BusinessMagazin

Tag: CE OLTENIA

  • Dezastru la una dintre cele mai mari companii din România. Mii de oameni au fost daţi afară iar lista neagră este imensă

    Cel mai mare producător de energie termo din România, Complexul Energetic Oltenia, se vede treptat scos din piaţă, renunţând la aproape 1.350 de salariaţi în primele şase luni ale anului. Acesta este cel mai ambiţios program de disponibilizări anunţat până acum de vreo companie locală.

    Potrivit datelor trimise de producătorul de energie pe bază de lignit, Complexul Energetic Oltenia a terminat primul semestru al anului cu circa 15.000 de angajaţi, în contextul în care la finalul anului trecut în companie mai lucrau 16.349 de oa­meni. La finalul primului semestru din 2015, în struc­turile companiei care reuneşte cele mai mari termo­centrale din bazinul Olteniei erau 17.500 de oameni.

    Restructurarea dramatică oglindeşte proble­mele profunde cu care se confruntă sectorul energiei termo pe plan local, lipsa investiţiilor şi costurile mari de producţie împingându-i pe jucătorii din acest domeniu la limita suportabilităţii sau chiar în insolvenţă, aşa cum este cazul Complexului Energetic Hunedoara.

    „Nu se pune problema intrării în insolvenţă a Complexului Energetic Oltenia. Deşi situaţia pe care o traversează CE Oltenia nu este deloc uşoară, au fost respectate toate termenele de acordare a drepturilor salariale. Până la sfârşitul lunii septembrie vor fi achitate toate obligaţiile către furnizori. Graficul de eşalonare a plăţilor către bugetul de stat stabilit cu ANAF va fi, de asemenea, respectat. Plăţile aferente creditelor bancare sunt efectuate la termenele contractuale prevăzute. CE Oltenia nu înregistrează restanţe către băncile finanţatoare şi nu au mai fost contractate credite noi“, dau asigurări reprezentanţii companiei.

    În primele şase luni, consumul de energie a stagnat, iar producţia locala s-a comprimat cu aproape 5% în contextul în care posibilităţile de export au fost limitate. Ceea ce s-a mai observat în primul semestru a fost creşterea importurilor de energie din regiune. În acest context, producătorii cu costuri mari, aşa cum este şi Complexul Energetic Oltenia, s-au confruntat cu probleme suplimentare.

    „În primul semestru din 2016 CE Oltenia a înregistrat o cifră de afaceri de 1,023 miliarde de lei, un profit din exploatare de 30,6 mil lei şi o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane de lei, ca urmare a diferenţelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investiţiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni). În primele 6 luni din 2016, CE Oltenia a achiziţionat certificate de CO2 în valoare de 185 milioane de lei şi certificate verzi în valoare de 10,2 milioane de lei“, explică firma.

    Reprezentanţii CE Oltenia punctează şi câteva anomalii care-i afectează activitatea.

    „Numărul de certificate verzi este stabilit în funcţie de energia vândută la consumatorii finali şi de energia consumată pentru extracţia cărbunelui în vederea producerii energiei electrice. Deşi, conform legislaţiei, producătorii sunt scutiţi de la plata certificatelor verzi corespunzătoare energiei utilizate în consumul propriu tehnologic, energia utilizată de CE Oltenia pentru exploatarea cărbunelui nu este considerată consum propriu tehnologic. Marii consumatori de energie din România, cu excepţia CE Oltenia, au fost scutiţi de la achiziţia unei cantităţi considerabile de certificate verzi, iar CE Oltenia este al treilea mare consumator de energie din România, după Alro Slatina şi ArcelorMittal Galaţi.“

    Certificatele verzi sunt instrumentele prin care este sprijinită producţia de energie verde, achitate de toţi consumatorii de energie din România şi incluse în facturile plătite de aceştia.

    Producţia de energie a companiei a fost şi ea în scădere cu 6,2% comparativ cu primele şase luni din 2015.

    „Cota de piaţă a CE Oltenia în primul semestru 2016 a scăzut la 17,9%, faţă de 18,4% în primul semestru 2015.“

    Situaţia de la CE Oltenia oglindeşte de fapt o tendinţă la nivelul producţiei de energie, aceea de scoatere treptată a cărbunilor din mixul de producţie odată cu intrarea în scenă a energiei verzi şi a producţiei de electricitate pe bază de gaze. Ambele forme au costuri mai mici şi astfel au întâietate în piaţă faţă de cărbuni, cea mai abundentă sursă de energie a României.

    CE Oltenia, alături de Hidroelectrica, ar fi trebuit să fie listate deja la Bursa de Valori Bucureşti. Între timp însă, Hidroelectrica abia a ieşit din insolvenţă, iar Complexul Energetic Oltenia se chinuie să nu intre în această stare.

  • Complexul Energetic Oltenia a disponibilizat 2.000 de angajaţi

    Numărul de salariaţi a fost redus cu 1.070 persoane după externalizarea Carierei Berbeşti, şi alţi 1.945 de salariaţi au părăsit compania în urma restructurării din luna iunie.

    “Salariaţii disponibilizaţi ca urmare a programului de restructurare beneficiază de plăţi compensatorii, reprezentând două până la şase salarii medii brute realizate la nivel de companie”, a transmis CE Oltenia, la solicitare MEDIAFAX.

    Reprezentanţii producătorului de energie au precizat că pentru acest an nu sunt previzionate alte reduceri de personal.

    “Reducerea cheltuielilor cu personalul va contribui la creşterea rentabilităţii şi eficienţei economice a companiei. Redimensionarea forţei de muncă în funcţie de volumul producţiei va duce la creşterea productivităţii muncii de la 658 MWh/salariat în 2014 la 771 MWh/salariat în 2015”, conform companiei.

    Oficialii complexului energetic spun că acţiunile privind creşterea performanţei operaţionale şi financiare au fost impuse de mediul economic actual, în care producătorii de energie regenerabilă au influenţat reducerea preţurilor de vânzare pe piaţa internă, ca urmare a facilităţilor de care beneficiază conform legislaţiei.

    Producătorii de energie regenerabilă “nu sunt interesaţi decât de obţinerea certificatelor verzi – fapt ce determină, în schimb, creşterea preţului final la consummator”, apreciază conducerea companiei de stat.

    Potrivit acesteia, măsurile companiei au fost impuse şi de existenţa unui dezechilibru major între capacitatea de producţie a CE Oltenia şi volumul vânzărilor de energie pe bază de cărbune din piaţă, precum şi de cheltuielile cu achiziţionarea certificatelor de dioxid de carbon, din cauza majorării preţului acestora şi cantităţii necesare, ca urmare a eliminării cotelor gratuite alocate, conform Directivelor Europene.

    “Supracapacitatea de producţie din zona energetică, cât şi din zona minieră are drept consecinţă un număr de personal excedentar care necesită resurse financiare mari cu pondere semnificativă în totalul cheltuielilor operaţionale”, precizează sursa citată.

    Complexul Energetic Oltenia, care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari şi Brăila, are 15.400 de angajaţi şi asigură peste 20% din producţia de energie electrică al României.

    Complexul a fost înfiinţat în 2012 prin fuziunea complexurilor energetice Turceni, Craiova şi Rovinari cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia Târgu Jiu. Compania are 13 grupuri energetice, care cumulează o capacitate instalată de 3.900 MW şi este controlată de stat, prin Ministerul Energiei.

  • Sindicatele CE Oltenia nu renunţă la proteste, conducerea anunţă concedieri după întâlnirea cu Pop

    Liviu Pop le-a transmis sindicaliştilor din Complexul Energetic Oltenia că Guvernul nu doreşte să închidă nici CE Oltenia, nici Complexul Energetic Hunedoara, se arată într-un comunicat transmis, miercuri, de ministrul delegat pentru Dialog Social.

    În acest context, ministrul s-a referit şi la solicitarea delegaţiei FMI şi CE privind restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

    “După cum aţi putut vedea nu s-a ajuns la un acord în acest sens. Guvernul nu doreşte închiderea celor două companii, de asta vă pot asigura”, a spus ministrul Liviu Pop.

    Mai mult, ministrul delegat pentru Dialog Social a adăugat că îşi doreşte ca producătorul de energie Oltenia să revină pe profit, apreciind că sunt necesare anumite programe de eficientizare în acest sens.

    Sindicaliştii au reclamat conducerea CEO că a propus reduceri salariale şi disponibilizări de personal. Printre altele, aceştia i-au solicitat ministrului Liviu Pop modificarea Legii 62/2011 privind Dialogul Social şi deblocarea negocierilor pe noul contract colectiv de muncă.

    “Soluţionarea problemelor nu se face în stradă, ci prin comunicare, printr-un dialog permanent între toţi actorii implicaţi”, a spus Liviu Pop, în contextul în care Primăria Târgu Jiu a avizat un nou miting de protest organizat de sindicatele din minerit şi energie.

    Discuţiile ministrului delegat pentru Dialog Social cu administraţia şi sindicatele din CE Oltenia au durat aproape patru ore, deşi acestea erau programate să se finalizeze după cel mult o oră.

    La finalul discuţiilor, managerul privat al CE Oltenia, Laurenţiu Ciurel, a declarat că unitatea nu va reduce salariile angajaţilor cu 40 la sută, aşa cum au declarat aceştia la mitingul organizat joia trecută la Târgu Jiu şi la care au participat peste 5.000 de oameni.

    Ciurel a mai spus că reducerea salarială programată pentru 2015 este de doar 2,3 la sută, însă, începând cu 1 martie, urmează să fie disponibilizaţi aproximativ 3.000 de angajaţi.

    El a precizat va fi vorba de peste 1.000 de angajaţi de la cariera Berbeşti, care va fi externalizată şi cedată către CET Govora, precum şi de angajaţi care, în mare parte, mai au un an sau doi până la pensie şi care vor intra într-un program de protecţie socială în baza căruia vor primi lunar circa 1.700 de lei, până la atingerea vârstei de pensionare.

    Pe de altă parte, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale Mine Energie, Dumitru Pârvulescu, a declarat că joi, la Târgu Jiu, va fi organizat un nou protest al minerilor şi energeticienilor, la care sunt aşteptaţi aproximativ 5.000 de oameni.

    “Oamenii vor să iasă în stradă pentru că actualul manager privat duce compania în faliment. Adică dă afară 3.000 de oameni, măreşte producţia de cărbune cu 15 la sută, pe cea de energice cu 5 la sută, iar la salarii spune că reducerile sunt de doar 2 la sută! Încotro credeţi că ne îndreptăm? Oamenii simt că lucrurile nu merg în direcţia cea bună şi de aceea vor să protesteze din nou. Ce va fi după aceea vom vedea”, a afirmat Pârvulescu.

    Potrivit unui comunicat al CNS Cartel Alfa, protestul programat pentru joi “reprezintă un strigăt disperat al salariaţilor CEO faţă de situaţia dezastruoasă în care a ajuns intreprinderea în urma «managementului privat» instituit în societate”.

    Federaţia Naţională a Sindicatelor din Mine Energie şi CNS Cartel Alfa solicită Guvernului şi ministrului delegat pentru Energie destituirea managerului CEO, Laurenţiu Ciurel, reclamând managementul deficitar.

    În 5 februarie, peste 5.000 de angajaţi ai Complexului Energetic Oltenia au participat la un miting de protest în centrul municipiului Târgu Jiu, reclamând posibile reduceri de salarii şi de personal.

    Premierul Victor Ponta a anunţat luni că Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia.

    Ponta preciza că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă, anunţate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.

    Complexul Energetic Oltenia, care include exploatările de lignit din Oltenia, termocentralele de la Craiova, Turceni, Rovinari şi Brăila, are în prezent 19.000 de angajaţi şi poate asigura peste 40% din necesarul de energie electrică al României.

  • Scrisoare către FMI:Guvernul îşi “reevaluează paşii” la CE Oltenia şi se gândeşte iar la privatizare

    Privatizarea complexului energetic Oltenia a fost luată în calcul şi la începutul acestui an în discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar premierul Victor Ponta a anunţat atunci că nu se pune problema privatizării majoritare a Complexului Energetic Oltenia, pentru că este pe profit, are management privat şi a semnat o investiţie de un miliard de dolari la Rovinari, el arătând că doar 15% dintre acţiuni vor fi listate pe bursă.

    Lansarea ofertei publice pentru pachetul de 15% are ca termen sfârşitul lunii octombrie.

    Scrisoarea de intenţie datată 10 iunie, transmisă în această săptămână de Guvern către Fondul Monetar Internaţional şi obţinută de MEDIAFAX relevă însă că Guvernul îşi va “reevalua paşii viitori” în ceea ce priveşte varianta inclusiv a privatizării.

    “Noul complex energetic Oltenia joacă un rol esenţial în securitatea energetică a României. Am semnat un contract cu un consultant de tranzacţie la lunii mai 2013 (acţiune prealabilă) pentru o IPO (ofertă publică primară-n.r.) de 15 procente din capitalul social până la finele lunii octombrie 2013. Având în vedere investiţiile de mari proporţii de care are nevoie complexul Oltenia, vom reevalua paşii viitori referitori la sporirea implicării sectorului privat prin parteneriate mixte sau prin privatizarea majoritară către un investitor strategic”, se arată în document.

    Toate stirile sunt pe zf.ro