Tag: catastrofa

  • „O catastrofă pentru piaţa muncii”: 1,25 miliarde de muncitori se confruntă cu efectele economice ale coronavirusului

    Criza coronavirusului exercită efecte devastatoare asupra forţei de muncă la nivel global, peste un miliard de angajaţi fiind în situaţia în care pot fi concediaţi sau pot suferi scăderi salariale, potrivit Organizaţiei Mondiale a Muncii (OIM).

    OIM, o agenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite, spune că pandemia de coronavirus ar putea avea efecte mult mai grave asupra pieţei muncii decât recesiunea globală din urmă cu un deceniu.

    „În 2008-2009 am pierdut aproximativ 22 de milioane de locuri de muncă din întreaga lume. Prognoza noastră pentru următoarele trei luni, pentru al doilea trimestru al anului, este că vom pierde circa 195 de milioane de locuri de muncă”, a declarat Guy Ryder, directorul general al OIM, potrivit Euronews.

    „Este o catastrofă pentru forţa muncii. Dar presupun că într-o lume în care patru din cinci muncitori locuiesc în ţări aflate sub carantină totală sau parţială, nu ar trebui să fim surprinşi că ne aflăm în situaţia actuală.”

    Restricţiile de călătorie şi autoizolarea afectează aproximativ 2,7 miliarde de muncitori de pe întreg teritoriul planetei, aproximativ 81% din forţa de muncă la nivel global, reiese dintr-un raport al Organizaţiei.

    1,25 miliarde de muncitori sunt extrem de vulnerabili în contextul de faţă, mai precis cei care lucrează în hoteluri, restaurante, retail şi în fabrici, sectoare care au înregistrat scăderi „drastice” în ceea ce priveşte outputul.

    America şi Europa au cel mai mare procent de muncitori care lucrează în sectoarele menţionate anterior şi sunt tot mai expuse la şocuri economice, dar au în acelaşi timp sisteme de protecţie socială mai bune decât în alte părţi ale planetei, potrivit raportului.

    La nivel global, 2 miliarde de oameni lucrează în sectorul informal, adică în secţiunea economiei care nu este monitorizată. Mulţi dintre ei locuiesc în ţări în curs de dezvoltare.

    Ryder a îndemnat ţările să ia măsuri de susţinere a economiei şi să îşi menţină cetăţenii în câmpul muncii. Mai multe guverne au anunţat deja pachete masive de stimulare a economiei, sărind în ajutorul companiilor afectate de criza coronavirusului.

    „Cred că am reuşit să ne surprindem unii pe alţii, având în vedere măsura în care suntem în stare să lucrăm atât în mediul digital cât şi la distanţă unii de ceilalţi”, a spus Ryder. 

  • Catastrofă la graniţa cu România: Moartea şi degradarea sunt omniprezente. Oraşe întregi părăsite, obloanele trase, lacăte la uşi. Ţara vecină care moare şi dispare

    Niciunde în Balcani n-am simţit mai apăsător sentimentul inevitabilităţii morţii şi al descompunerii de după ca în Bulgaria. Nici măcar în Bosnia cea ologită de război. Acolo oamenii gustă cu poftă din noua lor viaţă. În Bulgaria nu mai sunt oameni.

    În Bulgaria rurală moartea şi degradarea sunt omniprezente. În sate, chiar şi în cele din apropierea marilor oraşe, şiruri întregi de case stau părăsite de-a lungul străzii principale. Obloane trase, lacăte la uşi, perdele în geam, în cazurile fericite. Altfel, locuinţe în paragină, gata să se prăbuşească, camere devastate, grădini năpădite de bălării şi copaci invazivi. Hameiul sălbatic sufocă pomii fructiferi. În Bulgaria rurală, mor până şi bisericile.

    Mor şi cimitirele – nu mai există morţi care să fie îngropaţi. Satele au fost pline de viaţă odată, mărturie stau pieţele lor mari şi deschise, flancate cu magazine mixte – acum pustii –, căminele culturale şi impozantele clădiri administrative. Oamenii satului sunt doar amintiri, ce te ţintuiesc cu privirea de peste tot, de pe afişele comemorative lipite pe panouri, pe uşi, pe garduri, pe geamurile fostelor magazine, pe stâlpi, prin staţiile de autobuz.

    Cei câţiva săteni rămaşi îşi fac de lucru pe la câmp, pe la câte vreo Lada antică, dar încă funcţională, iar când nu au de lucru te privesc curios, pe tine, un străin, din cârciuma sărăcăcioasă ce ţine loc de inima satului.

    Devin prietenoşi când te prinzi la joacă cu pisicile care au luat locul oamenilor. Pisicile sunt omniprezente, la fel ca afişele cu feţele morţilor. Noaptea se aud din toate părţile şacalii, făpturi ale singurătăţii, temătoare de oameni. Drumurile pustii, liniştea din sate şi livezile devenite păduri le permit să se apropie. Aceste lucruri se văd foarte bine de pe bicicletă.

    Aşa le-am văzut şi eu. Drumurile pustii dintre satele pustii, şoselele naţionale slab circulate, dar bune, fac din Bulgaria un paradis pentru biciclişti, iar de pe bicicletă poţi înţelege cel mai bine o naţiune: îi respiri aerul, îi simţi mirosurile, căldura sau frigul, traficul, îi saluţi oamenii. Poţi opri la fiecare cârciumă din fiecare sat.

    Acolo afli, spre exemplu, că România este mai bogată, sau cel puţin mai scumpă decât Bulgaria – aceasta este impresia bulgarilor (cel puţin la nivel de preţul berii, satele româneşti şi cele bulgăreşti se aliniază perfect). Dar afli acest lucru într-o limbă internaţională constând din gesturi, cuvinte în bulgăreşte învăţate din programele de desenele animate bulgăreşti interceptate în vremurile comuniste, germane, spaniole şi în cel mai rău caz ruseşti.

    CITITI ARTICOLUL INTEGRAL AICI

     

     

     

     

     

  • Cel mai dur avertisment de la ONU: catastrofa climatică nu va putea fi evitată. Ce trebuie să facă omenirea pentru a se salva

    Avertismentul lansat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) este mai clar ca oricând: dacă omenirea amână acţiunile imediate şi radicale necesare pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2), catastrofa climatică nu va mai putea fi evitată, relatează AFP.

    Ceea ce înseamnă o reducere de 55% între 2018 şi 2030. În cazul oricărei întârzieri după 2020, ”obiectivul de 1,5 grade Celsius ar deveni rapid de neatins”, scrie Agerpres.

    În ceea ce priveşte limitarea încălzirii globale la +2 grade Celsius, emisiile ar trebui reduse cu 2,7% pe an, din 2020 până în 2030.
    Aceste emisii, generate în special de utilizarea combustibililor fosili, au crescut cu 1,5% pe an în ultimii zece ani şi nu există ”niciun semn de încetinire”, a subliniat UNEP notând noul record de 55,3 gigatone de CO2 în 2018.

    Lumea este deja cu aproximativ 1 grad Celsius mai caldă în comparaţie cu era preindustrială, fenomen ce antrenează o înmulţire a dezastrelor climatice. Iar cu fiecare jumătate de grad în plus impactul schimbărilor climatice va fi mai grav.

    Conform UNEP, dacă emisiile vor continua în ritmul actual, planeta s-ar putea încălzi cu între 3,4 şi 3,9 grade Celsius până la sfârşitul secolului. Şi chiar dacă statele semnatare ale Acordului de la Paris îşi respectă angajamentele, mercurul din termometre va creşte cu 3,2 grade Celsius, scrie incont.ro
     

  • Cel mai dur avertisment de la ONU: catastrofa climatică nu va putea fi evitată. Ce trebuie să facă omenirea pentru a se salva

    Avertismentul lansat de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) este mai clar ca oricând: dacă omenirea amână acţiunile imediate şi radicale necesare pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2), catastrofa climatică nu va mai putea fi evitată, relatează AFP.

    Ceea ce înseamnă o reducere de 55% între 2018 şi 2030. În cazul oricărei întârzieri după 2020, ”obiectivul de 1,5 grade Celsius ar deveni rapid de neatins”, scrie Agerpres.

    În ceea ce priveşte limitarea încălzirii globale la +2 grade Celsius, emisiile ar trebui reduse cu 2,7% pe an, din 2020 până în 2030.
    Aceste emisii, generate în special de utilizarea combustibililor fosili, au crescut cu 1,5% pe an în ultimii zece ani şi nu există ”niciun semn de încetinire”, a subliniat UNEP notând noul record de 55,3 gigatone de CO2 în 2018.

    Lumea este deja cu aproximativ 1 grad Celsius mai caldă în comparaţie cu era preindustrială, fenomen ce antrenează o înmulţire a dezastrelor climatice. Iar cu fiecare jumătate de grad în plus impactul schimbărilor climatice va fi mai grav.

    Conform UNEP, dacă emisiile vor continua în ritmul actual, planeta s-ar putea încălzi cu între 3,4 şi 3,9 grade Celsius până la sfârşitul secolului. Şi chiar dacă statele semnatare ale Acordului de la Paris îşi respectă angajamentele, mercurul din termometre va creşte cu 3,2 grade Celsius, scrie incont.ro
     

  • Şeful Grand Hotel Italia, cel mai mare hotel de cinci stele din Cluj-Napoca: Aducem cameriste din Venezuela. Este o catastrofă, nici pe 2.000 de lei salariu în mână nu mai găsim oameni în Cluj

    „Este o catastrofă. Nici pe 2.000 de lei salariu în mână nu mai găsim cameriste la noi, de salariul minim nici nu se pune problema. Am apelat la o companie de recrutare şi dacă se vor acomoda bine cele 8 cameriste din Venezuela ne gândim să aducem oameni şi ca bell boy şi barmani“, a spus pentru ZF Simion Prunean, administratorul hotelului şi acţionar minoritar cu un pachet de 5%.

  • “Catastrofă pentru Facebook”: Ce sumă uriaşă a pierdut Zuckerberg în 2018

    Un an dezastruos pentru Facebook înseamnă un an dezastruos şi pentru fondatorul companiei, Mark Zuckerberg, care a pierdut miliarde de dolari din averea personală.
     
    Zuckerberg a început anul cu 75 de miliarde de dolari, însă la începutul acestei săptămâni averea sa era estimată la 56 de miliarde, potrivit Bloomberg Billionaire Index.
     
    Zuckerberg mai deţine 13% din Facebook, companie afectată anul acesta de scandaluri precum Cambridge Analytica sau cele legate de conţinutul cu orientare politică.
     
    Pe 25 iulie, acţiunile Facebook au scăzut cu 25% după ce compania a anunţat rezultate dezamăgitoare pentru al doilea trimestru al anului, scriu cei de la Business Insider.
     
  • Opinie Bogdan Botezatu specialist în securitate informatică la Bitdefender: Un an de la WannaCry şi GoldenEye. Companiile încă îşi revin după catastrofa fără precedent

    În România, cea mai cunoscută victimă a fost constructorul auto Dacia, care a trebuit să oprească temporar producţia şi să trimită muncitorii acasă. Costurile asociate cu cele două „pandemii” sunt estimate la valori cuprinse între 3 şi 4 miliarde de dolari, estimează analiştii – costuri care continuă să urce şi în ziua de azi, la mai bine de un an după cele două incidente.

    Potrivit unui raport Gartner asupra securităţii informatice, managerii de top – în special executivii din IT – au devenit din ce în ce mai conştienţi de responsabilitatea pe care o au de a-şi proteja organizaţia împotriva potenţialelor atacuri cibernetice. Această responsabilitate este totodată privită ca o oportunitate de a alinia obiectivele departamentului IT cu obiectivele de business ale întregii organizaţii.
    Iar dintre toate tipurile de breşe, atacurile de tip ransomware – ameninţare care blochează accesul la date şi solicită recompensă – reprezintă, de departe, cea mai mare primejdie.

    Securitatea cibernetică a devenit un subiect cheie în şedinţele consiliilor de administraţie şi, implicit, o parte esenţială a unei strategii de business. Liderii de afaceri nu au fost dintotdeauna receptivi la aceste dezbateri, însă recentul şir de incidente cibernetice au schimbat această abordare, spun analiştii.

    Numai incidentul WannaCry din mai 2017 a provocat daune cu valori cuprinse între 1,5 şi 4 miliarde de dolari la nivel global. Atacul, care ar fi fost operat de atacatori nord-coreeni, s-a răspândit în doar câteva ore în zeci şi apoi sute de ţări, afectând în mod deosebit spitale, furnizori de energie, dar şi numeroase afaceri mici şi mijlocii.

    La aproximativ o lună după incidentul WannaCry, un atac similar, numit GoldenEye sau NotPetya, a făcut ravagii similare, de data aceasta făcând victime nu doar spitale şi furnizori de energie, ci şi giganţi din transporturi precum grupul danez A.P. Moller-Maersk.

    O analiză recent publicată de Wall Street Journal arată că daunele rezultate din atacul ransomware GoldenEye continuă să urce până în ziua de azi. Motivul? La peste un an de la incident, victimele încă se luptă cu redresarea operaţiunilor.

    Printre victimele GoldenEye se numără firma americană de curierat FedEx şi compania farmaceutică Merck & Co. Cele două încă digeră consecinţele atacului, mai exact pagube de sute de milioane de dolari din vânzări pierdute pe durata întreruperii activităţii şi din actualizarea sistemelor şi înnoirea tehnologiilor.

    Dacă FedEx a cheltuit în ultimul an aproximativ 400 de milioane pe remedieri, cei de la Merck au plătit până la 670 de milioane de dolari pentru redresare. Tot din cauza incidentului, Merck s-a găsit în imposibilitatea de a livra comenzi pentru vaccinul Gardasil 9, care previne unele tipuri de cancer.

    Alte industrii care s-au numărat printre ţintele GoldenEye includ compania globală de publicitate WPP PLC, firma de avocatură DLA Piper, producători de bunuri de larg consum precum Mondelez International şi alte multinaţionale care au pierdut comenzi uriaşe în urma atacului sau au fost nevoite să investească substanţial în remedieri.

    Există şi veşti bune. Din fericire, companiile de securitate cibernetică ţin la rândul lor pasul cu ameninţarea ransomware. Prin tehnologii care folosesc inteligenţa artificială, capabile să împiedice încercările de criptare a fişierelor, soluţiile de securitate performante reuşesc să combată majoritatea atacurilor de tip ransomware – inclusiv când atacatorii exploatează o vulnerabilitate nouă. Aceste tehnologii detectează „anomalii” în comportamentul unui sistem compromis, întrerupând atacul înainte să se desfăşoare şi făcând copii de siguranţă pentru a putea restaura date eventual compromise.

    Totuşi, trebuie amintit că cea mai bună apărare împotriva ransomware rămâne crearea de copii de siguranţă – aşa –numitele backupuri. Pe lângă investiţiile în soluţii de securitate, companiile care deţin date de importanţă strategică pentru buna funcţionare a operaţiunilor, dar şi informaţii ale unor potenţiali clienţi sau parteneri au obligaţia de a păstra offline copii redundante ale acestor date în eventualitatea unui atac de tip ransomware.

    Dacă până în 2018 această obligaţie era privită mai mult ca o datorie morală faţă de business şi profitabilitate, legi noi precum regulamentul pentru protecţia datelor cu caracter personal (GDPR) fac din această cerinţă o obligaţie legală pentru conformitate.
    De ţinut minte e şi că cele două forme de ransomware se instalau fără intervenţia utilizatorului, trebuia doar ca terminalul să fie conectat la internet şi să nu aibă sistemul de operare actualizat la zi, ceea ce arată, a câta oară, cât de important e să folosim cele mai noi versiuni ale tuturor programelor şi aplicaţiilor folosite.

    După WannaCry şi GoldenEye, ransomware-ul a rămas o ameninţare la fel de agresivă. Deşi nu au mai fost raportate atacuri la o asemenea scară, a continuat să facă victime, cu precădere în sectorul medical, unde dosarele care conţin istoricul pacienţilor reprezintă ţinta favorită a atacatorilor. Dacă luăm în calcul că studii recente arată că multe dintre organizaţii susceptibile unor breşe rămân în continuare vulnerabile, putem estima că incidente similare ar putea apărea pe viitor. Depinde însă doar de felul în care se mobilizează companiile felul în care va evolua amploarea acestor incidente.

  • Autorităţile sud-africane au decretat stare de catastrofă naturală, din cauza secetei

    Decizia a fost luată după ce Guvernul sud-african a evaluat efectele secetei actuale. Potrivit autorităţilor, seceta a afectat majoritatea regiunilor din ţară şi pune în pericol aprovizionarea cu apă potabilă a mai multor oraşe, printre care şi Cape Town.

    Oficialii din Cape Town au precizat că seceta a persistat în regiune de mai bine de trei ani, iar nivelul de apă al barajului din apropiere a ajuns la un nivel periculos de scăzut. Autorităţile din Cape Town caută soluţii pentru creşterea rezervelor de apă potabilă.

    Prin declararea stării de catastrofă naţională, Guvernul central va avea responsabilitatea şi autoritatea de a lua măsuri pentru a combate efectele secetei.

  • DEZASTRU în Golf: Este cea mai mare catastrofă din industrie din ultimii 7 ani

    Platforma Delta House, situată la 64 de kilometri sud-este de Venice, Louisiana, a suferit o scurgere de petrol de aproximativ 9,350 de barili de petrol săptămâna trecută, potrivit operatorului LLOG Exploration.
     
    Acest incident s-a transformat în cea mai mare scurgere petrolieră din ultimii şapte ani, potrivit datelor provenite de la Biroul Statelor Unite pentru Siguranţa Mediului, chiar dacă reprezintă doar o mică parte din milioanele de barili scurse în 2010.
     
    Scurgerea LLOG a fost declanşată de o ruptură într-o conductă scurtă din structura subacvatică. O serie de bariere plasate de o parte şi de alta a conductei au oprit scurgerea dar conducta nu a fost reparată încă, spune Rick Fowler, vicepreşedintele companiei pentru proiecte de adâncime.
     
    Producţia de petrol de la Delta House a scăzut la 57,000 de barili pe zi, de la 90,000, nivelul producţiei înainte de scurgere. Sistemul subacvatic afectat de ruptură a fost închis, dar sistemele conectate acestuia nu au fost închise. Fowler susţine că ruptura nu a fost cauzată de uraganul Nate.
     
  • Putin: Criza din Peninsula Coreea ar putea fi imposibil de rezolvat

    Declaraţiile preşedintelui rus au fost făcute după întâlnirea cu preşedintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, ce a avut loc miercuri la Vladivostok.

    ”Astfel de provocări nucleare ale Coreei de Nord violează rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU”, a mai precizat preşedintele rus. Putin a mai subliniat că sancţiunile şi presiunile puse asupra regimului de la Phenian nu pot rezolva criza nord-coreeană, fiind de părere că dialogul este singura soluţie pentru o rezolvare paşnică a crizei, relatează agenţia sud-coreeană Yonhap.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro