Telefonul lui Mihai Sofian suna din cinci in cinci minute. Nu
raspunde la fiecare apel. Se uita la telefon in liniste – nu are
nici Blackberry, nici iPhone, ci un Nokia E52, suficient de nou
pentru a fi in pas cu tehnologia – si da din cap cantarind daca sa
sune sau nu inapoi mai tarziu. Zambetul de ardelean si gesturile
molcome il parasesc arareori si asta e chiar de mirare pentru un om
de afaceri renumit pentru miscarile rapide pe care le-a facut in
business si pentru modul cum a devenit unul dintre cei mai
importanti membri ai comunitatii care a facut afaceri prin
programul guvernamental Rabla.
Businessul Rematholding a fost fondat la finele anului 2003 de
Mihai Sofian (57 de ani), care lucreaza in industria metalurgiei de
mai bine de 30 de ani: “In 1979 m-am angajat in acest domeniu. Eu
sunt politehnist si sunt dintre putinii care au lucrat si in
productie. Am fost sef de sectie, sef de atelier si director
comercial in aceasta industrie”.
Mihai Sofian a absolvit Metalurgia la Politehnica, specializarea
metale neferoase. Dupa ce a terminat facultatea, s-a angajat direct
la Neferal, singura intreprindere de prelucrare a neferoaselor din
Romania, unde a lucrat 19 ani. “Am inceput cu cupru, aluminiu,
plumb si am lucrat in toate sectiile. Am coordonat, am condus si
800 de oameni la un moment dat. Mi-a folosit: acum am 403 angajati
la cele patru unitati”, povesteste Mihai Sofian. In anii ’90, era
promovat ca director comercial al Neferal. I se propusese pozitia
de inginer-sef al uzinei, al doilea loc in ierarhie, pozitie pe
care insa a refuzat-o. “Acolo primeai intai marfa, dupa care faceai
lingouri, aliaje. Cei buni erau la cuptoare, cei slabi la sortare.
Asa era atunci. Sortarea era un mic remat. Pentru mine rematul nu e
o provocare. Este doar o anexa la ce faceam inainte”, isi aminteste
acum seful Rematholding. Urmatorii sapte ani a lucrat intr-o
multinationala, tot din acest domeniu, unde a dezvoltat businessul
de la zero. Fiind concurent acum cu firma respectiva, nu vrea sa-i
spuna numele: “business is business”.
In decembrie 2003 a pus bazele actualului Rematholding, lucrand
initial intr-un sediu vecin cu fostul Remat Bucuresti Sud. “Atunci
aveam un singur depozit in Bucuresti si am mai cumparat Remat
Focsani in 2004”, povesteste seful Rematholding. Un an mai tarziu,
pe 7 iulie 2005, a cumparat si actiunile de la Remat Bucuresti Sud,
unde, pe o suprafata de 21 de hectare, sunt depozitate, tratate si
transportate rablele. In afara de Rematholding, Bucuresti Sud si
Dambovita, Sofian mai are colaborari cu rematurile din Slatina si
Craiova.
La nivel national sunt 263 de platforme de tip Remat care
participa in cadrul programului “Rabla”, dupa cum arata datele
Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM). Dintre acestea, 13 sunt
in Bucuresti, iar unul este in partea de sud a Capitalei, la
capatul soselei Berceni, pe centura.