Tag: cautam energie!

  • Consumatori seriosi, cautam energie!

    Cererea interna de energie creste continuu, in timp ce productia avanseaza mult mai incet. Mai nou, furnizorii romani sunt tentati sa exporte mai mult in Bulgaria, unde inchiderea celor doua grupuri de la Kozlodui creeaza un deficit de energie deloc neglijabil.

     

    Vor creste deci preturile la curentul electric sau vom asista la privatizari grabite ale productiei, pentru ca investitiile necesare sa cada pe castigatori?

     

    Doru Voicu, directorul de strategie al CEZ Romania (compania ceha care a cumparat Electrica Oltenia), este unul dintre vanzatorii de energie de pe piata care a ajuns la concluzia ca, decat sa caute in disperare energie de cumparat, ar fi mai bine sa o produca singur. Astfel incat a depus un proiect de parteneriat cu grupul de la Borzesti al Termoelectrica, prin care sa investeasca 40 de milioane de euro pentru a produce 200 MWh. „Am depus proiecte pentru varianta pe gaz, dar si pe carbune si vom vedea care din ele va fi, daca va fi, aprobata“, spune Doru Voicu. El spune ca, daca va castiga (dat fiind ca nu este singura companie care vrea sa obtina proiectul), din momentul cand va obtine ok-ul din partea statului (pentru ca schimbarile din cadrul MEC, respectiv AVAS intarzie acum procedurile), constructia si punerea in functiune a uzinei electrice ar dura un an. Dar energia produsa acolo i-ar ajuta foarte mult, dat fiind ca necesarul de consum al CEZ creste de la an la an, pe fondul unei cresteri generalizate a consumului si a unei productii relativ constante.

     

    Fie ca se implica in proiecte de energie termo (estimata a se mai produce aproximativ 20 de ani de acum incolo), fie ca achizitioneaza microhidrocentrale de la Hidroelectrica (in ultimii doi ani compania a vandut 28 de microhidrocentrale, dintre care cinci au fost cumparate de Energy Holding, cu o putere instalata de 13.440 MWh/an), fie ca se implica in constructia grupurilor de la Cernavoda (unde au ramas in cursa 15 companii sau consortii, pregatite sa investeasca 2 miliarde de euro pentru grupurile trei si patru), companiile din energie fac aproape orice sa isi includa in portofolii capacitati de productie. Fiindca pe piata e nevoie din ce in ce mai mare de energie. Anul trecut Romania a consumat 51,8 TWh, in crestere cu aproape 4% fata de anul precedent.

     

    Teoretic, cresterea cererii de energie este egala cu cresterea economica, iar cum pentru anul acesta Comisia Nationala de Prognoza estimeaza o crestere economica de 6,5%, cererea de energie pe ansamblul economiei ar trebui sa fie aproape ca ordin de marime. Deocamdata, previziunile de crestere venite din piata sunt mai modeste: „Bazandu-ma pe istoricul prezentei noastre in Romania (CEZ a inceput sa opereze fosta Electrica Oltenia din toamna lui 2005 – n.r.), am observat o crestere in jur de 2%“, spune Alesd Damn, director de achizitii al CEZ Romania. Estimarea lui Damn are insa la baza specificul clientelei CEZ, formata in proportie de 94% din clienti rezidentiali, care vor reprezenta o componenta importanta in consumul anilor urmatori.

     

    Cresterea din urmatorii ani va fi generata atat de expansiunea investitiilor in productie (consumul industrial insemnand mai mult de jumatate din consumul national), cat si de dezvoltarea accelerata a constructiilor, atat pe segmentul rezidential, cat si pe spatii de birouri,  depozite si retail.

     

    Numai in Bucuresti, planurile dezvoltatorilor prevad, in medie, intrarea in folosinta a 5.000 de locuinte noi anul acesta. La un calcul aproximativ (tinand cont ca factura medie lunara a unei locuinte in Bucuresti este de 96 de lei pe luna, conform datelor Electrica), fiecare nou apartament conectat la retea inseamna o factura medie de 1.152 de lei anual (330 de euro). Asadar, veniturile suplimentare incasate de Enel (care a castigat anul trecut licitatia pentru Electrica Muntenia Sud, furnizorul ce alimenteaza Bucurestiul) pentru 5.000 de apartamente anual ar trebui sa ajunga spre 1,65 de milioane de euro. Iar apartamente si case noi nu vor aparea doar in Bucuresti, ci in toate orasele importante din tara. Pentru urmatorii doi ani, estimarile referitoare la marile orase vorbesc de 60.000 de noi locuinte. Acestea vor genera pentru furnizorii de electricitate venituri de peste 10 milioane de euro pe an.

     

    Pana la profituri insa, furnizorii trebuie sa gaseasca energia de care au nevoie noii consumatori. Institutul National pentru Amenajarea Surselor de Energie (IRE) estimeaza ca tot ce se construieste pe segmentul rezidential, de birouri ori de spatii industriale in Romania va solicita in urmatorii doi ani aproximativ 3 TWh (ceea ce inseamna mai putin de 2% din productia interna disponibila de circa 51 TWh). Cifra de 3 TWh inseamna insa mult, in conditiile in care imaginea sectorului energetic la inceput de an arata ca deocamdata productia este suficienta, dar costurile sunt din ce in ce mai mari, iar preturile, in crestere. Romania a generat anul trecut 59,7 TWh si a consumat 51,8 TWh, diferenta mergand la export. Dupa estimarile Comisiei Nationale de Prognoza, in 2009 Romania va consuma 57,9 TWh.

     

    E adevarat ca pana in 2009, productia interna va mai creste. Cea de-a doua unitate de la Cernavoda urmeaza sa intre in functiune anul viitor, cu o capacitate de 700 MWh si va creste ponderea energiei nucleare de la 9-10% in prezent la 17-18%. Daca s-ar respecta planul propus de MEC, la reactoarele trei si patru ar trebui sa se inceapa constructia in al doilea semestru al anului viitor. Reactoarele trei si patru ar insemna dublarea capacitatii centralei de la Cernavoda, dar constructia va dura aproximativ sase ani. Cand vor fi gata, centrala ar putea acoperi aproape jumatate din consumul national.

     

    Initial, pentru ultimele doua reactoare se vor face o serie de investitii pregatitoare, estimate la 12 milioane de euro de catre MEC. Ulterior va incepe investitia propriu-zisa, ai carei finantatori si beneficiari vor fi alesi dintre cei cei 16 finalisti, companii si consortii care au ramas in cursa. Trei dintre finalisti sunt companii/consortii romanesti: Alro Slatina, TESS Conex-ASAM Iasi si Electrica, doi din Canada (AECL si Gabriel Resources), doi din Italia (ENEL si Ansaldo), doi din Germania (E.ON si RWE Power), unul din SUA (AES), unul din Belgia (Electrabel), unul din Spania (Iberdrola), unul din Coreea (KHNP) si un consortiu turco-luxemburghez (Dogan Enerji – Unit Investments). Interesele pentru constructia celor doua grupuri sunt mari: Alro si-ar folosi partea pentru a-si alimenta combinatul de la Slatina, Enel are de „luminat“ peste 2,5 milioane de consumatori, iar Electrica si-ar imbunatati portofoliul in vederea privatizarii.

     

    Pe de alta parte, daca toata productia chiar si la nivelul actual ar ramane in tara, Romania ar avea cu ce sa isi acopere nevoia si la nivelul anului 2009. Romania are insa si o componenta de export, vizibila in diferenta dintre productie si consum. Producatorul cel mai orientat spre export ramane Hidroelectrica, dar pe piata de export au intrat si altii: Energy Holding, de pilda, va duce o mare parte a energiei contractate pe piata bulgara (unde detine o cota de 20% din piata consumatorilor industriali), unde cererea va fi din ce in ce mai mare din cauza scaderii productiei si a lipsei unor noi unitati de productie care sa suplimenteze cererea, cel putin in urmatorii doi-trei ani. Asa incat energia din Romania, dar si din tari ca Grecia sau Ungaria, va ajunge, la propriu, la mare pret – nu numai pentru Bulgaria, ce va avea nevoie de energia lipsa pentru a acoperi consumul intern, dar si pentru vecinii de la sud (Bulgaria era principala sursa de energie pentru tari precum Albania, Macedonia sau Muntenegru).

     

    In Bulgaria se fac eforturi pentru ca tara sa nu intre intr-o criza energetica din cauza inchiderii celor mai mari doua reactoare de la Kozlodui, a caror scoatere din functiune a fost una din clauzele aderarii la UE. Inchiderea celor doua reactoare va insemna pentru Bulgaria pierderea activitatii de export de energie, activitate care se va reduce la zero din 2007, pierderile tarii fiind estimate la 2,5 miliarde de euro (sub forma de venituri pierdute), la care se adauga inevitabilele cresteri ale preturilor la energie. In acest context, autoritatile bulgare sustin ca suma compensatorie pe care o vor primi de la UE (220 de milioane de euro, din care va fi finantata si demolarea celor doua reactoare) este foarte mica.

     

    Sofia se pregateste sa acopere insa deficitul prin proiecte in derulare: Gazprom va construi la Belene, in aproximativ sapte ani, o centrala nucleara in care va investi 4 miliarde de euro. Investitiile in energia termo sunt concentrate in complexul minier Maritza Est, unde italienii de la Enel si americanii de la AES vor investi pentru constructia a doua centrale. Anume, Enel va investi 900 de milioane de euro pentru un grup cu o capacitate de 640 MWh pe carbune, iar AES va termina in 2011 un proiect de 670 MWh, tot pe carbune. In contextul in care furnizorii romani vor fi tentati sa mearga cu energia pe piata bulgara, iar cererea va fi in crestere si in tara, Jean Constantinescu, directorul IRE, imagineaza doua scenarii: unul in care investitorii privati vor face suficiente investitii incat sa poata scadea pretul energiei si altul unde productia se va scumpi sub presiunea cererii.

     

    Politica energetica a Romaniei prevede investitii in retehnologizare de 3,1 miliarde de dolari pana in 2010. Daca tot sectorul productiei s-ar privatiza insa maine, noii proprietari, constienti de necesitati, ar investi din propriile lor resurse, iar scenariul pozitiv vazut de Jean Constantinescu ar fi posibil. „Noi am cumpara capacitati de productie cu toti banii alocati pentru investitii, dar numai sa fie scoase pe piata astfel de proiecte“, spune directorul de dezvoltare al CEZ Romania, Doru Voicu.

     

    Scenariul negativ ar fi ca, indiferent de investitiile care se vor face, faptul ca energia va fi foarte ceruta in urmatorii ani va duce la o crestere a pretului pana la o medie de 75 euro/MWh. Iar aici sunt mai multi factori de luat in calcul. La ora actuala, cresterile costurilor de productie sunt cauzate in primul rand de situatia stocurilor de carbune insuficiente pentru iarna, avand ca rezultat un mix de energie scump (in mod normal, mixul energetic al Romaniei este de 39% carbune, 33% hidro, 9% nuclear si 17% hidrocarburi), bazat pe pacura si gaze, al caror pret de achizitie este in medie cu 50% mai scump decat al productiei pe carbune sau pe hidro. Aceasta va duce la o crestere a pretului cu 15% in 2007, estimeaza producatorii.

     

    In plus, costurile de mediu va trebui sa se vada in pretul final, dupa cum cere UE. Din fericire, producatorii romani au o perioada de tranzitie pana in 2009. Inceperea investitiilor de mediu va face ca, incepand cu acest trimestru, costul de productie sa creasca de la 20% in sus. Deja complexurile energetice au anuntat majorari de preturi motivate astfel. „Complexurile energetice (Turceni, Rovinari si Craiova – n.r.) vor majora cu 25% preturile de livrare a energiei electrice in 2007, pentru a-si asigura fonduri pentru investitii si protectia mediului“, dupa cum spune directorul general al CE Rovinari, Ion Dondera. 

     

    Directorul de achizitii al CEZ Romania crede ca o serie de cresteri ale pretului energiei sunt normale odata cu aderarea la UE si ca acestea au avut loc, cu diverse variatii, si in tarile devenite membre ale UE in 2004. „In Cehia, in ultimii doi ani, rata anuala de crestere a fost de 11-16% in termeni nominali, iar preturile la consumatorii casnici au fost chiar mai mari din cauza costurilor suplimentare aparute, cu transportul mai ales“, spune Alesd Damn.

     

    Mai pe scurt, pentru piata electricitatii incepe o perioada complicata si foarte dinamica. Cel mai probabil, scenariile lui Constantinescu s-ar putea adeveri pe rand: intr-o faza initiala, costurile de productie nu vor face decat sa creasca de pe urma nevoii de retehnologizare, a investitiilor de mediu, a modului cum va evolua combinatia de surse, de la curent produs pe gaze la energie nucleara, si chiar de pe urma nevoii investitorilor de a-si scoate rapid banii pe capacitatile de productie proaspat cumparate. Eventuale reduceri de pret la energie vor fi posibile, insa abia intr-o faza ulterioara, cand investitiile de acum isi vor produce efectele, iar tensiunea intre cerere si oferta se va reduce. Exact peste cati ani anume vom avea parte de astfel de ieftiniri e insa destul de greu de aproximat.