BusinessMagazin

Tag: catedra

  • Ce se întâmplă cu salariile profesorilor: Cea mai importantă prevedere pentru dascăli a fost eliminată din Legile educaţiei, autorităţile vor să atragă tinerii la catedră cu salarii iniţiale de nici 500 de euro net pe lună

    ♦ Un profesor din învăţământul gimnazial din România, cu vârsta de 25-35 de ani, are un salariu de 3.845 de lei brut pe lună, ceea ce înseamnă un venit lunar net de mai puţin de 2.300 de lei ♦ Senatorul Ştefan Pălărie: „Nu există o strategie de ţară, strategie economică, strategie educaţională, strategie salarială în domeniul acesta. Eliminarea articolului privind salarizarea este un mare pas înapoi.“

    Salariile profesorilor şi modul în care ele vor creşte în următorii ani au fost un subiect dezbătut intens în ultimele săptămâni, având în vedere că cea mai importantă prevedere pentru cadrele didactice, respectiv cea legată de salarizare, a fost eliminată din Legile educaţiei. 

    Proiectul iniţial al noilor Legi ale educaţiei spunea că salarizarea cadrelor didactice va fi una progresivă, având la bază salariul mediu brut pe economie. Un articol din proiectul Legii învăţământului preuniversitar prezentat de ministrul Ligia Deca pe 9 martie spunea că profesorii debutanţi vor avea un salariu echivalent cu salariul mediu brut pe economie. De altfel, documentul spunea că salarizarea întregului personal didactic se va realiza în mod progresiv, având la bază salariul profesorului debutant.

    „Art. 129 – (2) În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea întregului personal didactic de predare se realizează în mod progresiv, având la bază salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic“, scria proiectul legislativ.

    Cu toate acestea, pe 29 martie, după aprobarea în guvern a proiectelor noilor Legi ale Educaţiei, ministrul Ligia Deca a spus că salarizarea profesorilor nu mai este în lege, ci a fost eliminată. Deca a spus atunci că s-a agreat în discuţia cu reprezentanţii sindicatelor ca această garanţie să fie introdusă în Legea salarizării, care este în elaborare la Ministerul Muncii. 

    „Din textul de lege care a intrat în Parlament a dispărut total acea prevedere salarială care indica că salariul profesorului debutant este la nivelul salariului mediu pe economie. Acest lucru s-a întâmplat deşi fuseseră aduse garanţii şi asigurări că o să se întâmple aşa în ultima şedinţă de guvern. Din diferite motive au eliminat această prevedere, înlocuind-o din nou cu o altă promisiune: că vor avea grijă de profesori la legea salarizării unice viitoare. Având în vedere că tocmai în perioada aceasta este un mare scandal cu privire la tăierile bugetare, nu ştiu ce înseamnă că vom avea grijă de voi şi vă vom prioritiza sau vom arăta că sunteţi importanţi prin legea salarizării unice“, a spus pentru ZF senatorul Ştefan Pălărie.

    Salariile profesorilor debutanţi ar fi crescut cu circa 62% pe baza prevederilor iniţiale din proiectul legii educaţiei. Aplicarea ar fi avut un impact asupra tuturor salariilor cadrelor didactice, iar impactul bugetar al acestei măsuri a fost estimat la mai mult de 8 miliarde de lei.

    „Nu există o strategie de ţară, strategie economică, strategie educaţională, strategie salarială în domeniul acesta. Eliminarea articolului privind salarizarea este pur şi simplu un mare pas înapoi. Toate problemele din ultimele zile cu copiii închişi în cuşcă de colegii lor, profesori înjunghiaţi, profesori batjocoriţi ne arată că suntem în pragul iminent al unui haos, iar tu vii şi spui că nu sunt aşa de importanţi profesorii, că nu ducem până la capăt reforma salarială.  Cum să schimbăm lucrurile, cine să schimbe? Dacă legile educaţiei nu prevăd nicio reformă curajoasă, nu înţelegem de ce mai nevoie de un nou text de lege?“, a adăugat Ştefan Pălărie.

    Astfel, creşterile salariale ale profesorilor vor fi incluse în Legea salarizării, aflată acum în elaborare la Ministerul Muncii, un proces despre care nu se ştie exact cât va dura.

    „Nu există nicio indicare că vor creşte salariile profesorilor debutanţi. Cel probabil ce se va întâmpla este că va dispărea şi urgenţa odată cu eliminarea acestei prevedere care forţa ca la intrarea în vigoare a legilor educaţiei să se implementeze şi salarizarea profesorilor. Asta înseamnă că atunci când vor fi gata cu următoarea lege echivalentă legii 153 a salarizării unice, ce mai poate dura încă 10-20 de luni, atunci ei vor trebui din nou să înceapă acest tur electoral, să vorbească cu poliţiştii, cu medicii şi după aia ne hotărâm cu cât îi plătim pe toţi şi pe fiecare“, a mai spus senatorul.

    Salariul mediu brut pe economie a ajuns la 6.831 de lei în prima lună din anul 2023, adică 4.254 de lei net, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Spre comparaţie, salariul mediu net din învăţământ a fost de 4.051 de lei în prima lună din 2023.

    Potrivit unui raport despre salariile cadrelor didactice din ţările din Europa realizat de Comisia Europeană, un cadru didactic din învăţământul gimnazial din România, cu vârsta de 25-35 de ani, are un salariu anual brut de 46.140 de lei, adică 3.845 de lei brut pe lună, ceea ce înseamnă un venit lunar net de mai puţin de 2.300 de lei pe lună.

    De altfel, un profesor debutant în învăţământul gimnazial din România câştigă, în medie, 8.027 de euro brut pe an, adică 670 de euro brut pe lună, respectiv 370 de euro net pe lună, arată un raport al Agenţiei Executive Europene pentru Educaţie şi Cultură (EACEA), organism care aparţine de Comisia Europeană.

    În ţări din estul Europei, precum Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Bulgaria, salariul anual mediu brut al unui profesor debutant din învăţământul gimnazial variază de la 7.731 de euro în Bulgaria la 13.800 de euro în Cehia (aproape 900 de euro pe lună). Salariile brute de pornire variază între aproximativ 4.000 euro şi 92.000 de euro pe an, în funcţie de ţară.

    Salariile pot fi exprimate şi în standardul puterii de cumpărare (PPS), o unitate monetară comună artificială care elimină diferenţele de nivel de preţ între ţări pentru a facilita comparaţia internaţională. În PPS, există încă variaţii semnificative între ţări, dar cu o amplitudine redusă. Salariile brute de pornire pot merge de la aproximativ 8.000 PPS la aproximativ 59.000 PPS pe an.

    În România, salariul anual brut pentru un profesor debutant din învăţământul gimnazial este de 16.365 de PPS, în Polonia este de 14.338, în Ungaria de 13.465, în Polonia de 19.065, în Slovacia de 10.750, iar în Bulgaria de 15.159.

  • Poate cineva care nu a predat măcar o oră la catedră să fie ministru al educaţiei? Cum ajunge un inginer de nave şef peste educaţie?

    ♦ Ligia Deca a fost desemnată ministru al educaţiei în urma plecării lui Sorin Cîmpeanu ♦ Ea este consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Educaţie şi Cercetare şi coordonatoarea proiectului România Educată ♦ Este doctor în ştiinţe politice şi inginer de nave  ♦ Dar ce au de-a face ştiinţele doctorale în politică şi ingineria de nave cu curricula şcolară şi cum decizi politici bune pentru educaţie când tu nu ai stat niciodată la catedră faţă în faţă cu copiii?

    Ligia Deca, în prezent consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Educaţie şi Cercetare, este propunerea PNL pentru funcţia de ministru al educaţiei, poziţie rămasă liberă după demisia lui Sorin Cîmpeanu de săptămâna trecută.

    „Astăzi, în şedinţa Biroului Politic Naţional, am venit cu propunerea ca doamna Ligia Deca să fie propunerea PNL pentru funcţia de ministru al educaţiei. Dânsa este o persoană care a lucrat şi a participat la procesul de elaborare a legilor educaţiei şi este în măsură să poată să continue şi să respecte calendarul de dezbatere şi aprobare, urmând ca până la finele lunii octombrie să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere”, a spus premierul Nicolae Ciucă.

    Ligia Deca este consilier prezidenţial la Departamentul Educaţie şi Cercetare din decembrie 2019, arată datele publicate de Administraţia Prezidenţială. Ea este coordonatoarea proiectului România Educată şi a legilor educaţiei. Deca este doctor în ştiinţe politice, titlu acordat de Universitatea din Luxemburg în anul 2016, şi absolventă a unui program postdoctoral la New Europe College.

    România Educată este marele eşec al preşe­dintelui în funcţie, iar coordonatoarea acestui eşec este chiar viitorul ministru al educaţiei.

    În perioada 2010-2012 viitoarea titulară a portofoliului educaţiei a coordonat Secretariatul Procesului Bologna, gestionând procesul de organizare a conferinţei miniştrilor educaţiei din statele membre ale European Higher Education Area. În perioada 2012-2015, a fost expert în domeniul politicilor publice în cadrul Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării şi cadru didactic asociat  la Universitatea de Vest Timişoara (2014-2015) şi SNSPA (2019-2021).

    Ligia Deca are o diplomă de inginer diplomat în inginerie navală şi navigaţie de la Facultatea de Navigaţie şi Transport Naval din cadrul Universităţii Maritime din Constanţa şi o diplomă de masterat în management maritim si portuar de la aceeaşi facultate.

    Sebastian Burduja, actualmente ministru al digitalizării, asigură interimatul la Ministerul Educaţiei după ce Sorin Cîmpeanu a demisionat pe 30 septembrie. Demisia lui Sorin Cîmpeanu a venit la câteva zile după ce a fost acuzat de plagiat de jurnalista Emilia Şercan.