Tag: catolicism

  • Papii Ioan Paul al II-lea şi Ioan al XXIII-lea sunt sanctificaţi la Vatican (GALERIE FOTO, VIDEO)

    Circa 150 de cardinali, 1.000 de episcopi şi 6.000 de preoţi din lumea întreagă asistă la liturghia în aer liber, în faţa bazilicii din Vatican. Un număr de 93 de delegaţii oficiale, printre care 24 şefi de state şi capete încoronate, asistă la slujbă. Au fost acreditaţi, de asemenea, 2.259 de jurnalişti din 64 de ţări.

    Este prezent şi Papa Emerit Benedict al XVI-lea, la prima sa ieşire oficială în public de după renunţarea la scaunul papal, în februarie 2013.

    Două relicvarii au fost aduse lângă altar: unul conţine o mică fiolă cu sânge al lui Ioan Paul al II-lea, iar celălalt o bucată de piele a lui Ioan al XXIII-lea.


     

    Numărul de pelerini aşteptaţi la ceremonie este estimat de Vatican la 800.000, din care o parte însemnată provin din Polonia, ţara natală a Papei Ioan Paul al II-lea. Pelerinii polonezi au sosit la Roma cu peste 1.700 de autobuze şi 58 de curse aeriene. Numărul de pelerini din zona Pieţei Sf. Petru a fost estimat la aproape 500.000 de oameni, iar pentru restul au fost amplasate în diverse puncte din Roma 17 ecrane gigantice pe care să poată vedea ceremonia – în Forul Roman, Piaţa Navona sau la Bazilica Santa Maria Maggiore.

    În cuvântul său de la slujbă, Papa Francisc l-a caracterizat pe Papa Ioan al XXIII-lea drept “un papă al deschiderii şi docilităţii faţă de Sfântul Duh”, în timp ce pe Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit “un papă al familiei – el însuşi şi-ar fi dorit ca oamenii să-şi amintească de el ca de un papă al familiei”. “Ambii au cooperat cu Sfântul Duh la înnoirea Bisericii”, a spus Suveranul Pontif.

    Papa Ioan al XXIII-lea (Giuseppe Angelo Roncalli) a fost cel care a organizat Conciliul Vatican II (1962 – 1965), care a deschis Biserica Catolică spre lume şi spre alte religii. Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Wojtyla) a fost un promotor de tip “globe-trotter” al catolicismului şi a contribuit la prăbuşirea comunismului.

    Ambii suverani pontifi au fost la Bucureşti în decursul vieţii lor, Angelo Roncalli, în 1930 şi 1932, pe când era în misiune diplomatică în Bulgaria, şi papa Ioan Paul al II-lea, cu ocazia istoricei vizite din 7-9 mai 1999, potrivit unui comunicat al Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti (ARCB) transmis agenţiei MEDIAFAX.

    (Papa Ioan Paul al II-lea la Bucureşti, 1999, cu Patriarhul Teoctist şi preşedintele Emil Constantinescu. Foto: ARCB)

    În timpul misiunii diplomatice în Bulgaria, monseniorul Angelo Roncalli, viitorul Papă Ioan al XXIII-lea, a venit la Bucureşti de trei ori, în vizită la Nunţiul Apostolic, monseniorul Angelo Maria Dolci. În august 1930, Angelo Roncalli a vizitat şi mănăstirea ortodoxă de la Căldăruşani, iar în 1944, când era delegat apostolic în Turcia, la cererea rabinului-şef al Ierusalimului, Isaac Herzog, i-a ajutat pe evreii români deportaţi în Transnistria, trimiţând ajutoare în lagăre şi eliberând certificate false de botez.

    De asemenea, monseniorul Roncalli a intervenit pe lângă autorităţile turce pentru ca o navă cu evrei români, plecată din Portul Constanţa cu destinaţia Ierusalim, să poată traversa apele teritoriale ale Turciei, datorită intervenţiei lui fiind salvaţi aproximativ 750 de evrei români, dintre care 250 de copii orfani.

    “Atât Ioan al XXIII-lea cât şi Ioan Paul al II-lea ne-au iubit ţara, poporul şi Bisericile. Liantul care îi uneşte însă într-un mod minunat pe cei doi suverani pontifi de ţara noastră este un călugăr capucin, Ieremia Valahul (1556-1625), primul român ridicat la cinstea altarelor de către Biserica Catolică: Ioan al XXIII-lea a recunoscut virtuţile eroice ale călugărului, la 18 decembrie 1959, iar Ioan Paul al II-lea l-a beatificat, la 30 octombrie 1983, oferind astfel un ocrotitor în Cer românilor prigoniţi pentru credinţa lor”, a precizat Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti.

    Arhiepiscopul Mitropolit de Bucureşti şi preşedintele Conferinţei Episcopilor Catolici din România, IPS Ioan Robu, precum şi numeroşi preoţi, călugări, călugăriţe şi credincioşi din întreaga ţară participă la celebrarea canonizării celor doi suverani pontifi.

    Libretul ceremoniei (pdf) poate fi descărcat de aici.

    Ceremonia canonizării:

  • Papa Benedict: “Hitler a fost un idol păgân”

    Suveranul Pontif s-a întâlnit la Berlin cu un grup de evrei, cărora le-a spus că vizita sa îl aduce într-un “loc esenţial de aducere aminte, dezolanta aducere aminte a faptului că de aici a pornit Shoah, aici a fost planificată şi organizată anihilarea fraţilor noştri evrei din Europa”.

    Papa Benedict a vorbit despre “stăpânirea nazistă a terorii” ca fiind bazată pe “un mit rasist, între elementele căruia a fost şi respingerea lui Dumnezeu cel al lui Avram, Isac şi Iacob, Dumnezeu cel al lui Isus Cristos şi al tuturor celor care cred în el”.

    “Adolf Hitler cel presupus ‘atotputernic’ a fost un idol păgân, care a vrut să-i ia locul Dumnezeului biblic, creatorul şi tatăl tuturor oamenilor”, a declarat Suveranul Pontif.
    El a atras atenţia că “refuzul de a ţine cont de acest Dumnezeu îi face întotdeauna pe oameni să nu ţină cont nici de demnitatea umană”.

    Papa a apreciat calitatea dialogului Bisericii Catolice cu iudaismul şi a adăugat că “noi, creştinii, ar trebui să devenim tot mai conştienţi de afinitatea noastră cu iudaismul. Pentru creştini, nu poate exista niciun hiat în istoria mântuirii. Mântuirea vine de la evrei”.

    Papa Benedict s-a pronunţat pentru un dialog între lectura Bibliei ebraice şi cea a Vechiului Testament creştin (respectiv între comunităţile care reprezintă civilizaţia iudeo-creştină), afirmând că acest dialog trebuie “să întărească speranţa noastră comună în Dumnezeu, în contextul unei societăţi tot mai secularizate”. “Fără această speranţă, societatea îşi pierde umanitatea”, a mai spus Suveranul Pontif.

  • Papa Benedict: Intrarea Moldovei in UE poate ajuta in lupta contra secularizarii Europei

    “Datorita traditiei si credintei sale crestine, Moldova poate
    ajuta cu curaj Europa sa redescopere ceea ce Uniunea Europeana nu
    mai doreste sa vada si chiar neaga”, a afirmat Suveranul Pontif,
    referindu-se la secularizarea progresiva a UE.

    “Mai mult, Moldova va avea parte de pace, dreptate si prosperitate
    – care vor rezulta cu siguranta din realizarea aspiratiilor ei de
    integrare europeana – doar daca acestea vor fi impartasite de
    fiecare dintre cetatenii tarii, in cautarea binelui comun si cu o
    permanenta preocupare etica. Printre valorile esentiale se situeaza
    si valorile religioase”, scrie Papa Benedict, citat de agentia
    catolica Zenit.

    La 20 de ani de la declararea independentei Republicii Moldova,
    dupa caderea regimului comunist, Papa le-a urat moldovenilor sa
    gaseasca “solutii durabile pentru binele tuturor, prin mediere
    politica si apararea dreptului la identitate al diverselor parti
    ale societatii”.

    El a reamintit ca relatiile intre Republica Moldova si Sfantul
    Scaun au fost restabilite acum 18 ani si ca s-au mentinut
    “armonioase si fraterne, gratie credintei crestine care
    insufleteste natiunea voastra”. Biserica Ortodoxa “a impartasit
    intotdeauna cu cea catolica nevoia de a apara valorile religioase
    si culturale, contra materialismului si a relativismului care pun
    in discutie contributia crestinismului la viata societatii”, mai
    scrie Papa.

    Circa 94% dintre moldoveni apartin fie Bisericii Ortodoxe a
    Moldovei, fie Bisericii Ortodoxe a Basarabiei. In tara sunt circa
    20.000 de catolici, adica 0,5% din populatie.