Printre creaţiile perioadei ce a avut ca punct de pornire colecţia “New Look” a lui Christian Dior, care redefinea silueta feminină, se numără deux-piece-uri create de acesta, o rochie plisată creată de către Coco Chanel în 1954, o rochie de plajă Lanvin şi modele asimetrice de la Jacques Fath, Dior sau Balenciaga, pe lângă o secţiune de rochii spectaculoase de seară.
Expoziţia va rămâne deschisă până la 2 noiembrie.
Ca atare, nu e de mirare că au apărut şi şosete sau chiar jambiere de lux, care costă câteva sute de euro, scrie Financial Times.
Astfel, şosetele cu mărgele de la Yves Saint Laurent, jambierele cu pietre preţioase sau şosetele până sub genunchi bordate cu perle false create de Simone Rocha sunt foarte populare printre cumpărătoarele care doresc să fie în pas cu moda, în ciuda preţului, după cum spun comercianţi de articole vestimentare ca Net-a-Porter.
Sursa de inspiraţie o reprezintă jeanşii albaştri clasici, cărora fiecare creator le-a dat diverse interpretări, jucându-se cu materialul până la realizarea unor ţinute pretenţioase cu preţuri pe măsură, scrie The Independent.
Junya Watanabe a realizat jeanşi cu aspect peticit, folosind bucăţi de materiale colorate, Marques’Almeida a optat pentru jeanşi zdrenţuiţi şi tăiaţi, în timp ce Marc Jacobs a fost ceva mai îndrăzneţ cu ultima sa colecţie creată pentru casa Louis Vuitton, aplicând pe denimul jeanşilor bucăţi de jais (o varietate de antracit), atât de populară în epoca victoriană, ba chiar nesfiindu-se să combine jeanşii cu rochii de voal.
Burberry, spre exemplu, a renunţat la parteneriatul cu Inter Parfums care îi producea parfumurile şi l-a angajat pe Francis Kurkdjian, responsabil de crearea de parfumuri pentru Yves Saint Laurent, Giorgio Armani, Versace sau Dior. Tendinţa a început însă cu Frederic Malle, care a luat hotărârea de a menţiona pe sticluţe numele specialiştilor ce lucrau la parfumurile sale, permiţând astfel publicului să asocieze aroma preferată cu un creator anume ale cărui creaţii să le caute, iniţiativă urmată şi de alte branduri. La rândul său, casa Jean Patou l-a angajat pe Thomas Fontaine, iar Louis Vuitton l-a angajat pe Jacques Cavallier anul trecut, creator al L’Eau d’Issey pentru Issey Miyake.
Nu toate casele de modă au însă “nasul” propriu, preferând să colaboreze cu producători importanţi în domeniu, cum ar IFF sau Givaudan, ori chiar Procter & Gamble, care produce parfumurile Gucci şi Dolce & Gabbana, considerând că astfel ţin costurile sub control şi beneficiază de o experienţă pe care ar dura prea mult s-o dobândească prin forţe proprii ori că “nasul” unic le permite să producă doar o gamă limitată. Adepţii specialistului propriu în parfumuri susţin că avantajul competitiv adus de acesta este că produsele realizate de el ies mai uşor în evidenţă în raport cu cele ale concurenţei.
Se poartă combinaţii de pietre preţioase sau semipreţioase ori nuanţe mai surprinzătoare ale pietrelor clasice, cum ar fi inele cu turcoaze, diamante şi rubelite ca la Van Cleef & Appels, ori cu diamante galbene şi safire portocalii şi chihlimbar care închipuie fructe ca la Maxim Voznesensky.
Se poartă bijuteriile colorate (GALERIE FOTO)
Se încearcă şi noi modalităţi de şlefuire ori se apelează la diamante pentru a pune în valoare pietre mai puţin nobile, precum kunţitul sau se merge până la căutarea unor nuanţe rare, ca în cazul casei Louis Vuitton care şi-a trimis specialiştii să caute spineli în diverse locuri de pe glob.
Un motiv pentru care perlele nu mai sunt la fel de preţuite ca odinioară este că multe femei moderne cred că le fac să pară mai mature decât e cazul. Ca atare, creatorii de modă încearcă să le schimbe percepţia aruncând cu perle peste tot în sezonul acesta, de la bijuterii la pantofi, tapet sau chiar pe scaune.
Prezentarea recentă de la Paris a casei Alexander McQueen este un astfel de exemplu, modelele purtând ţinute cu perle de la gât până la poalele fustelor. Nici cizmele până la genunchi sau ciorapii de plasă n-au scăpat de perle, iar unul dintre modele a prezentat o costumaţie la care s-au folosit în total 25.000 de astfel de pietre semipreţioase.
Ultima modă de la Paris: costumul cu 25.000 de perle (GALERIE FOTO)
Nici creatorii de bijuterii nu se lasă mai prejos în încercarea de a convinge tinerele să le adopte, cu modele care nu se mai bazează pe linia clasică, cu perle la două rânduri. Casa japoneză Tasaki, spre exemplu, oferă cercei în care perla este decorată la partea superioară cu pietre preţioase de mai multe culori.
O creatoare din New York, Lela Rose, propune clientelor un pulover decorat cu perle, motivându-şi alegerea prin faptul că “nimeni nu mai vrea să le poarte cum se purtau pe vremuri”, iar un designer de pantofi din Marea Britanie, Nicholas Kirkwood, a garnisit cu perle sandale şi pantofi, vrăjit de ideea de puritate pe care, spune el, o transmit acestea.
Printre casele care au şi-au lansat deja şi colecţii de produse cosmetice se numără Burberry, Tom Ford, Chanel, Yves Saint Laurent, Dolce & Gabbana, Dior şi Giorgio Armani. Michael Kors pregăteşte o gamă de cosmetice în colaborare cu Estée Lauder, Jason Wu va ieşi cu o ediţie limitată în parteneriat cu Lancôme şi chiar şi Gucci are în plan lansarea unor produse de machiaj anul viitor.
Unele dintre cele mai impresionante astfel de creaţii sunt gama Pierre Hardy for Nars, realizată de designerul de pantofi Pierre Hardy împreună cu compania înfiinţată de specialistul în machiaj François Nars. Colecţia cuprinde seturi de câte două sticluţe de ojă în nuanţe inspirate de culoarea pantofilor creaţi pentru sezonul primăvară/vară 2013 şi sunt ambalate în cutiuţe delicate de lemn care seamănă cu cele de pantofi.
La rândul său, Marc Jacobs, director artistic la Louis Vuitton şi deţinător al propriilor sale firme din domeniul modei, se aventurează în domeniul cosmeticelor după ce a testat piaţa cu nişte game de parfurmuri. Marc Jacobs Beauty va fi formată din peste o sută de produse, ca farduri de obraz şi de ochi, pensule de machiaj, gel şi ruj de buze sau ojă, fiind rezultatul unui parteneriat cu Sephora. Nu în ultimul rând, Alber Elbaz de la Lanvin a colaborat cu Lancôme pentru gama Lancôme Show by Alber Elbaz, designerul creând ambalaje fanteziste pentru o serie de produse de machiaj.
Indiferent de starea economiei, Veneţia nu duce lipsă de cumpărători care-şi permit să plătească preţul şi reparaţiile ulterioare mereu necesare palatelor, iar printre ei se numără în ultima vreme case de modă. Miuccia Prada a cumpărat un palat pentru Fondazione Prada, instituţie dedicată culturii şi artei contemporane. La rândul său, Benetton a achiziţionat în 2008 pentru 53 de milioane de euro Fondaco dei Tedeschi, cândva folosit de negustorii germani ca depozit, pe care compania are de gând să-l transforme în spaţiu de retail.
Cumpărarea de clădiri istorice veneţiene de către marile companii din domeniul modei este motivată de faptul că aici pot ieşi în evidenţă mult mai bine, susţin experţii. Cum întreţinerea unui palat în oraş este foarte costisitoare chiar şi pentru cei foarte bogaţi, proprietarii multora dintre ele sunt dispuşi să le închirieze doritorilor, iar cererea cea mai mare se înregistrează mai ales în perioada Bienalei de la Veneţia sau în perioada Carnavalului.
Nici cei din industria hotelieră nu se lasă mai prejos, judecând după tendinţa de valorificare a unor clădiri istorice pe care noii proprietari încearcă să le adapteze la cerinţele turiştilor moderni.
Acestea nu se mai mulţumesc doar să vândă haine bărbăteşti de-a gata, ci le oferă clienţilor interesaţi posibilitatea de a cumpăra haine croite pe măsura lor, după unul sau altul dintre tiparele disponibile. Un costum astfel croit este gata în şase până la opt săptămâni şi vine mai bine pe cel care-l poartă decât unul cumpărat de-a gata din magazin.
Dior Homme oferă deja acest serviciu la Paris şi Milano, Lanvin plănuieşte să deschidă un magazin de articole bărbăteşti cu un raion care vinde haine la comandă, iar Prada îşi extinde serviciile de acest gen în SUA, Franţa şi China.
Industria modei, pe care Franta o percepe ca o parte a
mostenirii sale culturale, a fost greu lovita de criza mondiala,
dupa ce oamenii au ales sa faca economii. Printre victime se numara
si nume mari, precum Christian Lacroix si Cacharel.
Mai multe amanunte pe
www.zf.ro