BusinessMagazin

Tag: castraveti

  • Un spital din România a ajuns intr-o situatie disperată. Un angajat roagă oamenii pe Facebook să doneze castraveţi muraţi şi varză pentru a avea hrană la iană

    Spitalul Tichileşti, din Isaccea, este căminul ultimilor bolnavi de lepră din România. Pacienţii se confruntă cu lipsa hranei din cauza sumei „foarte mici” pe care statul o alocă pentru trei mese pe zi pe pacient.

    Angajatul spune că cel mai de folos le-ar fi dacă oamenii ar dona castraveţi muraţi, varză, comporturi şi gem pentru a le ajunge pe parcursul iernii.

    „Aş vrea să îi rog să doneze, sau să dăruiască, sau să facă pomană cu câteva legume care le prisosesc. Eu lucrez la singurul spital din România care îngrijeşte bolnavi de lepra – Spitalul Tichilesti (Isaccea, judeţul Tulcea). În prezent mai avem zece pacienţi internaţi.

    Problema e că statul alocă doar 11 lei/zi/om pentru hrană. Suma este foarte mică pentru a putea asigura trei mese pe zi, şi preţurile la alimente sunt aşa cum ştim cu toţii. Dacă e cineva dispus să doneze, să ştiţi că nu avem nevoie de cantităţi mari, ci doar cât să punem pentru iarnă nişte castraveţi la muraţi, un bidon de varză, câteva (20-30) de borcane de compoturi şi gem. Orice e bine-venit.

    Totul pentru zece persoane. Putem veni noi (angajaţii) să culegem, oriunde în Tulcea, Constanţa, Brăila, Galaţi. Sau, dacă doriţi să ne vizitaţi, să ne cunoaşteţi, va aşteptăm cu drag. Spitalul Leprozerie Tichilesti , oraş ISACCEA, Judeţul Tulcea, cod Poştal 825202. Această este adresa noastră” – scrie într-o postare pe Facebook unul dintre angajaţii spitalului de la Tichileşti, potrivit tulceanoastra.ro.

  • Mănâncă zilnic un castravete murat. Rezultatul este uluitor

    Castraveţii muraţi nu numai că au un gust grozav şi ne satisfac poftele din miezul nopţii. Murăturile sunt alimente fermentate, deci conţin probiotice, bacterii bune care ajută la menţinerea tranzitului intestinal, însă acest lucru nu este tot.

    Specialişti de la Universitatea din Maryland, Statele Unite, au realizat un studiu amplu, ale cărui concluzii au fost publicate în revista ştiinţifică Psychiatry Research. Concluziile studiului i-a luat şi pe ei prin surprindere.

    Vezi aici de ce trebuie să mânânci câte un castravete murat în fiecare zi. Rezultatul este uluitor

     

  • De ce va creşte anul acesta producţia Hortifruct

    Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.

    Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.

    Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
    Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.

    “Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.

    Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.

    În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
     

  • De ce va creşte anul acesta producţia Hortifruct

    Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.

    Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.

    Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
    Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.

    “Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.

    Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.

    În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
     

  • Firmele afectate de “criza castraveţilor” din primăvară vor fi despăgubite până la 15 octombrie

    Suma este asigurată din fonduri europene de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar banii vor fi plătiţi până la 15 octombrie prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), a anunţat ministrul de resort, Valeriu Tabără.

    Destinatarii sunt “o asociaţie care este recunoscută în plan naţional şi alţi şase producători privaţi. Aceştia sunt cei care s-au înregistrat la MADR, la APIA şi îndeplinesc toate condiţiile pentru a fi despăgubiţi”, a spus Tabără, precizând că suma este mult mai mică decât cea de 9 milioane de euro estimată iniţial, întrucât vânzările de castraveţi şi roşii şi-au revenit rapid.

    Comisia Europeană a suplimentat, în schimb, fondul total de compensaţii pentru agricultorii europeni afectaţi de criză, de la 210 milioane de euro la 227 de milioane de euro.

    “Comisia Europeană, cu implicarea directă a comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a rezolvat într-o perioadă relativ scurtă de timp suma alocată pentru a asigura despăgubirile de sută la sută pentru ţările membre afectate şi fermierii afectaţi”, a precizat ministrul.

  • Cultivatorii romani de castraveti si tomate au solicitat CE despagubiri de 1,46 milioane euro

    “Fiecare dintre producatori trebuie sa-si recupereze pierderile
    din acea perioada. Valoarea totala a despagubirilor solicitate este
    de 1,19 milioane euro pentru castraveti si de peste 275.000 euro
    pentru tomate”, a spus ministrul intr-o conferinta de presa.

    El a adaugat ca la o vizita din urma cu cateva zile intr-un
    supermarket din Romania nu a sesizat nicio diferenta in ceea ce
    priveste vanzarile de castraveti comparativ cu perioada anterioara
    imbolnavirilor cu E.coli.

    “Eu spun ca am depasit aceasta problema, pentru ca a fost
    tratata cu seriozitate. Vanzarile se desfasurau ca in oricare zi”,
    a mai spus Tabara.
    La inceputul lunii iunie, ministrul a anuntat ca producatorii de
    castraveti din Romania vor fi despagubiti cu pana la 247.200 euro,
    la pierderi estimate la noua milioane de euro pana la 1 august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Epidemia de E.coli din Europa in imagini


    In total, in spatiul UE au fost inregistrate 1.605 cazuri de
    infectii cu bacteria Escherichia coli enterohemoragica si alte 658
    de cazuri de pacienti care prezinta simptome ale sindromului
    hemolitic si uremic.

    Un prim caz de infectare cu bacteria E.coli a fost confirmat in
    Polonia, la o femeie de 29 de ani venita din Germania. Ministrul
    german al Agriculturii, Ilse Aigner, a anuntat la inceputul
    saptamanii ca autoritatile ii sfatuiesc in continuare pe cetateni
    sa nu consume seminte germinate, rosii, salate si castraveti, pana
    cand nu va fi descoperita originea bacteriei.

    “Institutul (sanitar) Robert Koch si Institutul federal pentru
    evaluarea riscurilor isi mentin recomandarile de a evita consumul
    de castraveti, rosii si salate crude”, a declarat Aigner, in cadrul
    unei conferinte de presa la Berlin.

    Ea a adaugat pe aceasta lista semintele germinate, acuzate
    duminica seara ca ar fi la originea imbolnavirilor, desi primele
    rezultate ale analizelor au fost negative.

    Sursa: boston.com

  • Germania s-a sucit din nou: Nu exista probe ca germenii de legume ar fi cauzat epidemia

    Ministrul agriculturii din landul Saxonia Inferioara, Gert
    Lindemann, a spus ca procesul de cercetare a cauzelor epidemiei e
    dificil, pentru ca au trecut deja cateva saptamani de la inceputul
    imbolnavirilor, astfel incat va fi necesara initierea de noi teste
    pe germeni si seminte, “pentru a ajunge la deplina certitudine”,
    informeaza AP.

    Declaratia ministrului arunca si mai mult in incertitudine soarta
    producatorilor europeni de legume, care abia ce rasuflasera usurati
    cand acelasi ministru spusese, cu o zi in urma, ca epidemia nu
    poate fi atribuita castravetilor de import, ci germenilor de legume
    (mai multe soiuri de fasole, linte, lucerna, schinduf) produsi de o
    ferma organica si livrati magazinelor si restaurantelor din
    landurile invecinate.

    “O asemenea investigatie e un dezastru”, a declarat pentru AP
    Michael Osterholm, directorul Centrului pentru Cercetarea Bolilor
    Infectioase de la Universitatea Minnesota. “Un asemenea sir de
    razgandiri dovedeste incompetenta autoritatilor germane”, a spus
    cercetatorul.

    Ferma cu pricina se numeste Gaertnerhof si se gaseste in satul
    Bienenbuettel din districtul Uelzen (intre Hamburg si Hanovra), din
    Saxonia Inferioara, in nordul Germaniei. Ferma a fost deja inchisa,
    iar produsele distribuite de firma in Saxonia Inferioara, Hamburg,
    Schleswig-Holstein, Mecklenburg-Pomerania de Vest, Hesse au fost
    retrase de pe piata.

    Autoritatile germane au emis insa o avertizare pentru populatie de
    a se abtine nu numai de la consumul de germeni (muguri) de legume,
    ci si de la consumul de salata, rosii si castraveti, pe motiv ca si
    castravetii ar putea fi contaminati, insa cu o tulpina diferita de
    E.coli, nu cu cea noua care a cauzat majoritatea imbolnavirilor din
    2 mai incoace.

    UE va tine marti o reuniune de urgenta a ministrilor
    agriculturii din UE, spre a discuta criza creata si impactul ei
    economic, inclusiv interzicerea totala de catre Rusia a
    importurilor de legume din UE. Luni, ministrul roman al
    agriculturii, Valeriu Tabara, a declarat ca va cere Comisiei
    Europene solutii pentru despagubirea producatorilor romani de
    castraveti, ale caror pierderi sunt estimate la 9 milioane de euro
    pentru urmatoarele doua luni. Statul va acorda celor pagubiti un
    ajutor financiar de 4,6% din valoarea productiei comercializate
    anul trecut, dar nu mai mult de o treime din cheltuielile facute in
    perioada in care se estimeaza pierderi, a promis Tabara.

    Presa occidentala a publicat reportaje din Germania, in special din
    Hamburg, de unde reiese ca restaurantele au renuntat aproape de tot
    sa mai ofere salata sau cruditati clientilor, din prudenta, ceea ce
    inseamna ca pagubele pentru producatorii europeni de castraveti,
    rosii si salata vor continua.

    Consumul de legume incoltite a mai fost pus in legatura si cu alte
    epidemii, ultima dintre ele avand loc in Japonia in 1996, cand
    6.000 de oameni s-au imbolnavit si 17 au murit dupa ce au mancat
    germeni de ridichi.

  • Nemtii s-au razgandit: epidemia nu e cauzata de castravetii de import, ci de legumele de la o ferma din Germania

    Gert Lindemann, ministrul agriculturii in Saxonia Inferioara, a
    declarat pentru Reuters ca originea tulpinii de bacterie
    responsabila de imbolnavirile din Europa a putut fi identificata in
    nordul Germaniei, zona in care au calatorit toti europenii care
    s-au contaminat in ultima perioada.

    Lindemann a declarat ca exista o “legatura directa” intre o firma
    din Uelzen, Saxonia Inferioara, si imbolnavirile rezultate. Firma
    avea o ferma de legume care producea diverse soiuri de legume
    incoltite folosite cu precadere pentru salate. Ulterior, ministrul
    agriculturii a mentionat intr-o conferinta de presa ca este vorba,
    “printre altele, de germeni de fasole adzuki, fasole mung, linte,
    lucerna, schinduf”, potrivit Bild am Sonntag. Mai multe detalii vor
    fi date publicitatii luni.

    Ferma a fost deja inchisa, iar produsele distribuite de firma in
    Saxonia Inferioara, Hamburg, Schleswig-Holstein,
    Mecklenburg-Pomerania de Vest, Hesse au fost retrase de pe piata.
    Cercetatorii sustin ca infestarea a putut aparea fie la ferma, fie
    in cursul transportului, fie la restaurantele sau magazinele unde
    au fost livrati germenii de legume. Posibile focare de infectie ar
    fi putut astfel aparea la un restaurant din Lubeck sau la un
    festival de la Hamburg, tinut in cursul lunii mai.

    Ministrul a recomandat cetatenilor sa se abtina de la consumul
    de germeni de legume.

    Pana in prezent, epidemia a ucis 22 de oameni in Europa si a
    imbolnavit peste 2.200. Unii au dezvoltat sindrom hemolitic si
    uremic, o afectiune care ataca rinichii. Complicatiile bolii includ
    insuficienta renala si cardiaca, epilepsie, diabet, necroza
    intestinala si chiar decesul.

    Potrivit OMS, 12 state au anuntat cazuri de sindrom hemolitic
    uremic si colita hemoragica de pe urma infectiei cu Escherichia
    coli. Germania a raportat in total peste 1.500 de astfel de cazuri.
    In afara de Germania, cazuri de imbolnaviri au fost raportate in
    Austria, Cehia, Danemarca, Franta, Olanda, Norvegia, Spania,
    Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Statele Unite.

    Tulpina de Escherichia coli (E.coli) responsabila de declansarea
    epidemiei are proprietatea de a se fixa de peretii intestinali, de
    unde elimina toxine, cauzand uneori diarei severe cu hemoragie si
    probleme ale rinichilor, in timp ce alteori diareea lipseste.
    Printre alimentele despre care se stia ca pot propaga imbolnavirea
    se numara carnea, varza, merele, insa contaminarea se face si prin
    contactul cu bazine de inot infestate sau apa potabila
    infestata.

    Consumul de legume incoltite a mai fost pus in legatura si cu
    alte epidemii, ultima dintre ele avand loc in Japonia in 1996, cand
    6.000 de oameni s-au imbolnavit si 17 au murit dupa ce au mancat
    germeni de ridichi.

    Faptul ca sursa epidemiei a fost atribuita castravetilor de import,
    in special din Spania, a dus deja la pagube considerabile pentru
    producatorii de legume din Europa, care au cerut zadarnic daune
    Germaniei si au facut petitii la Comisia Europeana. Rusia a impus
    deja interdictie de import pentru toate legumele din Uniunea
    Europana, pana la clarificarea situatiei.

  • Germania nu-i despagubeste pe producatorii europeni de legume afectati de “criza castravetilor”

    Cel putin 19 persoane au murit in Europa in urma contaminarii cu
    E.coli, insa autoritatile germane au recunoscut ca imbolnavirile nu
    au fost provocate de castravetii importati din Spania. Cu toate
    acestea, producatorii de legume din tarile europene, si in special
    din Spania, au suferit pierderi financiare considerabile.

    “Trebuia sa avertizam populatia. in momentul in care am facut asta,
    fusese gasit ceva la unii castraveti spanioli. Cand ai o informatie
    la un moment dat, trebuie sa avertizezi populatia”, a afirmat
    Reinhard Schafers, intr-o interventie la postul de radio privat
    Europe 1.

    Potrivit OMS, 12 state europene au anuntat cazuri de sindrom
    uremic hemolitic si E.coli enterohemoragic. Germania a raportat in
    total peste 1.500 de astfel de cazuri. In afara de Germania, cazuri
    de imbolnaviri au fost raportate in Austria, Cehia, Danemarca,
    Franta, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Elvetia, Marea Britanie
    si Statele Unite.

    Ministerul Agriculturii de la Bucuresti a solicitat deja
    Comisiei Europene solutii pentru despagubirea producatorilor romani
    de castraveti, ale caror pierderi din intreruperea exporturilor
    catre Cehia si Germania si scaderea vanzarilor pe piata interna
    sunt estimate la 9 milioane euro in urmatoarele doua luni.

    Ca urmare a intreruperii exporturilor catre Cehia si Germania,
    producatorii au pierderi de 100.000 de euro pe zi, iar vanzarile pe
    piata interna au scazut cu 70% in ultima perioada, a declarat
    sambata agentiei MEDIAFAX Adrian Radulescu, secretar de
    stat in Ministerul Agriculturii.