BusinessMagazin

Tag: Catalin Cretu

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România 2021. Cătălin Creţu, General Manager al Visa PENTRU România, Croaţia, Slovenia şi Bulgaria – 059

    În calitate de general manager al Visa pentru România, Croaţia, Slovenia şi Bulgaria, este implicat direct în dezvoltarea şi implementarea planurilor de business şi strategiilor de piaţă pentru Visa în cele patru ţări, coordonarea activităţilor operaţionale în domeniul tehnologiilor de plată şi supervizarea activităţilor de comunicare şi relaţii guvernamentale.

    Cu o experienţă bogată în domeniul bancar şi al plăţilor electronice, Cătălin Creţu are o expertiză solidă în management şi operaţiuni financiare în mai multe zone geografice.

    După ce a studiat la universităţi de renume din SUA şi Europa şi a lucrat la HSBC Bank USA în New York, s-a întors în România în anul 2004, pentru a conduce biroul local al Visa.

    Cătălin Creţu deţine un doctorat în relaţii internaţionale la New York University, precum şi un M.A. în afaceri internaţionale, la School of International and Public Affairs, Columbia University.

  • Visa Europe: Un euro din sapte cheltuiti in Europa este pe un card Visa

    Numarul tranzactiilor la POS cu carduri Visa a crescut cu peste 30% in 2011, reprezentand aproximativ 37% din totalul tranzactiilor pe carduri Visa, in crestere de la 32% in 2010,

    Sumele cheltuite la POS pe carduri Visa au crescut cu 29,2%, reprezentand 16,5% din totalul cheltuielilor pe carduri Visa. In acelasi timp, valoarea medie a tranzactiei la POS a continuat sa scada, la 38,1 euro, confirmand tendinta de utilizare a cardurilor Visa pentru plati cotidiene, mai mici ca valoare.

    In ceea ce priveste cardurile de credit, cifrele arata ca posesorii de carduri de credit s-au limitat preponderent la a cumpara produse de baza. Valoarea medie a tranzactiei pe cardurile de credit la POS a scazut cu 6,6%, indicand ca romanii au redus cheltuielile de mare valoare, in timp ce valoarea totala tranzactionata la POS a crescut cu peste 44%.

    De asemenea, segmentul cardurilor de business a inregistrat o crestere la toti indicatorii. Astfel, au fost emise mai multe carduri Visa business (in crestere cu 19,4%), volumul tranzactionat pe aceste carduri a fost mai mare atat ca total (cu 50%), cat si doar la POS (cu 48,5%). Numarul trazactiilor la comercianti a fost in crestere cu 38,7%.

    “Piata cardurilor a continuat sa se dezvolte rapid in ultimii ani, in pofida conditiilor economice dificile. Tot mai multi romani au inceput sa inteleaga mai bine multiplele avantaje ale cardurilor, folosindu-le tot mai des si pentru cumparaturi de valoare din ce in ce mai mica”, a declarat Catalin Cretu, director general pentru Romania al Visa Europe.

    “Cardurile de credit si de business au raportat cresteri de doua cifre pentru toti indicatorii, de remarcat fiind majorarea numarului de tranzactii la POS cu carduri de credit de aproape 55%”, a mai spus Cretu.

    Numarul de carduri Visa a crescut cu 4,5%, la 6,85 milioane carduri Visa in Romania. Cardurile de debit reprezinta cea mai mare parte a portofoliului, aproape 80% din totalul cheltuielilor reprezentand tranzactii cu carduri de debit.

  • Românii s-au înghesuit să-şi achite cu cardul taxele şi impozitele

    În primele 11 luni din 2011 s-au efectuat aproape 204.000 de tranzacţii de plată a taxelor şi impozitelor cu cardul, de 1,7 ori mai multe decât în anul precedent. Valoarea medie a unei taxe locale achitate prin card a crescut de la 301 lei în primele 11 luni din 2010 la 340 lei anul trecut.

    “Segmentul plăţilor online cu cardul a fost de departe cel mai dinamic, numărul şi valoarea tranzacţiilor crescând de peste şapte ori. Sperăm că numărul primăriilor care acceptă plata taxelor şi impozitelor cu cardul online, fără comision, va creşte semnificativ, pentru ca astfel să se evite cozile interminabile de la ghişeu şi cetăţenii să poată plăti oricând, de oriunde s-ar afla”, a declarat Cătălin Creţu, general manager România, Visa Europe.

    Posesorii de carduri Visa pot plăti taxele şi impozitele cu cardul la POS-urile instalate la ghişeele administraţiilor fiscale în 145 de localităţi şi pe internet în 36 oraşe. Reţeaua de localităţi care acceptă plata prin card a taxelor şi impozitelor locale a crescut semnificativ în ultimii doi ani, în condiţiile în care această posibilitate era oferită doar de 30 de localităţi prin POS şi 5 online în anul 2009.

    Din 2 ianuarie până în 31 martie, toţi cei care îşi plătesc taxele şi impozitele locale cu cardul Visa vor putea participa la o promoţie în cadrul căreia se vor acorda 1.500 de premii prin tragere la sorţi, constând în rambursarea valorii impozitelor şi taxelor locale plătite cu cardul Visa, în limita a 250 de lei.

    Visa Europe şi băncile membre intenţionează să continue discuţiile cu autorităţile locale, pentru a introduce plata taxelor şi impozitelor locale prin card, până când cel puţin toate reşedinţele de judeţ din România vor oferi acest serviciu, fie prin POS, fie online.

    În Europa sunt peste 430 milioane carduri Visa de debit, credit şi business. La sfârşitul anului fiscal încheiat în martie 2011, cardurile Visa au fost utilizate pentru plăţi şi retrageri de numerar evaluate la 1.600 de miliarde de euro. 12,5% din cheltuielile din Europa au fost făcute cu un card Visa şi peste 70% din aceste tranzacţii au fost realizate pe carduri Visa de debit.

  • Economia din adancuri

    "Masurile traditionale de combatere a economiei subterane nu mai sunt suficiente pentru a lupta impotriva muncii la negru, in special", spune Catalin Cretu, directorul general pentru Romania al Visa Europe, adaugand ca, in aceasta situatie, o solutie viabila ar putea fi oferita de industria platilor cu cardul. Structura, sfera de aplicare si efectele economiei subterane, dar si modul in care aceasta poate fi limitata cu ajutorul platilor electronice au fost prezentate in noul studiu Visa Europe, realizat de compania de consultanta A.T. Kearney si dr. Friedrich Schneider, profesor in economie si sef de catedra al departamentului de economie din cadrul Universitatii Johannes Kepler din Austria.

    Studiul a fost facut public in cadrul seminarului "Poate cardul sa scoata la lumina economia gri", organizat de Ziarul Financiar si Visa, in parteneriat cu Lykos si Austriacard. Romania se afla pe locul cinci in Europa, in functie de ponderea economiei subterane in PIB, in 2008, de 33%. Ne-au depasit Letonia, Bulgaria, Estonia si Croatia, insa nu cu mult: 36%, respectiv 35% din PIB este reprezentat de economia gri. Romania inregistreaza valori ridicate ale economiei subterane in majoritatea industriilor. Astfel, in productie, constructii, comertul retail si cu ridicata, economia subterana depaseste o treime din contributa la PIB a sectorului, in timp ce in domenii precum transportul, hotelurile sau restaurantele, ponderea este mult mai mare.

    Situatiile tipice din economia subterana se refera la specificitatile fiecarui domeniu de activitate. In constructii, spre exemplu, lucratorii au mai multe locuri de munca si sunt adesea platiti la negru. In productie, majoritatea salariilor sunt platite in numerar, in timp ce in turism exista un numar mare de locuri de cazare neinregistrate. Studiul Visa mai sustine ca economia bazata pe cash favorizeaza economia subterana, intrucât platile in numerar reprezinta solutia cea mai la indemâna pentru pastrarea anonimitatii tranzactiilor. In plus, concluziile studiului confirma ca exista o legatura strânsa intre prevalenta platilor in cash si marimea economiei subterane dintr-o tara.

    Astfel, economiile cu un numar redus de plati electronice pe cap de locuitor, cum este si România, au un nivel ridicat al economiei subterane, spre deosebire de tarile unde platile electronice sunt mult mai raspândite, cum ar fi Marea Britanie si Austria. De asemenea, o utilizare redusa a platilor electronice aduce deservicii majore economiei. "Sunt straini care vin in tara si ar cheltui bani, dar nu sunt obisnuiti sa aiba in buzunar mai mult de 20-30 de euro. Atunci cand vor sa cumpere ceva si nu exista posibilitatea de a plati cu cardul, renunta sa mai cumpere", spuen Catalin Cretu. Acesta a mai adaugat ca sistemele de plata electronica pot reduce cu 10-15% economia subterana din Romania, reprezentand 5-7 miliarde de euro.