BusinessMagazin

Tag: casa de asigurari

  • Au apărut primele cifre cu contribuţiile pensionarilor la sănătate: 400 de milioane de lei a strâns Casa de Asigurări de la oamenii cu peste 3.000 lei pensie în septembrie

    ♦ Din august 2025, pensiile peste 3.000 de lei sunt impozitate cu 10% la ce trece peste acest prag ♦ Măsura a fost gândită de guvernul Bolojan pentru a aduce bani în plus la buget ♦ În septembrie se văd primele încasări: puţin peste 400 de milioane de lei au venit de la pensionari la bugetul Casei de Asigurări.

    Măsura prin care pensionarii care primesc peste 3.000 lei dau înapoi la stat 10% din ce trece peste acest prag a adus 400 de milioane de lei în septembrie la bugetul de venituri al Casei Naţionale de Asigurări Sănătate (CNAS).

    Comparativ, suma care intră în visteria CNAS de la pensionari este sub 1% din cât strânge Casa de la angajaţii care contribuie lunar din salariu. În perioada ianuarie-septembrie 2025, angajaţii au contribuit cu 44.8 miliarde de lei la veniturile CNAS, adică 75% din totalul veniturilor instituţiei în primele nouă luni din an.

    CNAS are un buget uriaş, de 77 mld. lei în 2025, care s-a dublat în ultimii şapte ani. Din aceşti bani sunt plătite medicamentele, investigaţiile şi intervenţiile din spitalele publice şi cele private care primesc pacienţi cu bilet de trimitere.

    În august s-a decis ca baza de contribuabili la bugetul CNAS să crească şi să fie incluse mai multe categorii, printre care şi pensionarii. Guvernanţii au stabilit pragul de 3.000 de lei peste care să ia acest impozit de la oameni. Astfel, un pensionar cu 3.500 de lei pensie va da înapoi către stat 10% din 500 de lei, adică 50 de lei.

    Sunt 1,7 milioane de pensionari care primesc lunar peste 3.000 de lei, din datele de la Casa Naţională de Pensii.

    Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate de către pensionari a mai fost introdusă o dată, în 2022, pentru oamenii cu pensii mai mari de 4.000 de lei, pentru partea care depăşea acest prag.

    Măsura a durat mai puţin de un an, ulterior Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat neconstituţională această măsură, iar pensionarii au primit înapoi sumele reţinute.

    Măsura de a strânge bani de la pensionari vine după ce ei au contribuit deja cu sume importante la sănătate în perioada în care au fost angajaţi. În plus, nu doar pensionarii au fost vizaţi de măsurile de austeritate ale Guvernului.

    Coasiguraţii nu mai sunt automat asiguraţi în sistemul medical de stat, iar celor aflaţi în concediu de creştere a copilului sau în concediu medical le scad veniturile.

  • Ciolacu a schimbat şeful CNAS, una dintre cele mai importante instituţii, cu un buget anual de 77 de mld. de lei. Horaţiu-Remus Moldovan îi va lua locul Valeriei Herdea

    Medicul Valeria Herdea a fost revocată de premierul Marcel Ciolacu din funcţia de preşedintă a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), una dintre instituţiile-pilon din sistemul medical, cu buget anual de 77 mld. lei. Decizia a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial. 

    La conducerea CNAS a fost numit un alt medic, Horaţiu Remus Moldovan, care a ocupat în ultimii doi ani funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. El este absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie Tîrgu-Mureş, în 2003.

    Revocarea din funcţie a medicului Valeria Herdea vine la nici un an jumătate de la numirea sa în funcţie, de către acelaşi prim-ministru Ciolacu. În ianuarie 2024 îşi începea Valeria Herdea mandatul la conducerea CNAS.

    Casa de Asigurări de Sănătate a avut în cei 26 de ani de la înfiinţare nu mai puţin de 31 de schimbări la conducere, cu mandate foarte scurte ale celor care au ocupat scaunul de preşedinte. Dacă unii dintre preşedinţii Casei au avut mandate de doi ani – doi ani jumătate, alţii au stat doar câteva luni, fie asigurând interimatul, fie au fost revocaţi odată cu schimbările de guverne din sfera politică.
     
    În plus, de-a lungul anilor, unii dintre şefii CNAS au intrat chiar în vizorul anchetatorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Ziarul Financiar scria în 2020 faptul că la o căutare pe Google după cuvintele-cheie „şef CNAS anchetă“ obţii două rezultate – Lucian Duţă, fost şef al Casei între anii 2010 şi 2012, acuzat că a luat mită de 9 mil. euro, şi Vasile Ciurchea, fostul şef al Casei de Asigurări de Sănătate din 2019, acuzat de un prejudiciu de 16 mil. euro.
     
    Anchetele care se desfăşoară la nivelul oficialilor care conduc sistemul public de sănătate din România încep să ofere răspunsuri la întrebarea de ce spitalele publice nu livrează servicii de calitate pentru pacienţi şi de multe ori nici măcar condiţii de igienă minimă, cu toate că în ultimii 6 ani bugetul Sănătăţii s-a dublat. Citiţi aici articolul ZF din 2020.

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are pe masă 77,2 mld. lei (o creştere de 7%), potrivit proiectului de buget pe anul 2025. Suma este de trei ori mai mare faţă de acum zece ani, când la bugetul Casa de Asigurări intrau circa 23 mld. lei. 

    Mare parte din buget, adică circa 65 mld. lei, este susţinută din contribuţiile asiguraţilor şi ale angajatorilor. Din bugetul Casei, 24 mld. lei merg către medicamente, o creştere de 5% de la an la an, iar la spitale ajung 16,3 mld. lei, o scădere de 1% pentru unităţile sanitare cu paturi.

    Horaţiu Remus Moldovan este medic primar de medicina muncii şi înainte de a deveni secretar de stat în Ministerul Sănătăţii în 2023, a lucrat în Spitalul Judeţean Târgu-Mureş. Vedeţi aici CV-ul său, publicat pe site-ul Ministerului Sănătăţii.