot acolo vor să ajungă şi ei, şi visează la finanţare, dacă nu de miliarde, măcar de milioane pentru a putea salva cât mai multe vieţi.

    Ce înseamnă imprimarea de ţesuturi

    În urma unui model tridimensional care poate proveni ori de la modelare computerizată ori de la un scanner medical, există strucutra de bază a semi-organului. Iar aici putem da exemplu structura urechii sau cartilagiul acesteia pentru că asta au realizat până acum, Călin şi echipa lui. „Noi am făcut doar această parte de cartilagiu. După ce ai acest model, el este digitizat, adică este convertit într-un cod pe care-l înţelege imprimanta şi este împărţit în mai multe componente de bază. Aici există partea de injectare de colagen sau acid hialuronic şi partea de celule vii”, spune el.

    Celulele stem provin de la adulţi, ori prin puncţie, adică recoltate din măduva spinării sau din alte surse din corpul omenesc adult sau de la naştere din cordonul ombilical.

    „Noi introducem aceste celule stem în zonele strategice în această imprimare. Ea constă în depunerea strat cu strat a colagenului în zonele în care putem să depunem şi celule stem. După ce s-a terminat imprimarea, imprimanta automat hrăneşte aceste celule stem cu o soluţie specifică de glucoză şi se lasă să prolifereze şi iau forma semi-organilui printat”, ne-a mai explicat Călin..

  • Această femeie va fi prima persoană din lume care NU va îmbătrâni. ”Vom scrie istorie”

    Ea a început să fie supusă unui tratament genetic încă de anul trecut.

    Elizabeth Parrish, director general al Bioviva USA Inc, este prima persoană din lume care nu va fi afectată de efectele îmbătrânirii naturale. ,,Metodele terapeutice utilizate la ora actuală aduc foarte puţine beneficii persoanelor care suferă de boli apărute odată cu înaintarea în vârstă”, susţine Elizabeth Parrish.

    Vezi aici de ce această FEMEIE va fi prima persoană din lume care NU va îmbătrâni. ”Vom scrie istorie”

  • Această femeie va fi prima persoană din lume care NU va îmbătrâni. ”Vom scrie istorie”

    Ea a început să fie supusă unui tratament genetic încă de anul trecut.

    Elizabeth Parrish, director general al Bioviva USA Inc, este prima persoană din lume care nu va fi afectată de efectele îmbătrânirii naturale. ,,Metodele terapeutice utilizate la ora actuală aduc foarte puţine beneficii persoanelor care suferă de boli apărute odată cu înaintarea în vârstă”, susţine Elizabeth Parrish.

    Vezi aici de ce această FEMEIE va fi prima persoană din lume care NU va îmbătrâni. ”Vom scrie istorie”

  • “Inimile de laborator”, noua speranţă în lumea transplanturilor

    Echipa de cercetători de la Massachusetts General Hospital şi Harvard Medical School a reuşit să dezvolte în laborator o inimă perfect funcţională, folosind celule stem, scriu cei de la Gândul.info.

    Până acum, cercetările arătaseră că prin intermediul imprimantelor 3D pot fi fabricate segmente de inimă, cu utilizarea de material biologic. Chiar dacă aceste structuri nu conţin celule cardiace, ele formează scheletul pe care poate fi dezvoltat ţesutul cardiac. Cercetătorii americani s-au folosit de scheletul 3D şi, prin combinaţia cu celulele stem, au obţinut rezultatele amintite.

    Pacienţii care au nevoie de transplanturi se lovesc de o mulţime de probleme, de la lipsa unui donator, până la apariţia riscului de respingere a noului organ de către pacient. Respingerea apare din cauza faptului că sistemul imunitar percepe noul ţesut ca pe o ameninţare şi începe planul de distrugere.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Olandezii au lansat primul burger creat in vitro, din celule stem de vaca. Pret: 250.000 de euro

    Luni s-a consumat momentul de glorie pentru o echipa de cercetatori de la Universitate din Maastricht. Ei au lucrat cinci ani pentru a crea acest burger, plecand de la cateva celule minuscule prelevate dintr-un muschi de vaca.

    Au adaugat sare, pudra de ou, suc de sfecla si shofran pentru culoare. La demonstratia din aceasta dupa-amiaza au participat, pe langa profesorul Mark Post, un bucatar si doi voluntaridegustatori.

    Aparent, pregatirea burgerului a decurs ca pentru unul conventional. Toti cei prezenti au asteptat primele impresii cu sufletul la gura.

    “Are un gust intens,seamana cu cel al carnii.  Nu e la fel de suculent insa. Si am simtit lipsa sarii si a piperului”.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Biogenis a preluat activitatea unei bănci româneşti de celule stem înfiinţate de un fost jurnalist

     În urma acestei tranzacţii, Biogenis a preluat toate contractele existente, iar probele clienţilor şi întreaga activitate a laboratorului FreezeLife vor fi mutate în laboratorul Biogenis, care are o capacitate mai mare de stocare. Freezelife este acreditată prin ordin de ministru şi autorizată de Agenţia Naţională de Transplant.

    “Prin această preluare Biogenis şi-a dorit consolidarea poziţiei pe piaţa celulelor stem din România. (…) Grupul nostru se află în acest moment în proces de analiză pentru preluarea şi a altor bănci de celule stem, atât în Europa, cât şi în Romania, acest proces urmând să fie finalizat spre finalul anului”, a declarat într-un comunicat Cristian Lăcraru, directorul de marketing şi comunicare al Biogenis.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este primul copil din România care a beneficiat de un transplant cu propriile celule stem

    Potrivit informaţiilor oferite de Asociatia Romana a Bancilor Acreditate de Celule Stem, copilul se numeşte Alex şi a împlinit vârsta de trei ani.

    “Suntem extrem de incantati ca exista o astfel de performanta a medicinei regenerative. Ne dorim din tot sufletul sa existe cat mai multe rezultate de acest fel si sa reusim sa ajutam din ce in ce mai multa populatie sa inteleaga rostul si ajutorul incredibil pe care il ofera celulele stem”, a declarat Dorin Parciog, directorul general al Biogenis, una dintre băncile de celule stem de pe piaţa locală.

    Tudor Panu, directorul Cord Blood, afirmă că, datorita lui Alex, industra a deschis “un drum cu posibilitati infinite in ceea ce priveste speranta de viata”: “Cu cat mai multi oameni vor intelege acest lucru, cu atat mai multe vieti vor putea fi salvate.”
    “Traim momente istorice si suntem extrem de bucurosi si mandri ca facem parte activ din aceasta istorie incredibila a zilelor noastre. Acum medicina poate opera miracole mult mai usor, transformandu-le in realitate”, spune si Bogdan Ivanescu, directorul Stem Sure.

    Premiul Nobel pentru Medicina si Fiziologie in 2012 a fost acordat medicului cercetator japonez Shinya Yamanaka si cercetatorului britanic Sir John Gurdon, doi pionieri in studierea celulelor stem. Celulele stem sunt o nişă unde clientul cel mai vechi din România are abia şase ani.