BusinessMagazin

Tag: cecenia

  • Asasinarea lui Boris Nemţov continuă seria de crime care vizează criticii Kremlinului – GALERIE FOTO

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani şi o figură carismatică a politicii ruse, s-a remarcat în timpul fostului preşedinte rus Boris Elţîn şi a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin. El a fost împuşcat mortal de persoane necunoscute, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea Kremlinului.

    “Aceasta este una dintre ultimele asasinări ale unor persoane care au criticat autorităţile din Rusia în ultimii ani. Nu ştim, bineînţeles, cine a făcut acest lucru sau de ce, dar cu siguranţă va trimite un mesaj îngrozitor persoanelor care luptă pentru aceeaşi cauză pentru care a luptat Nemţov”, remarcă reporterul New York Times Peter Baker, pentru CNN.

    Jurnalistul consideră că este posibil ca această crimă să nu aibă totuşi o conexiune politică: “În Rusia există mai multe niveluri, lucruri pe care nu le vedem. Nu putem exclude (un motiv despre care noi nu ştim). Dar chiar dacă nu este o lovitură politică, acest asasinat are ramificaţii politice puternice”.

    Asasinarea liderului opoziţiei ruse este ultima dintr-o serie de crime comise în ultimii ani şi care au vizat critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, unii dintre aceştia fiind ucişi cu cruzime.

    Unul dintre cele mai proeminente astfel de asasinate a fost cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani.

    Politkovskaia, unul dintre puţinii jurnalişti ruşi care au denunţat abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia. Ea lucra pentru publicaţia Novaia Gazeta.

    Organizatorul şi executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnaţi în iunie 2014 la închisoare pe viaţă de un tribunal din Moscova, în timp ce trei dintre complicii acestora au primit pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare. Rustam Mahmudov a fost declarat vinovat că a tras asupra jurnalistei în momentul intrării în imobilul în care locuia, în timp ce Lom-Ali Gaitukaev, unchiul asasinului, a fost identificat drept organizatorul atentatului. De asemenea, tribunalul l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe poliţistul Serghei Hagikurbanov, găsit vinovat pentru participare la pregătirea asasinatului. Cei doi fraţi ai atacatorului, Ibragim şi Djabrail Mahmudov, acuzaţi că au supravegheat-o pe Anna Politovskaia şi l-au avertizat pe fratele lor în momentul sosirii, au primit pedepse de 12, respectiv 14 ani de închisoare. Ancheta nu a reuşit însă identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.

    Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.

    În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informaţii externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui “asasinat radioactiv”.

    Într-o scrisoare sfâşietoare şi plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzaţie pe care Kremlinul a respins-o de fiecare dată.

    “Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a dictat el poliţiştilor care au venit să îi ia depoziţia.

    La doi ani după asasinarea Annei Politkovskaia, jurnalistul rus Mihail Beketov a fost victima unei agresiuni violente, în urma căreia a devenit hemiplegic, după mai multe luni petrecute în comă, având amputate câteva degete şi un picior şi fiind incapabil să vorbească.

    Redactor-şef al unei publicaţii din Himki, un oraş de la periferia moscovită, Beketov, care a lansat o serie de acuzaţii de corupţie la adresa proiectului controversat de construire a unei autostrăzi, apărat de administraţia locală, a decedat în aprilie 2013, la vârsta de 55 de ani.

    În ianuarie 2009, avocatul Stanislav Markelov, în vârstă de 34 de ani, şi jurnalista Anastasia Baburova, în vârstă de 25 de ani, care lucra pentru bisăptămânalul Novaia Gazeta, au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse.

    Stanislav Markelov a fost ucis imediat după ce a denunţat într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru că sugrumase o tânără de origine cecenă în vârstă de 18 ani. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital. Ea era stagiară la Novaia Gazeta, pentru care a lucrat şi Anna Politkovskaia, şi scrisese numeroase articole vizând problemele de rasism şi ultranaţionalism din Rusia.

    Într-un interviu acordat în martie 2009, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev recunoştea că în Rusia au loc asasinate politice, în urma mai multor crime neelucidate comise la Moscova, ale căror victime au fost mai mulţi jurnalişti. “Nu cred că este vorba în toate cazurile de acţiuni politice. Dar în unele situaţii este posibil să fie vorba despre răzbunare politică, sunt absolut sigur”, afirma el.

    În iulie 2009, Natalia Estemirova, care reprezenta organizaţia neguvernamentală Memorial în Cecenia şi lupta împotriva abuzurilor comise de autorităţile acestei republici instabile din Caucazul de Nord, a fost răpită şi ucisă în Caucazul rusesc.

    Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit într-o pădure din apropiere de Nazran, principalul oraş din Inguşetia, cu urme de gloanţe. Aceasta era o apropiată a jurnalistei Anna Politkovskaia şi unul dintre puţinii critici ai execuţiilor din Cecenia în timpul celor două conflicte între forţele separatiste şi armata rusă, după dezmembrarea URSS.

    După o perioadă de acalmie, în martie 2013, opozantul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, care era exilat în capitala britanică din 2000, a fost găsit mort în reşedinţa sa din Ascot, un oraş situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morţii este spânzurarea, iar medicul legist nu a găsit nicio urmă de agresiune. Apropiaţi ai lui Berezovski au susţinut însă că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.

    Fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn, căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, Berezovski obţinuse statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003. Moscova a cerut Londrei în mai multe rânduri, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat. El era vizat de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

  • Atentatul de la Boston: ancheta începe să ia o turnură politică (VIDEO)

    Informaţia are ca sursă oficiali federali citaţi de New York Times şi dezminte astfel relatările conform cărora cererea de acordare a cetăţeniei pentru Tamerlan Ţarnaev nu ar fi fost aprobată din cauza unui episod din 2009 când acesta a fost arestat pentru scurt timp pentru că şi-a bătut prietena.

    Fratele mai mic al lui Tamerlan, Djohar Ţarnaev, celălalt suspect, a primit cetăţenia americană în septembrie 2012. Ambii fraţi aveau permis de şedere permanentă în SUA de cel puţin cinci ani – condiţia pentru ca o solicitare de acordare a cetăţeniei să fie luată în considerare. Cei doi, împreună cu tatăl şi mama lor, au venit în SUA în 2002, depunând cerere de azil pe motiv că se tem pentru viaţa lor, la fel ca şi alţi cetăţeni ruşi de origine cecenă în acei ani.

    Oficiali federali au confirmat că FBI l-a intervievat pe Tamerlan Ţarnaev în ianuarie 2011, în urma unei solicitări a guvernului rus, care suspecta că respectivul are legături cu teroriştii ceceni.

    Informaţia despre refuzul de a-i acorda lui Ţarnaev cetăţenia americană este menită să contracareze criticile care au apărut în mediile republicane la adresa FBI, pe motiv că după investigarea lui Ţarnaev în 2011, acesta a fost lăsat nesupravegheat, ceea ce i-a permis ulterior să conceapă şi să execute atentatul de la maratonul din Boston din această săptămână.

    La vremea respectivă, FBI nu a găsit nimic suspect în comportamentul şi acţiunile lui Ţarnaev şi au închis cazul, comunicând guvernului rus rezultatul investigaţiei. Motivaţia guvernului rus de a cere anchetă s-a bazat pe “informaţii că Ţarnaev ar fi devenit din 2010 un adept al islamismului şi că ar fi avut intenţia să plece din SUA în Cecenia, spre a se alătura unor grupări militante”.

    Fapt e că, potrivit multiplelor mărturii adunate de presa americană de la cunoştinţele lui Tamerlan Ţarnaev, acesta a devenit vizibil mult mai religios, şi-a lăsat barbă, iar soţia lui, americancă convertită la islam, a început să poarte văl islamic. Din august 2012 datează contul de YouTube care i se atribuie şi unde apar clipuri jihadiste, clipuri despre religia islamică şi muzica lui Timur Muţuraev, cunoscut folkist cecen, promotor al luptei pentru independenţa Ceceniei faţă de Rusia.

    Timur Muţuraev – “Să ne consacrăm viaţa jihadului”:

     

    Ancheta actuală asupra motivaţiilor care i-au împins pe fraţii Ţarnaev să comită atentatul de la Boston ar putea fi crucială pentru încercarea administraţiei Obama de a impune reforma legislaţiei privind imigraţia. O parte dintre membrii republicani ai Congresului consideră deja că reforma, care include o facilitare a accesului la cetăţenia americană pentru imigranţii ilegali, ar trebui oprită până ce ancheta va clarifica dacă sistemul de securitate existent în prezent este sau nu capabil să asigure protecţia Americii de imigranţii cu intenţii teroriste.

    Tamerlan Ţarnaev şi-a prezentat documentele pentru solicitarea cetăţeniei după ce s-a întors dintr-o călătorie în Rusia (ianuarie – iulie 2012), călătorie despre care tatăl său, Anzor Ţarnaev, a declarat că a fost făcută pentru reînnoirea paşaportului rusesc, iar vecinii intervievaţi de Time spun că Tamerlan şi-a petrecut aproape tot timpul ajutându-l pe tatăl său la lucrările de reparaţii şi remodelare a locuinţei acestuia din urmă, care voia s-o transforme în salon de frumuseţe sau parfumerie.

    Vizita lui Tamerlan Ţarnaev s-ar fi limitat deci la oraşul Makhachkala din Daghestan, unde familia Ţarnaev a locuit din 1999 până în 2002, când a emigrat în SUA. Anzor Ţarnaev a plecat la Makhachkala cu puţin timp înainte de vizita fiului şi a rămas acolo definitiv, afirmând că a plecat din SUA “ca să moară acasă”, fiind suferind de hematom cerebral. Alte surse susţin că Tamerlan Ţarnaev ar fi călătorit şi în Cecenia vecină, deşi, dacă ar fi avut intenţia de a lua legătura cu grupări jihadiste, nu era nevoie să se deplaseze în Cecenia, dat fiind că Daghestanul este şi el o zonă frecventată de astfel de grupări.

  • FBI l-a cercetat în 2011 pe suspectul Tamerlan Ţarnaev la cererea Rusiei

    Ar fi fost vorba, potrivit sursei citate, de suspiciunea Moscovei că Tamerlan Ţarnaev ar plănui o călătorie în Rusia pentru organizarea unui atentat, în tradiţia atentatelor cecene antiruseşti. FBI însă n-a descoperit nimic şi a comunicat acest rezultat al anchetei către Moscova.

    Există deja comentatori din SUA şi din Europa care văd în faptul că suspecţii sunt doi imigranţi în SUA de origine cecenă un avantaj pentru Rusia, confruntată cu o nouă generaţie de luptători islamişti în republicile din Caucaz ce ar tinde să îmbrăţişeze ideea luptei armate pentru formarea unui nou califat care să unească populaţiile musulmane din Iran, Turcia, fostele republici sovietice din Asia Centrală şi părţi din Rusia, Arabia Saudită, Afganistan şi Pakistan.

    Dacă după 11 septembrie 2001, colaborarea între SUA şi Rusia pentru cauza comună a combaterii terorismului islamist prinsese aripi, în ultimii ani n-a mai fost aşa, pe de o parte pentru că administraţia Obama n-a mai avut aceeaşi angajare ca administraţia Bush în “războiul contra terorii”, iar pe de altă parte pentru că SUA n-au privit cu ochi buni faptul că Kremlinul se foloseşte de argumentul pericolului terorist din Caucaz spre a-şi combate adversarii politici din opoziţia autohtonă.

    Acum însă, speranţa Rusiei într-un sprijin american reînvie. Kremlinul a difuzat deja sâmbătă un comunicat în care arată că preşedintele rus, Vladimir Putin, a conversat la telefon cu cel american, Barack Obama, şi că ambii şi-au afirmat voinţa de a întări cooperarea între serviciile secrete ale celor două ţări, pentru combaterea terorismului internaţional.

    În aceste condiţii, nu e de mirare că atât site-urile luptătorilor ceceni, cât şi preşedintele cecen Ramzan Kadîrov s-au desolidarizat în termeni duri de cei doi fraţi Ţarnaev şi de acţiunile lor. Kadîrov a afirmat că rădăcinile acţiunii celor doi trebuie căutate nu în Caucaz, ci în SUA, unde amândoi locuiau din 2002, încercând să se integreze în societatea americană. Djohar, fratele cel mic, avea deja cetăţenie americană din septembrie anul trecut.

    Acelaşi lucru l-a susţinut şi tatăl celor doi fraţi Ţarnaev, Anzor, care a insistat într-un interviu pentru serviciul cecen al Radio Europa Liberă că el e un suporter al lui Kadîrov şi că fiii lui nu i-au pomenit niciodată de chestiuni legate de independenţa Ceceniei faţă de Rusia. “Care Cecenie? Ei n-au locuit niciodată în Cecenia şi n-au avut niciodată asta în cap. Nu e nicio Cecenie, care independenţă? Eu am trăit zece ani în America, m-am întors acasă ca să mor, ca să nu fiu târât de colo-colo…”

    Într-un interviu separat pentru Wall Street Journal, Anzor Ţarnaev a spus că a încercat să se întoarcă împreună cu familia în Cecenia în 1994, după căderea comunismului, şi că ar fi trăit acolo circa un an, dar s-a reîntors cu toţii în Kîrgîzstan din cauza tensiunilor din Cecenia care aveau să fie urmate de declanşarea primului război cu Rusia.

    Deocamdată nu există însă dovezi că fraţii Ţarnaev, născuţi în Kîrgîzstan, strămutaţi apoi în Daghestan cu familia şi emigraţi în SUA, ar fi avut într-adevăr o legătură reală cu cauza cecenă, dincolo de simpatiile juvenile exprimate pe reţelele de socializare online la adresa etniei din care face parte tatăl lor. Anzor Ţarnaev este originar din satul Ciri-Iurt din Cecenia, în timp ce soţia lui şi mama celor doi suspecţi, Zubeidat, este de etnie avară şi originară din Makhachkala, Daghestan.

    Într-un interviu pentru Wall Street Journal, Anzor Ţarnaev a povestit despre discuţia avută de FBI cu Tamerlan în 2011. Pe atunci, Anzor încă locuia împreună cu cei doi fii ai săi la Cambridge, Massachussets, iar ulterior, suferind de hematom cerebral, s-a întors în Daghestan.

    “I-au spus: ştim pe ce site-uri eşti, ştim pe cine suni, ştim totul despre tine. Au spus că verifică şi observă totul”, a spus Anzor, adăugând că el personal nu s-a speriat: “Ştiam ce face şi unde se duce Tamerlan. Ştiu că mi-am crescut bine copiii”. Aşa se explică opinia sa fermă de acum că implicarea fiilor săi în atentat a fost pur şi simplu o înscenare pusă la cale de autorităţile americane. Zubeidat Ţarnaeva, mama suspecţilor, a făcut şi ea pentru CNN o declaraţie asemănătoare. “Tamerlan a fost consiliat de FBI timp de trei, cinci ani. Ştiau tot ce face, ce site-uri vizitează. Cum e posibil să-i fi urmărit atâta vreme fiecare pas şi acum să vină să spună că era un terorist?”

    Lui Tamerlan i-a fost atribuit de presa americană un cont de YouTube cu două playlisturi interesante – unul cu Timur Muţuraev, un cantautor cecen cunoscut pentru cântecele despre lupta pentru independenţa Ceceniei faţă de Rusia şi pentru supremaţia musulmană în Caucaz, al doilea intitulat “Terorism”, cu videouri jihadiste.

    Fox News îi atribuie, de asemenea, o călătorie “prelungită” în Rusia făcută anul trecut, nu se ştie în ce scop. Sursele Wall Street Journal susţin că respectiva călătorie ar fi durat din ianuarie până în iulie. Potrivit LA Times, care citează un prieten al familiei aflat la Makhachkala, Tamerlan s-a întors acasă la tatăl său, ca să-şi reînnoiască paşaportul rusesc (Daghestanul este republică autonomă componentă a Federaţiei Ruse).

     

  • Atentatul cu morti de la Moscova: s-a gasit capul teroristului sinucigas (2 VIDEO)

    Capul si fragmente din corpul teroristului ar fi fost gasite
    printre ramasitele umane de la locul exploziei, potrivit Interfax.
    Agentia afirma ca atentatorul nu a sosit cu avionul la Moscova, ci
    se afla deja in oras si a reusit sa intre in aeroport pentru a
    detona explozibilul, cautand un loc cat mai aglomerat, astfel incat
    sa provoace cat mai multe victime. Aceeasi sursa sustine ca
    autoritatile cauta trei suspecti, cu totii banuiti a fi teroristi
    islamisti din Caucaz.

    Publicatia LifeNews.ru a difuzat o
    fotografie     a capului atentatorului sinucigas. Canalul de
    televiziune Vesti a relatat ca,
    potrivit unui martor ocular, sinucigasul ar fi urlat “Va omor pe
    toti!” inainte de declansarea exploziei.

    Interfax si RIA Novosti au scris ca au fost doi teroristi care s-au
    aruncat in aer in zona de livrare a bagajelor de la terminalul de
    sosire a zborurilor internationale de la Domodedovo, cel mai mare
    dintre cele trei care deservesc Moscova. Una dintre bombe era
    “plina de aschii de metal” si avea o putere echivalenta cu 5 kg de
    TNT. Conform unui martor ocular, unul dintre teroristi ar fi fost o
    femeie imbracata intr-un vesmant lung si negru, care ducea o geanta
    ce a explodat.

    Vedeti aici fotografii de la locul tragediei.

    Ministerul pentru Situatii de Urgenta a publicat pe pagina sa de internet lista celor raniti si
    spitalizati, in continua actualizare. Printre victime nu se afla
    copii, potrivit unor surse medicale de la Moscova. S-a confirmat ca
    printre morti se afla opt cetateni straini – un cetatean german,
    doi britanici, o ucraineanca, un uzbec, un tadjic si un kirgiz.
    Autoritatile din capitala rusa au anuntat ca vor plati ajutoare de
    pana la 2 milioane de ruble pentru familiile victimelor.

    Presedintele Dmitri Medvedev si-a anulat plecarea la Forumul
    Economic Mondial de la Davos si a dispus ca securitatea sa fie
    intarita la toate aeroporturile majore din Rusia si la metroul din
    capitala rusa, unde anul trecut a avut loc un dublu atentat soldat
    cu 40 de morti. Zborurile s-au reluat insa in scurt timp la
    Domodedovo si nu mai exista intarzieri la plecarea sau la sosirea
    avioanelor. Presedintia a publicat pe pagina sa de internet si linia
    telefonica de urgenta pentru familiile victimelor de la Domodedovo
    si cei ce suspecteaza ca ar avea rude printre victime.

    Imediat dupa anuntarea stirii atentatului, la ora 16,32 ora locala,
    indicele MICEX al bursei din Moscova a scazut cu 2%, iar actiunile
    operatorului national aerian Aeroflot au pierdut 4%.

    Glen Howard, presedintele Fundatiei Jamestown de la Washington,
    a declarat agentiei Reuters ca atentatul este un nou semn al
    tensiunilor in crestere intre Kremlin si republicile din Caucazul
    de Nord, avand in vedere perceptia ca autoritatile de la Moscova ii
    sustin pe nationalistii rusi, adepti ai expulzarii “strainilor”, in
    speta a nord-caucazienilor si a asiaticilor din capitala.

    Luna decembrie a fost marcata la Moscova de cele mai mari
    manifestatii nationaliste din istoria Rusiei moderne, initiate de
    fani ai clubului de fotbal Spartak dupa ce unul dintre acestia a
    fost ucis intr-o confruntare de strada cu un grup de ceceni. Mii de
    rusi au marsaluit prin capitala, strigand “Rusia este a rusilor”,
    “Moscova este a moscovitilor” si sloganuri anti-cecene. “Explozia
    de la Domodedovo va consolida perceptia ca premierul Vladimir Putin
    pierde controlul securitatii in capitala, ceea ce creste actiunile
    adversarilor sai din interiorul elitei ruse”, afirma Howard.

    Mai multe surse citate de agentiile de presa rusesti afirma ca
    serviciul de securitate federal FSB ar fi stiut ca urmeaza sa se
    puna la cale un atentat la un aeroport din Moscova, dupa ce au
    investigat cazul unei femei cecene care a murit la sfarsitul anului
    trecut la Moscova, in timp ce pregatea o bomba care a explodat din
    greseala. Pista ar fi fost explorata de autoritati, ce au arestat
    ulterior o alta femeie, complice a primei, la Volgograd. Chiar in
    ajunul atentatului de la Domodedovo, FSB ar fi cautat, dar ulterior
    ar fi pierdut urma unuia sau mai multor teroristi la Zelenograd, in
    apropiere de capitala.

  • Cecenia este ingrozita de rapiri politice

    „Era fratele nostru cel mai tanar”, spune Masayev. „Era cel pe care il iubeam cel mai mult”. Fratele disparut locuia la Moscova si nu a avut sanse prea mari sa fie implicat in violentele separatiste din Cecenia.
    Razboaiele care au ravasit Cecenia dupa destramarea Uniunii Sovietice au luat sfarsit, in mod oficial.Capitala Grozny a fost reconstruita, iar magazinele si cafenelele sunt deschise. Si totusi, republica se afla in ghearele unei epidemii de rapiri. Disparitia si uciderea Nataliei Estemirova, de saptamana trecuta, o celebra luptatoare pentru drepturile omului, vine in contextul unei tendinte crescande a disparitiilor inexplicabile. Smulsi de pe alei, luati noaptea din pat sau ridicati din masini, oamenii pur si simplu se evapora.

    In primele sase luni ale anului, organizatia ruseasca pentru drepturile omului Memorial, unde lucra Estemirova, a documentat 74 de rapiri in Cecenia, comparativ cu cele 42 de anul trecut. Gruparile care lupta pentru protejarea drepturilor omului il invinuiesc pe presedintele Ramzan Kadyrov si pe fortele sale de securitate pentru moartea Estemirovei si seria de rapiri. „Acestea au evoluat de la masuri de succes pentru lupta impotriva insurgentilor la instrumente de represiune politica”, considera Yekaterina Sokiryanskaya, cercetator la Memorial. Ea precizeaza ca presedintele Kadyrov are mana libera de la Moscova pentru a rezolva astfel de probleme, aceeasi mana libera cu care a luptat impotriva razboiului. “Toata lumea il numeste Stalin. Isi inlatura rivalii politici, dar si vocile independente.” Potrivit NYTimes, rapirea Estemirovei de catre Kadyrov a fost infirmata chiar si de presedintele rus, Dmitri Medvedev.

    Cresterea rapirilor in Cecenia vine pe fondul mutarii activitatii insurgentilor din Caucazul de Nord in afara Ceceniei, conform unei analize a Centrului pentru Studii Strategice si Internationale de la Washington.

    Mai multe puteti citi pe www.nytimes.com.