Mihail Mucsi a lucrat 15 ani la Staţiunea de Cercetare a Cartofului din Târgu-Secuiesc, iar în 1994 activitatea nu-i mai aducea “suficientă satisfacţie”, aşa că a hotârât să încerce marea cu degetul şi să fructifice, în propriul folos, cunoştinţele despre cartof. La prima vedere, nu-i mare bătaie de cap să pui un cartof în pământ, să-l sapi şi să recoltezi. Dar lucrurile sunt mult mai complicate şi, în plus, şi gradul de risc e ridicat. “În numai două zile, în condiţii meteo nefavorabile, poţi pierde o investiţie de sute de mii de euro fără să poţi face nimic”, declară antreprenorul, care a clădit în ultimii 15 ani firma Agrico-m.
Nu avea fondurile necesare pentru a porni afacerea, aşa că punctul de plecare a fost arendarea a câtorva hectare de teren, un demers pe care-l caracterizează acum drept “ieftin, cu doar câteva milioane de lei am luat 20 ha”, îşi aminteşte Mucsi, care a ajuns acum să cultive 305 hectare, din care o treime cu cartofi. N-a fost deloc uşor, cântăreşte el, retrospectiv, dar a profitat de cunoştinţele acumulate. Nu doar în ce priveşte cartoful – Mucsi e o enciclopedie umblătoare în ce priveşte tuberculii – dar şi în alte privinţe. De pildă, prin 1994 Guvernul a dat o hotărâre ca firmele de producţie să fie scutite de la plata impozitului vreme de câţiva ani. Aşa că a împărţit firma în două, pentru că în obiectul de activitate era şi distribuţia de produse dedicate agriculturii. “Toţi banii pe care ar fi trebuit să-i plătim impozit i-am folosit ca să investim, aşa că am avut şansa să creştem mult mai repede”, spune Mucsi, care s-a sprijinit în dezvoltarea afacerii şi pe alţi membri din familie: atât soţia, cât şi fiica sa. La fel de bine, mai enumeră fermierul, a ştiut să aducă utilaje la mâna a doua, preferând această variantă pentru că nu a trebuit să plătească taxe vamale. Şi, foarte important, a luat bani europeni pentru a-şi dezvolta afacerea: 400.000 de euro prin SAPARD şi 700.000 de euro prin programul FEADR.
Odată cu trecerea timpului lucrurile n-au devenit deloc mai simple. Pe de o parte, acum preţurile la cartofi sunt mai mici. “În 1995 cu banii obţinuţi din vânzarea producţiei de pe un singur hectar am cumpărat un tractor românesc”, îşi aminteşte Mucsi. Acum Agrico-m are 14 tractoare, iar fermierul se plânge de preţurile mici ale tuberculilor, care se vând cel mai adesea cu 0,3 lei pe kg la marginea şoselei. “Foarte mulţi fermieri au pus cartofi anul acesta, aşa că producţia este foarte mare”, punctează Mucsi. Conform datelor Ministerului Agriculturii, anul acesta au fost recoltate 3,6 milioane de tone de cartofi, cu 12,5% mai mult faţă de 2010. Şi cum cei mai mulţi producători se văd nevoiţi să-şi vândă marfa imediat, pentru că nu au spaţii de depozitare (“aceasta este problema cea mai mare a fermierilor români”), preţurile s-au prăbuşit de la momentul recoltării. Pentru comparaţie, în prima parte a acestui an, când stocurile de cartofi erau foarte mici, preţurile de vânzare din pieţe ajunseseră chiar şi la 4 lei. “Eu am depozite şi, dacă ar fi după mine, n-aş vinde acum deloc”, spune antreprenorul, a cărui firmă a înregistrat anul trecut un profit de aproape 400.000 de euro. Când va trage linie la finalul acestui an însă, câştigul va fi mult mai mic, se aşteaptă el, în jur de “câteva zeci de mii de euro”. Şi asta pentru că a investit serios ca să îndeplinească cerinţele unui contract pe care l-a semnat cu reţeaua Carrefour. Livrările către retailer au început din 2005, când vindea prin acest canal 500 de tone; în câţiva ani cantitatea s-a dublat, iar anul acesta a ajuns să fie de patru ori mai mare.