BusinessMagazin

Tag: Cartea Recordurilor

  • Povestea geniului român care a intrat în Cartea Recordurilor cu talentul lui. Operele lui se vând şi cu 2.000 de euro bucata

    Încă de la grădiniţă a început să deseneze. Mai întâi a desenat chipul educatoarei, iar apoi chipurile colegilor şi astfel s-a descoperit talentul lui Gogu Neagoe, un caricaturist român de 44 de ani, care a ajuns în Cartea Recordurilor, după ce a realizat 246 de portrete la un eveniment caritabil.

    Intram în casă, luam cearşaful de pe pat, îl puneam pe gard, băgam mâna în nămol şi gata pictura”, îşi aminteşte Gogu Neagoe (44 ani) primii săi paşi în domeniul artei. Mai târziu, a urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, redenumit acum Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Activitatea sa a început în 1993 şi de atunci „a descris” prin caricaturi şi portrete pe loc, de la persoane obişnuite la personalităţi, printre care se numără Gheorghe Hagi, Nadia Comăneci, Simona Halep, Kurt Thomas, primul gimnast american care a câştigat o medalie de aur la Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică, Ion Ţiriac, Traian Băsescu sau Amza Pellea.

    De asemenea, fiind din Slatina, are trei contracte cu două reviste şi cu un ziar din judeţul Olt pentru a realiza caricaturi. Mai mult, datorită talentului său de a desena portrete grafice după o descriere sumară, Gogu Neagoe este deseori solicitat de poliţişti sau procurori pentru a realiza portrete-robot care ajută la soluţionarea mai rapidă a cazurilor. În plus, el organizează şi Salonul de caricaturi la Festivalul Naţional de Caricatură şi Umor „Oltenii şi restu’ lumii”, din Slatina, judeţul Olt.

    „Caricatura în ziua de azi este solicitată de multe firme, care invită un artist caricaturist să realizeze portrete-caricaturi pe loc pentru furnizorii sau colaboratorii invitaţi la un eveniment. Trebuie să spunem că avem în România cei mai premiaţi caricaturişti. Pentru mine, a intra în Cartea Recordurilor a însemnat bucurie”, povesteşte Gogu Neagoe. El a intrat în Cartea Recordurilor în 2020, după ce realizat nu mai puţin de 246 de portrete participanţilor la crossul „Hope Run for Alexandra”, un eveniment caritabil.

    Artistul a participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de pictură şi caricatură, iar lucrările sale se află în colecţii particulare din România şi din străinătate, dar sunt expuse şi în muzee de artă din Australia, SUA, China, Japonia, Iran, Franţa, Italia, Germania, Belgia, Bulgaria şi Grecia, se arată pe site-ul Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionşti din România, în care Gogu Neagoe este membru din 2006.  

    Totodată, el este membru al Asociaţiei Internaţionale de Arte Plastice din Germania din anul 2008. Societatea Umoriştilor Români a fost prima organizaţie a caricaturiştilor din România care a deschis saloane ale umoriştilor români în anii ‘20. Fondatorii societăţii au fost Ion Bărbulescu (B’Arg), Victor Ion Popa, Nicolae Tonitza, S. Maur, Iosif Steurer, Iosif Ross, Gruia, Dan Berceanu, Brutus Haneş, Ginsberg şi Gic Săvulescu. Astăzi, nu se ştie exact numărul caricaturiştilor români, însă Gogu Neagoe, din judeţul Olt, este considerat unul dintre cei mai buni caricaturişti din lume.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL 

  • Cine este românul care a intrat în Cartea Recordurilor cu talentul lui. O singură operă făcută de el ajunge şi până la 2.000 de euro

    Încă de la grădiniţă a început să deseneze. Mai întâi a desenat chipul educatoarei, iar apoi chipurile colegilor şi astfel s-a descoperit talentul lui Gogu Neagoe, un caricaturist român de 44 de ani, care a ajuns în Cartea Recordurilor, după ce a realizat 246 de portrete la un eveniment caritabil.

    Intram în casă, luam cearşaful de pe pat, îl puneam pe gard, băgam mâna în nămol şi gata pictura”, îşi aminteşte Gogu Neagoe (44 ani) primii săi paşi în domeniul artei. Mai târziu, a urmat Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, redenumit acum Universitatea Naţională de Arte Bucureşti. Activitatea sa a început în 1993 şi de atunci „a descris” prin caricaturi şi portrete pe loc, de la persoane obişnuite la personalităţi, printre care se numără Gheorghe Hagi, Nadia Comăneci, Simona Halep, Kurt Thomas, primul gimnast american care a câştigat o medalie de aur la Campionatul Mondial de Gimnastică Artistică, Ion Ţiriac, Traian Băsescu sau Amza Pellea.

    De asemenea, fiind din Slatina, are trei contracte cu două reviste şi cu un ziar din judeţul Olt pentru a realiza caricaturi. Mai mult, datorită talentului său de a desena portrete grafice după o descriere sumară, Gogu Neagoe este deseori solicitat de poliţişti sau procurori pentru a realiza portrete-robot care ajută la soluţionarea mai rapidă a cazurilor. În plus, el organizează şi Salonul de caricaturi la Festivalul Naţional de Caricatură şi Umor „Oltenii şi restu’ lumii”, din Slatina, judeţul Olt.

    „Caricatura în ziua de azi este solicitată de multe firme, care invită un artist caricaturist să realizeze portrete-caricaturi pe loc pentru furnizorii sau colaboratorii invitaţi la un eveniment. Trebuie să spunem că avem în România cei mai premiaţi caricaturişti. Pentru mine, a intra în Cartea Recordurilor a însemnat bucurie”, povesteşte Gogu Neagoe. El a intrat în Cartea Recordurilor în 2020, după ce realizat nu mai puţin de 246 de portrete participanţilor la crossul „Hope Run for Alexandra”, un eveniment caritabil.

    Artistul a participat la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale de pictură şi caricatură, iar lucrările sale se află în colecţii particulare din România şi din străinătate, dar sunt expuse şi în muzee de artă din Australia, SUA, China, Japonia, Iran, Franţa, Italia, Germania, Belgia, Bulgaria şi Grecia, se arată pe site-ul Asociaţiei Caricaturiştilor Profesionşti din România, în care Gogu Neagoe este membru din 2006.  

    Totodată, el este membru al Asociaţiei Internaţionale de Arte Plastice din Germania din anul 2008. Societatea Umoriştilor Români a fost prima organizaţie a caricaturiştilor din România care a deschis saloane ale umoriştilor români în anii ‘20. Fondatorii societăţii au fost Ion Bărbulescu (B’Arg), Victor Ion Popa, Nicolae Tonitza, S. Maur, Iosif Steurer, Iosif Ross, Gruia, Dan Berceanu, Brutus Haneş, Ginsberg şi Gic Săvulescu. Astăzi, nu se ştie exact numărul caricaturiştilor români, însă Gogu Neagoe, din judeţul Olt, este considerat unul dintre cei mai buni caricaturişti din lume.

    „Eram invitat la Televiziunea Română în 1992, când a cunoscut momente de glorie, să fac caricaturi pentru sărbătorile de iarnă sau de Paşti. În 2005, am participat la Salonul Internaţional de Caricatură de la Bruxelles. Dar mai sunt şi alte ţări care s-au bucurat de prezenţa mea, cum ar fi America, Australia, Japonia, Rusia, Finlanda sau Ungaria”, susţine Neagoe. El menţionează că mai are puţin şi termină de desenat populaţia României.

    „Nu ştiu dacă a scăpat vreo vedetă de la noi nedesenată de mine. Am observat că pictura nud este solicitată de vedete sau de oameni de afaceri discreţi, care vin cu fotografii la mine în atelierul de pictură din judeţul Olt”, întăreşte acesta. O caricatură sau o pictură costă între 50 şi 2.000 de euro, precizează artistul.

  • După cel mai scump burger şi îngheţata de 1.000 de dolari, un restaurant din New York intră în cartea recordurilor pentru cei mai scumpi cartofi prăjiţi din lume. Cum arată şi cât costă o porţie

    Agenţii FED din Statele Unite, mereu în căutarea semnelor de inflaţie, ar tânji după o vizită în partea de Est a Manhattanului, unde farfuria de 200 dolari de cartofi prăjiţi redefineşte noţiunea de meniu de lux, scrie Reuters.

    Restaurantul Serendipity 3 revendică deja recorduri mondiale pentru cel mai mai scump burger (295 de dolari) şi îngheţată (1.000 de dolari). Guiness World Records a certificat, începând cu 13 iulie, şi cartofii prăjiţi ai restaurantului ca fiind cei mai scumpi din lume.

    „Serendipity este fără îndoială un loc fericit”, a spus directorul creativ şi bucătarul-şef Joe Calderone. „Oamenii vin aici pentru a sărbători, pentru a scăpa uneori de realitatea vieţii”, a adăugat el.

    „Crème de la Crème Pomme Frites” începe ca o reţetă de cartofi Chipperbec. Aceştia sunt opăriţi în oţet sau şampanie. Apoi se prăjesc în grăsime de gâscă, nu în ulei, şi nu o dată, ci de două ori, aşa că sunt crocanţi la exterior şi pufoşi la interior.

    Vedeţi aici cum arată cartofii. 

    Presăraţi cu aur comestibil şi condimentaţi cu sare şi ulei de trufe, aceştia sunt serviţi pe o farfurie de cristal cu orhidee, împreună cu felii subţiri de trufe şi o baie de brânză Mornay. Inclusiv sosul este infuzat cu trufe, o ciupercă rară de sezon, mai menţionează sursa citată.

    „Trufa este vedeta preparatului” a declarat Chef executiv corporativ Frederick Schoen-Kiewert.

    La fel ca multe restaurante, Serendipity a fost închis în timpul pandemiei de COVID-19, iar Calderone şi Schoen-Kiewert au considerat că preparatul ar fi o modalitate bună de a anunţa redeschiderea.

    Fără îndoială, funcţionează. Există o listă de aşteptare de 8-10 săptămâni pentru cartofii prăjiţi.

    „A fost un an şi jumătate dur pentru toată lumea şi trebuie să ne distrăm acum”, a spus Calderone.

     

  • Cel mai vechi restaurant al lumii, faţă în faţă cu pandemia

    „Când am închis restaurantul din cauza pandemiei am fost devastaţi fiindcă nu a fost închis niciodată, nici în perioada Războiului Civil spaniol, când era administrat de bunicul meu”, a spus Antonio González, general manager al Botin pentru The New York Times.

    De-a lungul secolelor, mai mulţi autori cunoscuţi au luat cina acolo, printre care Ernest Hemingway şi F. Scott Fitzgerald. De altfel, Hemingway a şi scris despre acest restaurant în romanul „Soarele răsare (sau Fiesta)”. Restaurantul a fost redeschis pe 1 iulie şi, dacă în vremurile normale servea 600 de clienţi zilnic, acum a ajuns să servească 60 de clienţi pe zi. Gonzalez nu este însă descurajat şi spune că „de-abia aştept să trecem de această criză şi să devenim mai puternici şi mai buni decât înainte. Este o oportunitate fantastică să reflectăm şi să îmbunătăţim tot ce putem”.

  • Un teatru din Bucureşti, inclus în Cartea Recordurilor

    Pe 21 ianuarie, de la ora 12.30, în Sala “Ion Lucian” a Teatrului Excelsior, va avea loc un eveniment prin care va fi celebrat acest titlu, la care vor participa actori şi tehnicieni din echipa spectacolului “Vlaicu Vodă”, alături de reprezentanţi ai instituţiilor care au făcut posibilă realizarea superproducţiei. Vor fi acordate diplome onorifice emise de Guinness World Records care atestă performanţa înregistrată de Teatrul Excelsior.

    De asemenea, va fi prezentat, în premieră, un video making-of al producţiei “Vlaicu Vodă” şi vor fi rememorate momente-cheie care pun în valoare universul fascinant pe care aceasta l-a generat, precum şi rolul esenţial al gradenei rotative în cadrul conceptului regizoral şi scenografic al întregului spectacol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comoara unică din România care a fost propusă deja pentru Cartea Recordurilor

    Cel mai mare vitraliu de la noi, propus deja pentru Cartea Recordurilor, se află la Biblioteca din Râmnicu Vâlcea.

    Vitraliul este, de fapt, de 14 ani, acoperişul Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

    Remus Grigorescu, director Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanu: “Vitraliul Facerea Lumii a devenit un reper pentru judeţul Vâlcea. O capodoperă care pune în valoare ideea de carte, ideea cuvântului.”

    Şi nu doar semnificaţia îl face special. Cele 86 de panouri din sticlă, aşezate la 30 de metri înălţime, reprezintă o explozie de culoare.

    Pentru realizarea lui, artistul plastic a lucrat timp de un an. Şi alte trei luni a durat montajul.

    Gheorghe Dican, artist plastic, vicepreşedintele UAP România: “A fost şi nebunia necunoscutului, pentru că nu mi-am dat seama de la început cu ce probleme tehnice mă voi confrunta. E puţin probabil ca tehnica aceasta să fi fost folosită şi de alţii.”

    În Europa, un acoperiş-vitraliu asemănător mai există în Belgia, dar este amenajat pe o suprafaţă plană.

  • Cât câştigă Cleopatra Stratan pentru un concert de 35 de minute. Suma este incredibilă

    Cleopatra primeşte un onorariu de 4.000 de euro pentru un concert de 35 de minute, în aer liber, şi unul de 5.000 de euro pentru concertele private cu aceeaşi durată.  
     
    În cazul în care concertele se desfăşoară în afara oraşului Chişinău, Cleopatra Stratan solicită decontarea transportului, două bilete de avion sau 1,7 lei pe kilometru, precum şi decontarea cazării (două camere single).
     
    La doar câţiva anişori, Cleopatra Stratan a înregistrat primul album, „La vârsta de trei ani”, şi a intrat de şase ori în Cartea Recordurilor.
     

  • Cea mai norocoasă tânără din România. Cu o pasiune ieşită din comun este aproape de un record mondial – GALERIE FOTO

    Încă de mică, Andreea Reman a avut o pasiune ieşită din tiparele clasice: căuta trifoi cu patru foi oriunde ajungea.Pasiunea pentru inedita plantă i-a insuflat-o bunica, care purta tot timpul la pălărie “norocul” – un trifoi cu patru foi.

    “În copilăria mea, bunica mergea la muncile campului, ca tot omul de la ţară şi avea mereu în clop, seara când se întorcea, câte un trifoi cu patru foi. Întodeauna întrebam <buni, de unde ai trifoiul cu patru foi?>.

    Normal, răspunsul veşnic era: <pe toate şanţurile sunt trifoi cu patru foi, dar nu-i caută nimeni>. Din ambiţie m-am aşezat pe şanţ, în faţa porţii şi am căutat trifoi cu patru foi şi am căutat până am găsit. De atunci nu m-am oprit din căutat şi în doresc foarte mult să dobor recordul modial cu colecţia mea. Este un record foarte mare şi o să fie greu de doborât, dar speranţa moare ultima şi poate cândva voi reuşi să îl dobor”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Andreea Reman.

  • Cea mai norocoasă tânără din România. Cu o pasiune ieşită din comun este aproape de un record mondial – GALERIE FOTO

    Încă de mică, Andreea Reman a avut o pasiune ieşită din tiparele clasice: căuta trifoi cu patru foi oriunde ajungea.Pasiunea pentru inedita plantă i-a insuflat-o bunica, care purta tot timpul la pălărie “norocul” – un trifoi cu patru foi.

    “În copilăria mea, bunica mergea la muncile campului, ca tot omul de la ţară şi avea mereu în clop, seara când se întorcea, câte un trifoi cu patru foi. Întodeauna întrebam <buni, de unde ai trifoiul cu patru foi?>.

    Normal, răspunsul veşnic era: <pe toate şanţurile sunt trifoi cu patru foi, dar nu-i caută nimeni>. Din ambiţie m-am aşezat pe şanţ, în faţa porţii şi am căutat trifoi cu patru foi şi am căutat până am găsit. De atunci nu m-am oprit din căutat şi în doresc foarte mult să dobor recordul modial cu colecţia mea. Este un record foarte mare şi o să fie greu de doborât, dar speranţa moare ultima şi poate cândva voi reuşi să îl dobor”, a povestit, pentru MEDIAFAX, Andreea Reman.

  • Comoara unică din România care a fost propusă deja pentru Cartea Recordurilor

    Cel mai mare vitraliu de la noi, propus deja pentru Cartea Recordurilor, se află la Biblioteca din Râmnicu Vâlcea.

    Vitraliul este, de fapt, de 14 ani, acoperişul Bibliotecii Judeţene “Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea.

    Remus Grigorescu, director Biblioteca Judeţeană Antim Ivireanu: “Vitraliul Facerea Lumii a devenit un reper pentru judeţul Vâlcea. O capodoperă care pune în valoare ideea de carte, ideea cuvântului.”

    Şi nu doar semnificaţia îl face special. Cele 86 de panouri din sticlă, aşezate la 30 de metri înălţime, reprezintă o explozie de culoare.

    Pentru realizarea lui, artistul plastic a lucrat timp de un an. Şi alte trei luni a durat montajul.

    Gheorghe Dican, artist plastic, vicepreşedintele UAP România: “A fost şi nebunia necunoscutului, pentru că nu mi-am dat seama de la început cu ce probleme tehnice mă voi confrunta. E puţin probabil ca tehnica aceasta să fi fost folosită şi de alţii.”

    În Europa, un acoperiş-vitraliu asemănător mai există în Belgia, dar este amenajat pe o suprafaţă plană.