BusinessMagazin

Tag: cearta

  • Cum pot fi certurile transformate într-un lucru bun, mai ales la locul de muncă

    Transparenţa în comunicare ocupă printre primele locuri în wishlistul companiilor moderne. Însă, aşa cum ştim, vechile obiceiuri dispar greu! Bârfele, zvonurile, dualitatea şi afirmaţiile nesincere sunt în continuare un lucru obişnuit în multe companii, iar atunci când vine vorba de întâlniri, multe persoane nu au curajul să spună lucrurilor pe nume, de teamă să nu fie greşit interpretate sau să provoace certuri. Conflicte în care se încing spiritele au existat întotdeauna şi vor continua să existe, între despoţi avizi de putere din diferite organizaţii. Însă în ceea ce priveşte comunicarea zilnică în cadrul corporaţiilor, acestea sunt considerate un subiect tabu. 

    Conflictele înăbuşite,
    un duşman al productivităţii
    Potrivit unui studiu realizat de KPMG, conflictele şi discuţiile aprinse consumă între 10% şi 15% din timpul de lucru. Grupul de experţi în medierea afacerilor din cadrul Camerei Federale de Comerţ a Austriei au calculat ca neînţelegerile la locul de muncă determină costuri de aproximativ 650 de euro pe an de angajat. Mai mult decât atât, conflictele sunt extrem de consumatoare de timp, reduc productivitatea şi au un impact negativ asupra spiritului de echipă.
    „Problema în aceste situaţii nu o reprezintă conflictul în sine, ci faptul că acesta nu este abordat şi gestionat în mod direct”, explică Helga Pattart-Drexler, director de educaţie executivă la WU Executive Academy. „În întâlniri, oamenii adesea evită să trateze în mod direct subiectele delicate şi pot discuta pe ocolite la nesfârşit. Cei mai mulţi se tem să nu stârnească o discuţie în contradictoriu, iar în cazul în care aceasta are loc, ei iau personal argumentele care li se aduc”, adaugă ea. Aceasta este o greşeală gravă: „Obsesia armoniei consumă o cantitate foarte mare de energie, care ar putea fi mai bine folosită pentru muncă”.

    Ar trebui să ne contrazicem?
    Cu siguranţă, însă într-un mod corect!
    Helga Pattart-Drexler şi superioara ei Astrid Kleinhanns-Rollé, managing director al WU Executive Academy, au adoptat o cultură deschisă a conflictelor. „Amândouă suntem firi impulsive şi directe. Deci, s-a întâmplat să avem discuţii foarte aprinse şi emoţionale, cu scântei”, mărturiseşte râzând. În urma acestor experienţe, cele două au găsit o modalitate prin care să se contrazică una pe cealaltă într-o manieră sinceră şi apreciativă:

    1. Big–Bangul duce la crearea a ceva nou
    În primele dăţi când s-au contrazis, cele două s-au simţit nesigure. „După cearta avută, am discutat despre cât de îmbucurător este că putem fi atât de directe şi deschise una faţă de cealaltă. Acum suntem conştiente de avantajul diferenţelor noastre de opinii pe diverse subiecte, pentru că aşa putem obţine noi perspective”, explică Helga Pattart-Drexler. Astrid Kleinhanns-Rollé este de asemenea convinsă de beneficiile unei culturi deschise a situaţiilor conflictuale: „Ideile noi nu pot apărea decât dacă există un mediu deschis, în care toată lumea îşi poate exprima părerea”, afirmă ea. 
    Atitudinea potrivită este o condiţie sine qua non pentru o argumentare constructivă: este important să nu luaţi personal ceea ce spun oamenii şi să susţineţi cauza şi rezultatul.

    2. Emoţiile sunt eliberate şi te simţi uşurat 
    Majoritatea oamenilor sunt de părere că o discuţie în contradictoriu este sinonim cu a comunica într-un mod supărător şi jignitor pentru interlocutor: „Noi nu procedăm aşa. Întotdeauna rămânem respectuoase şi ne tratăm ca parteneri egali, însă ne manifestăm emoţiile”, spune Helga. „Când discuţia devine mai aprinsă, colegii noştri sunt puţin derutaţi, apoi încearcă să ne liniştească”, continuă ea, adăugând că în timpul unui conflict deschis se eliberează multă energie negativă reprimată, ceea ce oferă un sentiment de uşurare. Însă eliberarea emoţională personală nu trebuie să reprezinte un scop în sine – directorii care au obiceiul de a pălăvrăgi şi angajaţii isterici sunt departe de a fi inovativi. „Scopul oricărei certe trebuie să fie acela de a ajuta cauza; în cele din urmă trebuie să existe o formă de consens, chiar dacă singurul lucru cu care sunteţi de acord este faptul că nu sunteţi de acord unul cu celălalt”, explică Astrid Kleinhanns-Rollé.

    3. Oamenii îşi pot arăta adevărata personalitate
    Într-un mediu în care se aşteaptă ca oamenii să se comporte profesional, este adesea considerat tabu să comunici de ce eşti furios şi cu atât mai mult să îţi manifeşti furia. În acest context, managerii trebuie să aibă o atitudine deschisă şi să le ofere angajaţilor un spaţiu protejat, în care aceştia să se poată exprima onest. „Odată, Astrid mi-a spus: Te deranjează ceva, descarcă-te! Aşa am reuşit să îmi las gândurile libere şi să mă eliberez de starea de furie”, îşi aminteşte Helga Pattart-Drexler. „Nu poate exista deschidere şi onestitate dacă managerii nu creează o atmosferă de încredere”, spune Astrid Kleinhanns-Rollé, adăugând faptul că iniţiativa unor manageri de a introduce o cultură organizaţională deschisă într-un mediu toxic în care încă predomină frica, fără a conduce prin exemplul propriu, este sortită eşecului. „Faptul de a putea fi tu însuţi/însăţi la locul de muncă, de a-ţi arăta emoţiile, fără a trebui să te prefaci are o valoare enormă şi este mult mai important decât să-ţi păstrezi mereu calmul”, explică Helga Pattart-Drexler, privind lucrurile din perspectiva unui angajat.

    4. Certurile dezvoltă încrederea reciprocă
    Certurile înjositoare pot ruina o relaţie. Însă argumentele constructive, oneste şi directe contribuie la dezvoltarea sa, cu conditia să te deschizi şi să îţi arăţi vulnerabilitatea. Acest lucru, la rândul lui, presupune să conştientizezi următoarele: „La un moment dat, noi două am ajuns să realizăm că oamenii nu se ceartă pentru că sunt nervoşi unul pe celălalt. Ne-am putea spune: Mă deranjează că nu mă înţelegi! Şi totuşi, cealaltă persoană nu se va simţi ofensată”, spune Helga Pattart-Drexler. Ceea ce este crucial în această situaţie este să învăţăm să distingem între motivele şi argumentele obiective şi cele personale. „Această metodă funcţionează foarte bine şi pentru copii. Simplul fapt că cineva are o opinie diferită nu înseamnă că el sau ea vrea să te enerveze. Cel mai important lucru este să foloseşti întotdeauna cuvinte pe care cealaltă persoană le poate accepta”, explică ea, adăugând că adoptarea acestei atitudini şi faptul de a te amuza cu o persoană pe seama unei cerţi trecute va aprofunda relaţia dintre voi şi încrederea reciprocă. „Ştiu că pot avea încredere 100% în Astrid şi ea se poate baza 100% pe mine”, adaugă Helga Pattart-Drexler. „Tocmai pentru că, uneori, ies scântei!”

  • Cum pot fi certurile transformate într-un lucru bun, mai ales la locul de muncă

    Transparenţa în comunicare ocupă printre primele locuri în wishlistul companiilor moderne. Însă, aşa cum ştim, vechile obiceiuri dispar greu! Bârfele, zvonurile, dualitatea şi afirmaţiile nesincere sunt în continuare un lucru obişnuit în multe companii, iar atunci când vine vorba de întâlniri, multe persoane nu au curajul să spună lucrurilor pe nume, de teamă să nu fie greşit interpretate sau să provoace certuri. Conflicte în care se încing spiritele au existat întotdeauna şi vor continua să existe, între despoţi avizi de putere din diferite organizaţii. Însă în ceea ce priveşte comunicarea zilnică în cadrul corporaţiilor, acestea sunt considerate un subiect tabu. 

    Conflictele înăbuşite,
    un duşman al productivităţii
    Potrivit unui studiu realizat de KPMG, conflictele şi discuţiile aprinse consumă între 10% şi 15% din timpul de lucru. Grupul de experţi în medierea afacerilor din cadrul Camerei Federale de Comerţ a Austriei au calculat ca neînţelegerile la locul de muncă determină costuri de aproximativ 650 de euro pe an de angajat. Mai mult decât atât, conflictele sunt extrem de consumatoare de timp, reduc productivitatea şi au un impact negativ asupra spiritului de echipă.
    „Problema în aceste situaţii nu o reprezintă conflictul în sine, ci faptul că acesta nu este abordat şi gestionat în mod direct”, explică Helga Pattart-Drexler, director de educaţie executivă la WU Executive Academy. „În întâlniri, oamenii adesea evită să trateze în mod direct subiectele delicate şi pot discuta pe ocolite la nesfârşit. Cei mai mulţi se tem să nu stârnească o discuţie în contradictoriu, iar în cazul în care aceasta are loc, ei iau personal argumentele care li se aduc”, adaugă ea. Aceasta este o greşeală gravă: „Obsesia armoniei consumă o cantitate foarte mare de energie, care ar putea fi mai bine folosită pentru muncă”.

    Ar trebui să ne contrazicem?
    Cu siguranţă, însă într-un mod corect!
    Helga Pattart-Drexler şi superioara ei Astrid Kleinhanns-Rollé, managing director al WU Executive Academy, au adoptat o cultură deschisă a conflictelor. „Amândouă suntem firi impulsive şi directe. Deci, s-a întâmplat să avem discuţii foarte aprinse şi emoţionale, cu scântei”, mărturiseşte râzând. În urma acestor experienţe, cele două au găsit o modalitate prin care să se contrazică una pe cealaltă într-o manieră sinceră şi apreciativă:

    1. Big–Bangul duce la crearea a ceva nou
    În primele dăţi când s-au contrazis, cele două s-au simţit nesigure. „După cearta avută, am discutat despre cât de îmbucurător este că putem fi atât de directe şi deschise una faţă de cealaltă. Acum suntem conştiente de avantajul diferenţelor noastre de opinii pe diverse subiecte, pentru că aşa putem obţine noi perspective”, explică Helga Pattart-Drexler. Astrid Kleinhanns-Rollé este de asemenea convinsă de beneficiile unei culturi deschise a situaţiilor conflictuale: „Ideile noi nu pot apărea decât dacă există un mediu deschis, în care toată lumea îşi poate exprima părerea”, afirmă ea. 
    Atitudinea potrivită este o condiţie sine qua non pentru o argumentare constructivă: este important să nu luaţi personal ceea ce spun oamenii şi să susţineţi cauza şi rezultatul.

    2. Emoţiile sunt eliberate şi te simţi uşurat 
    Majoritatea oamenilor sunt de părere că o discuţie în contradictoriu este sinonim cu a comunica într-un mod supărător şi jignitor pentru interlocutor: „Noi nu procedăm aşa. Întotdeauna rămânem respectuoase şi ne tratăm ca parteneri egali, însă ne manifestăm emoţiile”, spune Helga. „Când discuţia devine mai aprinsă, colegii noştri sunt puţin derutaţi, apoi încearcă să ne liniştească”, continuă ea, adăugând că în timpul unui conflict deschis se eliberează multă energie negativă reprimată, ceea ce oferă un sentiment de uşurare. Însă eliberarea emoţională personală nu trebuie să reprezinte un scop în sine – directorii care au obiceiul de a pălăvrăgi şi angajaţii isterici sunt departe de a fi inovativi. „Scopul oricărei certe trebuie să fie acela de a ajuta cauza; în cele din urmă trebuie să existe o formă de consens, chiar dacă singurul lucru cu care sunteţi de acord este faptul că nu sunteţi de acord unul cu celălalt”, explică Astrid Kleinhanns-Rollé.

    3. Oamenii îşi pot arăta adevărata personalitate
    Într-un mediu în care se aşteaptă ca oamenii să se comporte profesional, este adesea considerat tabu să comunici de ce eşti furios şi cu atât mai mult să îţi manifeşti furia. În acest context, managerii trebuie să aibă o atitudine deschisă şi să le ofere angajaţilor un spaţiu protejat, în care aceştia să se poată exprima onest. „Odată, Astrid mi-a spus: Te deranjează ceva, descarcă-te! Aşa am reuşit să îmi las gândurile libere şi să mă eliberez de starea de furie”, îşi aminteşte Helga Pattart-Drexler. „Nu poate exista deschidere şi onestitate dacă managerii nu creează o atmosferă de încredere”, spune Astrid Kleinhanns-Rollé, adăugând faptul că iniţiativa unor manageri de a introduce o cultură organizaţională deschisă într-un mediu toxic în care încă predomină frica, fără a conduce prin exemplul propriu, este sortită eşecului. „Faptul de a putea fi tu însuţi/însăţi la locul de muncă, de a-ţi arăta emoţiile, fără a trebui să te prefaci are o valoare enormă şi este mult mai important decât să-ţi păstrezi mereu calmul”, explică Helga Pattart-Drexler, privind lucrurile din perspectiva unui angajat.

    4. Certurile dezvoltă încrederea reciprocă
    Certurile înjositoare pot ruina o relaţie. Însă argumentele constructive, oneste şi directe contribuie la dezvoltarea sa, cu conditia să te deschizi şi să îţi arăţi vulnerabilitatea. Acest lucru, la rândul lui, presupune să conştientizezi următoarele: „La un moment dat, noi două am ajuns să realizăm că oamenii nu se ceartă pentru că sunt nervoşi unul pe celălalt. Ne-am putea spune: Mă deranjează că nu mă înţelegi! Şi totuşi, cealaltă persoană nu se va simţi ofensată”, spune Helga Pattart-Drexler. Ceea ce este crucial în această situaţie este să învăţăm să distingem între motivele şi argumentele obiective şi cele personale. „Această metodă funcţionează foarte bine şi pentru copii. Simplul fapt că cineva are o opinie diferită nu înseamnă că el sau ea vrea să te enerveze. Cel mai important lucru este să foloseşti întotdeauna cuvinte pe care cealaltă persoană le poate accepta”, explică ea, adăugând că adoptarea acestei atitudini şi faptul de a te amuza cu o persoană pe seama unei cerţi trecute va aprofunda relaţia dintre voi şi încrederea reciprocă. „Ştiu că pot avea încredere 100% în Astrid şi ea se poate baza 100% pe mine”, adaugă Helga Pattart-Drexler. „Tocmai pentru că, uneori, ies scântei!”

  • Un poliţist local reclamă că a fost BĂTUT de primar/ Edilul neagă acuzaţiile: Agentul e „cam certat cu munca”

    Avocatul poliţistului local Laurenţiu Dobrogeanu, Mihaela Rădulescu, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că bărbatul este internat ala UPU Ploieşti şi că îşi va scoate certificat medico-legal şi va depune plângere pentru ultraj.
     
    „Clientul meu a început serviciul vineri, după o perioadă de concediu medical, iar în momentul când s-a prezentat la Primărie nu a găsit condica de prezenţă, aceasta fiind pitită. La finalul programului nu i s-a pus condica la dispoziţie, iar primarul i-a spus că este absent nemotivat şi trebuie să îşi facă protecţia muncii. Domul Dobrogeanu a sunat la 112 şi a depus o plângere pentru abuz în serviciu împotriva primarului.
     
    Luni dimineaţă, domnul Dobrogeanu s-a prezentat iar la Primărie, iar primarul l-a lovit cu pumnii în cap şi cu picioarele şi l-a scos afară, împingându-l din instituţie. Clientul meu s-a prezentat la UPU Ploieşti, unde i s-au făcut investigaţii medicale, prezentând dureri de cap. Vom scoate certificat medico – legal şi depunem plângere pentru ultraj”, a spus Rădulescu.
     
    Primarul Mihai Alionte a declarat, la rândul său, că nu l-a bătut pe poliţistul local şi că nici măcar nu l-a atins.
     

  • Gabriela Firea, atac direct la conducerea PSD: Am informaţii certe că se pune la cale un plan de sabotare a mea

    “Am informaţii certe că la sediul central al PSD din Şoseaua Kiseleff se pune la cale un plan de sabotare a mea în calitate de Primar General al Capitalei, prin întoarcerea împotriva mea a consilierilor generali PSD. Concret, dl. Codrin Ştefănescu, fost secretar general adjunct al PSD, în total dispreţ faţă de statutul partidului, a început să-i convoace individual pe consilierii generali pentru a-i convinge să se delimiteze de mine şi de echipa mea şi să nu-mi mai voteze proiectele, promiţându-le funcţii şi alte avantaje”, transmite, vineri, Gabriela Firea într-un comunicat de presă.

    Primarul general al Capitalei mai susţine că sunt exercitate presiuni asupra consilierilor generali ai PSD să semneze declaraţii prin care să spună că sunt constrânşi să voteze la şedinţele CGMB proiecte cu care edilul nu este de acord.

    “Mai mult, se fac presiuni asupra consilierilor generali să semneze declaraţii cum că sunt constrânşi să voteze, la fiecare şedinţă, proiecte cu care nu sunt de acord. Oricine ar semna aşa ceva s-ar dovedi nu doar de rea credinţă, ci şi nedemn. Pentru că toate proiectele pe care le propun eu sunt conforme cu Programul de Guvernare Locală, aprobat de conducerea partidului, şi cu care ne-am prezentat în faţa electoratului în 2016. Am primit încrederea alegătorilor din Bucuresti, care ne-au dat 7 primari şi majoritate în Consiliul General tocmai pentru a putea pune în aplicare acest program”, mai spune Firea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Novak Djokovic, calificat cu scandal în semifinalele turneului de la Wimbledon

    Sârbul a câştigat primul set al duelului cu Kei Nishikori, 6-3, însă şi-a pierdut rapid concentrarea în debut de set doi. Djokovic a dat cu racheta de pământ înapoia liniei de fund a terenului după ratarea a trei mingi de break consecutive, iar arbitrul l-a sancţionat de îndată cu avertisment pentru ‘code violation’. A fost picătura care a umplut paharul pentru sârbul care, din nou s-a văzut în situaţia de a juca împotriva tribunei, mai prietenoase cu Nishikori decât cu fostul campion. ‘Chiar crezi că am distrus terenul?’, l-a luat Djokovic la întrebări pe arbitru, la primul schimb de terenuri, gesticulând haotic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O cercetătoare româncă a găsit cea mai bună metodă de a avea o discuţie în contradictoriu cu partenerul

    Conform studiului publicat recent, schimbarea modului în care abordezi discuţiile cu persoana apropiată poate face ca micile neînţelegeri să devină conversaţii productive, scrie Curiosity.
     
    Pentru studiu, echipa a recrutat 675 de studenţi, dintre care aproximativ două treimi erau femei. Toate persoanele participante erau într-o relaţie şi toate aveau o ceartă care tot se repeta. Au completat un chestionar online cu privire la relaţia lor şi la cearta recurentă, inclusiv detalii despre scopurile lor pentru acea dispută şi efectele pe care le avea.
     
    Cercetătoarea româncă Ioana Cionea, profesor asistent în comunicare la Universitatea Oklahoma şi conducătoarea studiului, susţine că elementul care determină crearea unei conversaţii productive este un concept pe care l-a numit „interdependenţa disputei” şi se referă la situaţia când ambii tratează discuţia în contradictoriu ca ceva pe care o pot rezolva împreună, fără ca o persoană să dea vina pe cealaltă. Desigur, pentru a ajunge la o rezolvare, ambele părţi trebuie să ajungă la un consens.
     

  • Ludovic Orban, despre incidentele de la proteste: Cât de frică trebuie să îi fie lui Liviu Dragnea ca să ordone astfel de intervenţii agresive?

    “Cât de frică trebuie să îi fie lui Dragnea de oameni că să ordone jandarmilor astfel de intervenţii agresive, care nu au nicio motivaţie? De un an şi jumătate, toate manifestaţiile anti-PSD au fost civilizate, paşnice. Nimic nu poate justifica intervenţia în forţă, disproporţionată, la intimidare a unităţilor de jandarmi de seara trecută. Şi aşa există o mare tensiune în societate. O astfel de atitudine a unităţilor de ordine nu face altceva decât să pună gaz pe foc. Jandarmii nu trebuie să asculte orbeşte ordinele primite de la politicieni certaţi cu democraţia”, a afirmat liderul PNL, Ludovic Orban, pe pagina sa de Facebook.

    Aproximativ două mii de oameni au protestat, miercuri, în Piaţa Victoriei, nemulţumiţi de adoptarea modificărilor la Codul de procedură penală. Au existat şi incidente. Zeci de protestatari s-au aşezat pe carosabil, în semn de protest, şi s-au îmbrâncit cu forţele de ordine. Traficul a fost parţial blocat în zonă. Opt protestatari au fost ridicaţi de jandarmi şi duşi la poliţie pentru audieri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orban: Dragnea va declanşa săptămâna viitoare procedura de demitere a preşedintelui României

    “Clanul Dragnea e pregătit să dea foc ţării. Avem informaţii aproape certe că Dragnea va declanşa procedura de demitere a preşedintelui României în cursul săptămânii viitoare şi că este sprijinit în acest demers şi de Tăriceanu şi de acoliţii săi. Obiectivele demarării procedurii de demitere sunt controlul asupra Parchetelor, controlul asupra serviciilor de informaţii, promulgarea Legilor justiţiei şi a codurilor, Codul de procedură penală şi Codul penal, în formula anti-justiţie pregătită de majoritatea guvernamentală. Disperarea lui Dragnea îl face să apeleze la o măsură extremă şi din dorinţa de a pune o presiune suplimentară asupra completului care urmează să pronunţe sentinţa în dosarul său”, a declarat Ludovic Orban.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Supărat pe părinţi, un copil de 12 ani a plecat singur în vacanţă în Bali: „A fost grozav, îmi doream mult o aventură”

    Băiatul de 12 ani le-a spus părinţilor că pleacă la şcoală, însă în schimb a mers cu scuterul până la gară, apoi a luat trenul spre aeroport. Folosindu-se de serviciul de check-in din terminal, el s-a urcat la bordul unui avion spre Perth, unde a făcut o escală, apoi a zburat în Indonezia.

    Copilul şi-a plănuit bine vacanţa. A căutat o companie aeriană care le permite minorilor să zboare neînsoţiţi, a făcut rezervări la hotelul All Seasons din Bali, toate după ce a furat cardul de credit al părinţilor săi. O singură dată a fost oprit pentru a i se cere acte: în Perth, unde a trebuit să le prezinte funcţionarilor de la aeroport un act care să ateste că a împlinit 12 ani.

    „Mi-au cerut doar carnetul de elev şi paşaportul, ca să le dovedesc că am 12 ani. A fost grozav, pentru că îmi doream mult să plec într-o aventură”, a declarat copilul, potrivit The Guardian Australia.

    În Bali, el s-a cazat la hotel, spunându-le angajaţilor că el a sosit mai devreme, dar că urmează să ajungă şi sora lui în scurt timp.

    Când nu a mai ajuns la şcoală, profesorii i-au alertat părinţii, care s-au dat peste cap să îl găsească. După ce au descoperit istoricul căutărilor pe internet şi au aflat că se află în Bali, mama lui a zburat în Indonezia pentru a-l aduce acasă. „Nu îi place să audă cuvântul «nu». Am fost şocaţi…nu există sentiment care să descrie ce am simţit noi când am aflat că este plecat din ţară”, a declarat mama copilului.

    Nu este clar dacă băiatul va primi vreo pedeapsă pentru spaima pe care au tras-o părinţii lui, însă probabil nu va mai vizita ţări exotice în viitorul apropiat.

  • Moment ŞOCANT în direct la TV. Ce a pătit un politician după replica „Închide gura, PROASTO”

    Liderul LDPR a numit-o pe contracandidata sa ,,prostă” şi ,,femeie uşuratică”. În replică, Ksenia Sobchak l-a stropit pe politician cu apa din paharul său. Jirinovski nu s-a oprit aici şi a continuat să compare dezbaterile cu reality show-ul moderat cândva de fosta jurnalistă.

    Cazul aminteşte de o întâmplare asemănătoare care a avut loc în 1995, la fel, în cadrul unei dezbateri electorale din Rusia. Atunci Vladimir Jirinovski l-a stropit cu sucul din pahar pe contracandidatul său, Boris Nemtsov.

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro