BusinessMagazin

Tag: Carpati

  • Un brand românesc iubit de mulţi înainte de ’89 readus la viaţă, după o pauză de peste trei decenii

    Primul a fost Pegas, în 2011, au urmat apoi ceasurile Optimef şi schiurile Reghin. A fost de asemenea discutat un proiect pentru reluarea producţiei motocicletelor Mobra.

    Recent, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri locali. Numele său este legat de altfel şi de brandul Pegas în contextul în care a intrat acum câţiva ani în acţionariatul companiei care a repus brandul pe piaţă în 2011.

    În cazul televizorului Diamant, readucerea la viaţă a mărcii vine chiar la iniţiativa antreprenorului.

    „La trei decenii de când nu se mai comercializează, televizorul Diamant revine pe piaţă sub umbrela Horizon, brandul Network One Distribution (NOD)”, a anunţat compania.

    Fabricat de întreprinderea Electronica din Bucureşti, începând cu 1961, televizorul Diamant era nelipsit din casele românilor în perioada comunistă. „Televizorul generaţiei cu cheia la gât era alb-negru, cu tub catodic, mare cât o ladă de zestre şi costa cam cât trei salarii medii, cu posibilitatea de a fi plătit în rate. A fost pentru mulţi dintre români primul televizor la care s-au uitat vreodată.” Noul televizor Diamant – asamblat în UE, Turcia şi China – vine cu diagonale între 22” şi 43” şi cu rezoluţii HD, respectiv Full HD.

    Tot pe o replică adaptată zilelor noastre au pariat şi ceilalţi antreprenori care au adus la viaţă mărci româneşti cu istorie. Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărneşti (Braşov). Designul era inspirat de muscle bike-urile americane şi britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper. Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului „bicicletă“. „Practic, bicicleta Pegas a fost un obiect cult, poate chiar cel care defineşte cuvântul «copilărie» pentru toţi cei care au învăţat să meargă pe bicicletă în anii ’70 şi ’80. După ’89 Pegas a dispărut de pe piaţă“, spunea anterior Andrei Botescu, unul dintre antreprenorii care au readus la viaţă brandul. După 20 de ani de pauză, în 2011, un proiect independent a relansat marca Pegas şi vechea bicicletă într-o nouă formă, „pentru a se bucura din nou de ea copiii de toate vârstele“.

    Tot din pasiune pentru branduri româneşti, dar şi pentru schi, doi tineri din Cluj au reînviat şi brandul Reghin – de schiuri şi alte echipamente sportive. „Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiţi de schi, cu ocupaţii de zi cu zi care se învârt în zona designului de produs şi a vânzărilor. Dacă mai adăugăm la mix două lucruri: faptul că am început pe schiuri Pitic şi am trecut la Combi-R, galben şi mai apoi albastru, şi suntem amândoi adepţii unei abordări de tip do it yourself, lucrurile se leagă“, spunea anterior Sebastian Big, unul dintre antreprenori, despre cum a renăscut brandul Reghin. Practic, adaugă el, au vrut să îşi facă propriile schiuri şi totodată să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Decizia de a readuce la viaţă brandul Reghin şi de a porni o afacere în industria de schi au luat-o acum trei-patru ani.

    Tot cam atunci au reapărut pe piaţă şi ceasurile Optimef, un brand românesc lansat iniţial acum circa patru decenii şi readus la viaţă recent de Andrei Morariu (actor) şi Bogdan Costea (arhitect). „Pasionaţi de orologerie şi design de obiect, am hotărât să relansăm Optimef din dorinţa de a aminti că în România s-au produs lucruri cool înainte să ştim ce înseamnă cool.“ Noile ceasuri au mecanism japonez şi sunt asamblate în Hong Kong, conform celor mai recente date ale ZF. Tot în Hong Kong sunt produse şi ramele ochelarilor pe care cei doi antreprenori i-au realizat sub acelaşi brand. Ansamblarea lor se face în România, iar lentilele sunt produse la Timisoara de Interoptik.

    Deşi majoritatea acestor branduri româneşti sunt realizate peste graniţă, pe lista planurilor de viitor ale tinerilor antreprenori se numără producţia „made in Romania”.

    Maşina de teren ARO şi săpunul Cheia sunt alte două branduri româneşti cu istorie, iar o serie de antreprenori locali au declarat că au intenţia să le reproducă. Momentan, însă, planurile sunt doar pe hârtie.Rezistenţa unui brand local timp de zeci sau chiar sute de ani este o adevărată performanţă, într-o piaţă în care alte nume au dispărut. S-a întâmplat cu pantofii de la Pionierul, ţigările Carpaţi şi Snagov, sucurile Ci-Co, pasta de dinţi Cristal, maşinile de spălat Albalux, frigiderele Fram şi maşinile Aro, pentru a da doar câteva exemple.

    Specialiştii în branding explică aceste dispariţii printr-o strategie de brand şi de produs inadecvată, care poate duce o marcă spre faliment, când ar fi putut de fapt să concureze cu nume internaţionale. Cert este că societatea consumeristă are de ales din tot mai multe nume şi produse, româneşti şi internaţionale.

  • Omul de afaceri care a dus apa minerală pe rafturile americanilor cu un preţ peste Evian

    Dacă Scoţia este ţara whisky-ului, dacă Franţa se vinde prin vinurile Bordeaux, iar Grecia vinde brânză feta şi măsline, România are o putere foarte mare în ce priveşte apele minerale; noi credem că România are un avantaj intangibil în acest domeniu industrial”, crede Jean Valvis, antreprenorul român care a transformat în doar câţiva ani Aqua Carpatica în cel mai bine vândut brand de apă minerală plată din ţară.

    În 2018, vânzările Aqua Carpatica au ajuns la aproximativ 75 milioane euro, pe fondul unui consum ridicat şi al dezvoltării brandului pe o poziţie premium şi în pieţele externe.

    „Suntem pe piaţă din 2011 cu Aqua Carpatica, iar în termeni consolidaţi, anul trecut am ajuns la un nivel de 70-75 milioane euro cu businessul. Ne bazăm pe calitatea superioară în lupta cu multinaţionalele, care au cifre de afaceri mult mai mari şi organizaţii corporatiste bine construite de 40-50 de ani“, a explicat Jean Valvis în cadrul ZF Live.

    Businessul Aqua Carpatica a crescut în 2018 cu peste 20% potrivit calculelor Business MAGAZIN, în condiţiile în care pentru anul 2017 vânzările au fost estimate la circa 60 milioane euro. Creşterea înregistrată este astfel dublă faţă de nivelul de creştere al pieţei, care s-a plasat, potrivit omului de afaceri, la 10% anul trecut. „Segmentul de ape minerale a crescut cu 10-12% în acest an. Consumul per capita creşte, cel puţin în cazul brandului Aqua Carpatica, peste acest nivel. Luăm cotă de piaţă şi din stânga, şi din dreapta“, adaugă Valvis.

    Aqua Carpatica a spart barierele ţării, ieşind în ţări europene precum Germania şi Marea Britanie, şi s-a dus dincolo de graniţele bătrânului continent, spre Japonia, SUA şi Dubai, iar în fiecare ţară Valvis ţinteşte acelaşi raft premium ca şi în România.

    Mai mult, compania a intrat şi în lanţurile Whole Foods, deţinute de gigantul Amazon. „Aqua Carpatica este deja în 14 ţări şi vrem să mergem selectiv. Cu cât merge mai bine, cu atât extindem mai mult. SUA şi Anglia sunt cele mai bune pieţe externe pentru noi. În California de Nord, avem 18 puncte de vânzare în magazinele Whole Foods ale Amazon“, spune Valvis.

    „It`s water love!” este sloganul cu care Valvis duce Aqua Carpatica mai departe în pieţele internaţionale. „De doi-trei ani facem eforturi extraordinare, construim campaniile, avem brand story şi mergem cu acest slogan şi această idee de «Apa care te iubeşte înapoi»”.

    În parcursul său antreprenorial, Valvis vrea să transforme apa, prin Aqua Carpatica, în brandul de ţară al României şi le cere guvernanţilor să bugeteze investiţii şi în brandingul naţional, pentru a încuraja exportul şi a reduce astfel deficitele.

    „Zero de la stat pentru branding. Nu am reuşit să conving clasa politică, să înţeleagă că exportul este unul dintre parametrii principali ai dezvoltării pentru creşterea economică. Consumul, investiţiile directe şi exportul. Pentru ca ţara ta să meargă bine, trebuie să meargă exportul.”

    El îşi hrăneşte convingerea şi pariul pe izvoarele din Carpaţi plecând de la premisa unei calităţi incomparabile, în ceea ce priveşte rezervele de apă minerală, cu cea din ţări europene mari precum Germania.

    „O spun cu toată tăria: rezervele de apă minerală calitativ superioară faţă de multe alte ţări sunt aici sub munţii Carpaţi. Rezervele sunt uriaşe şi nu avem doar cantitate, dar avem şi rezerve de apă minerală fără nitraţi, nepoluate cu îngrăşământ. În scurt timp, Grecia, Olanda, Germania vor avea o mare problemă cu cantitatea de apă potabilă, pentru că au mari probleme cu pânza freatică. Noi avem prilejul acesta cu munţii, cu pădurea, cu o populaţie fabuloasă de urşi şi de lupi, care menţin ecosistemul”, explică el.

    Şi pentru că zeci de ani de experienţă antreprenorială l-au învăţat pe Jean Valvis să nu aştepte iniţiativa guvernanţilor, el va lansa în perioada următoare un film despre România, care îl va ajuta să îşi susţină politica de promovare la export. „Trebuie să existe un concept pe spatele României. Construiesc un film acum, cu bani privaţi, despre imaginea ţării”, spune antreprenorul.

    Însă cât de departe îţi poţi dori să duci un brand de apă şi ce faci cu el mai departe?

    „Vreau să cresc până nu mai am apă”, spune Valvis. „Eu am început proiectul Aqua Carpatica, dar acesta este un proiect al României, care va merge mai departe. Se va continua cu fiii mei, nepoţii mei şi va merge în continuare ca un diamant al României.”

    Brandingul reprezintă principalul pilon de creştere pe care se bazează Valvis şi povesteşte că a fost nevoit chiar să îşi creeze un departament special pentru a-şi putea susţine imaginea în toate pieţele pe care le adresează.

    „Dacă ar fi să promovez un model de business ca antreprenor, ar fi acela de a creşte salarii şi de a specializa oamenii încontinuu. Am creat un departament de digital marketing pentru că agenţiile nu sunt pregătite şi pentru că situaţia reală îmi impune să vin cu soluţii de digital marketing pentru California sau Melbourne sau Dubai. Există acum pagina Aqua Carpatica în arabă pentru piaţa din Dubai. Cine îmi dă mie acest serviciu în România? Este mai uşor să creez o echipă, care este bine plătită şi pe care încerc să o ţin lângă mine.”

    El îşi bazează afirmaţiile pe o experienţă antreprenorială complexă încât Jean Valvis este fostul proprietar al brandului Dorna, pe care l-a transformat în urmă cu un deceniu în lider de piaţă înainte de a-l vinde către Coca-Cola. Mai mult, acesta a deţinut şi brandul de lactate LaDorna, pe care l-a vândut francezilor de la Lactalis. În urma acestor tranzacţii, Business MAGAZIN l-a descris pe omul de afaceri drept „creatorul de branduri”.

    Cu brandul de vinuri Sâmbureşti, business în care a intrat acum mai bine de 10 ani, el a depăşit pragul de 6 milioane euro şi volumul de un milion de sticle. „Vinurile Sâmbureşti au avut o creştere de 15-18% în ultimul an, iar businessul total pe vinuri este de 6-7 mil. euro. Producem 1,2 milioane sticle pe an.“

    Antreprenorul a anunţat în cadrul ZF Live un proiect de investiţii suplimentar de 2 milioane de euro pentru Sâmbureşti. „Vom crea o linie superpremium şi vom incrementa această gamă de Chateau Valvis încă mai sus, unde selecţia se va face nu prin presarea unor ciorchini întregi, ci boabă pe boabă. Va fi o colecţie de rezervă deosebită.“

    Antreprenorul greco-elveţian, „bucovinean de adopţie”, cum îi place să se numească, a prins şi mai multă încredere în brandul Sâmbureşti după ce a câştigat o competiţie internaţională importantă la care a participat cu Feteasca Neagră.

    „Doresc să fac aceste investiţii în vinuri pentru că vinurile de Sâmbureşti sunt apreciate. Am câştigat acum cu Feteasca Neagră la Bordeaux medalia de aur, iar acolo se duc 2.000-2.400 de concurenţi, şi noi încercă şi dovedim că, în anumite varietăţi şi soiuri, România nu e deloc mai prejos decât vinurile franţuzeşti.”
    Valvis spune că educaţia şi sănătatea sunt două domenii în care România este deficitară şi în care este loc de mai multe investiţii, atât din partea statului, cât şi din mediul privat. În segmentul de sănătate, chiar el ar putea fi următorul care pune banii pe masă şi investiţia pe hartă.

    „Pe lângă educaţie, este o altă nevoie aici în societate. Vreau să fac o unitate în domeniul medical, în domeniul bolilor, un spital”, spune Valvis. „Consider că este un subiect care doare ţara. Şi ar trebui să fie imediat politici care să gestioneze plecarea oamenilor din ţară. Să facem cumva să nu pierdem doctorii,
    IT-iştii, ei sunt bani investiţi din bugetul românesc şi care pleacă în alte pieţe. (…) E clar că trebuie să întorci ceva societăţii, nu poţi sta bogat şi fericit, iar oamenii de lângă tine să fie săraci, nefericiţi şi bolnavi. Asta nu are sens în nicio religie, în niciun context, nicăieri. De aceea trebuie făcut ceva şi la nivel privat (în domeniul sănătăţii – n.red.)”, adaugă Valvis.

    Jean Valvis susţine că, în prezent, problemele României ţin de criza politică din ţară şi de autonomia băncii naţionale. „Criza aceasta a noastră, cu deciziile luate prin OUG care nu sunt de fapt ordonanţe, cu diminuarea rolului parlamentului, cu opoziţia care nu e chiar opoziţie, cu schimbările repetate de cod fiscal, astea sunt chestii puternice care nu ne consolidează ca să ne putem bate în continuare, dar totuşi, ca antreprenor cu un diamant în mâini, trebuie să faci abstracţie şi să te ocupi de treaba serioasă. (…) Economic, eu aş fi cerut autonomia băncii naţionale pentru ca banca să poată ţine moneda la nivel.“

  • Codrin Ştefănescu: Mapa lui Lazăr, motivul amânării CEx. O să fie scandalul cât Munţii Carpaţi

    „Este o amânare strategică. Nu este legată nici de zvonurile false privind tensiunile din coaliţie, nici de aşa-zişii pucişti din interiorul partidului. În coaliţie lucrurile stau excepţional şi asta a confirmat şi dl Călin Popescu Tăriceanu şi noi în ultimele 24 de ore. În interiorul partidului vom discuta lucrurile organizat, cu tact şi cu capacul pe oală, aşa cum face PSD-ul dintotdeauna. Sunt finalizate evaluările legate de activitatea ministerelor în concordanţă cu programul de guvernare. E doar o amânare de o săptămână, mai ales că suntem în mijlocul unui scandal incredibil de mare în ceea ce priveşte mapa profesională a Procurorului General şi dezvăluirile făcute de ministrul Justiţiei în momentul revocării. Ne-am gândit că nu trebuie să monopolizăm atenţia opiniei publice în aceste momente şi că putem amâna pentru o săptămâna şedinţa CEx în care vom analiza remanierea Guvernului”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu.

    Social-democratul a adăugat că urmează un scandal „cât Munţii Carpaţi” cu privire la dosarele preşedintelui Klaus Iohannis şi mapa profesională a Procurorului General, Augustin Lazăr.

    „Motivul amânării este că dl Tudorel Toader urmează să iasă cu documentul din mapa profesională şi o să fie scandalul cât Munţii Carpaţi. De şapte zile, Iohannis tace. Cioloş tace şi Prună nu-şi mai aduce aminte de nimic. Iar opinia publică este extrem de interesată de acest lucru, pentru că nouă ni s-a spus mereu că suntem un partid de penali, <ciuma roşie>, şi că preşedintele Iohannis nu a fost niciodată cercetat penal şi nu există niciun document în sensul ăsta, ca să aflăm că de fapt a fost cercetat în nouă dosare care au fost clasate pe vremea când dl Lazăr era şef acolo şi mai mult unul din ele, probabil mai complicat, a fost trecut şi în mapa lui profesională în momentul în care a candidat alături de Codruţ Olaru şi Oana Schmidt Hăineală pentru funcţia de Procuror General al România. Aceste aspecte care vor fi dezvăluite în public de către părţile implicate este un subiect extrem de important pentru români şi atunci am luat această hotărâre de a amâna discuţia noastră internă”, a indicat Ştefănescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Codrin Ştefănescu: Mapa lui Lazăr, motivul amânării CEx. O să fie scandalul cât Munţii Carpaţi

    „Este o amânare strategică. Nu este legată nici de zvonurile false privind tensiunile din coaliţie, nici de aşa-zişii pucişti din interiorul partidului. În coaliţie lucrurile stau excepţional şi asta a confirmat şi dl Călin Popescu Tăriceanu şi noi în ultimele 24 de ore. În interiorul partidului vom discuta lucrurile organizat, cu tact şi cu capacul pe oală, aşa cum face PSD-ul dintotdeauna. Sunt finalizate evaluările legate de activitatea ministerelor în concordanţă cu programul de guvernare. E doar o amânare de o săptămână, mai ales că suntem în mijlocul unui scandal incredibil de mare în ceea ce priveşte mapa profesională a Procurorului General şi dezvăluirile făcute de ministrul Justiţiei în momentul revocării. Ne-am gândit că nu trebuie să monopolizăm atenţia opiniei publice în aceste momente şi că putem amâna pentru o săptămâna şedinţa CEx în care vom analiza remanierea Guvernului”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu.

    Social-democratul a adăugat că urmează un scandal „cât Munţii Carpaţi” cu privire la dosarele preşedintelui Klaus Iohannis şi mapa profesională a Procurorului General, Augustin Lazăr.

    „Motivul amânării este că dl Tudorel Toader urmează să iasă cu documentul din mapa profesională şi o să fie scandalul cât Munţii Carpaţi. De şapte zile, Iohannis tace. Cioloş tace şi Prună nu-şi mai aduce aminte de nimic. Iar opinia publică este extrem de interesată de acest lucru, pentru că nouă ni s-a spus mereu că suntem un partid de penali, <ciuma roşie>, şi că preşedintele Iohannis nu a fost niciodată cercetat penal şi nu există niciun document în sensul ăsta, ca să aflăm că de fapt a fost cercetat în nouă dosare care au fost clasate pe vremea când dl Lazăr era şef acolo şi mai mult unul din ele, probabil mai complicat, a fost trecut şi în mapa lui profesională în momentul în care a candidat alături de Codruţ Olaru şi Oana Schmidt Hăineală pentru funcţia de Procuror General al România. Aceste aspecte care vor fi dezvăluite în public de către părţile implicate este un subiect extrem de important pentru români şi atunci am luat această hotărâre de a amâna discuţia noastră internă”, a indicat Ştefănescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peştera Bolii, comoara din Carpaţi – FOTO

    Intrarea în peşteră se face odată cu intrarea pârâului Jupâneasa în masivul de calcar al muntelui. Locul de intrare este unul spectaculos, având 10 metri înalţime şi 20 de metri lungime. Ceea ce este cu adevărat impresionant, este galeria principală, care are o lungime de 466 de metri şi pe alocuri crează săli extrem de spaţioase, crescând până la o lăţime de 75 de metri. Înălţimea se păstrează pe toată lungimea peşterii iar diferenţa de nivel între intrare şi ieşire este de doar 3 metri.

    Pe lângă asta, este singura peşteră din ţară care este străbătută pe întreaga lungime de un râu. De asemenea, este printre puţinele peşteri din care lipsesc cu desăvârşire stalacitele şi stalagmitele, formaţiuni cărora nu li s-a permis formarea, din cauza aerului care circulă continuu prin peşteră.

    Pârâul Jupâneasa se metamorfozează în călătoria prin peşteră şi la ieşire poartă numele de Galbina.  Ieşirea este la rândul ei foarte interesantă, aflându-se foarte aproape de calea ferată Petroşani- Haţeg, o cale ferată de o frumuseţe rară în România, datorită tunelelor şi curbelor impresionante. Dacă ajungi în această zonă, trebuie să ai grijă la calea ferată, deoarece trenurile circulă cu viteză relativ mare.

    Deşi nu se ştie exact de unde vine numele peşterii, se presupune că provine de la familia Bolia, o familie foarte bogată din zonă, care a deţinut numeroase proprietaţi şi terenuri în apropiere.

    Pentru localnici, peştera este un loc cu adevărat mistic. Legendele spun că aceasta este gazda unor bogăţii fabuloase, îngropate de daci în locuri neştiute. Cei care ajung totuşi să se apropie de comori, cad pradă blestemelor şi încep să vadă diverse năluci, care îi imbolnăvesc sau îi rătăcesc prin ascunzişurile peşterii, scrie descoperalocuri.ro

  • Peştera Bolii, comoara din Carpaţi – FOTO

    Intrarea în peşteră se face odată cu intrarea pârâului Jupâneasa în masivul de calcar al muntelui. Locul de intrare este unul spectaculos, având 10 metri înalţime şi 20 de metri lungime. Ceea ce este cu adevărat impresionant, este galeria principală, care are o lungime de 466 de metri şi pe alocuri crează săli extrem de spaţioase, crescând până la o lăţime de 75 de metri. Înălţimea se păstrează pe toată lungimea peşterii iar diferenţa de nivel între intrare şi ieşire este de doar 3 metri.

    Pe lângă asta, este singura peşteră din ţară care este străbătută pe întreaga lungime de un râu. De asemenea, este printre puţinele peşteri din care lipsesc cu desăvârşire stalacitele şi stalagmitele, formaţiuni cărora nu li s-a permis formarea, din cauza aerului care circulă continuu prin peşteră.

    Pârâul Jupâneasa se metamorfozează în călătoria prin peşteră şi la ieşire poartă numele de Galbina.  Ieşirea este la rândul ei foarte interesantă, aflându-se foarte aproape de calea ferată Petroşani- Haţeg, o cale ferată de o frumuseţe rară în România, datorită tunelelor şi curbelor impresionante. Dacă ajungi în această zonă, trebuie să ai grijă la calea ferată, deoarece trenurile circulă cu viteză relativ mare.

    Deşi nu se ştie exact de unde vine numele peşterii, se presupune că provine de la familia Bolia, o familie foarte bogată din zonă, care a deţinut numeroase proprietaţi şi terenuri în apropiere.

    Pentru localnici, peştera este un loc cu adevărat mistic. Legendele spun că aceasta este gazda unor bogăţii fabuloase, îngropate de daci în locuri neştiute. Cei care ajung totuşi să se apropie de comori, cad pradă blestemelor şi încep să vadă diverse năluci, care îi imbolnăvesc sau îi rătăcesc prin ascunzişurile peşterii, scrie descoperalocuri.ro

  • Branduri româneşti învinse de timp. „Ar fi putut concura cu nume internaţionale de profil“

    De ce au pierdut brandurile româneşti lupta cu mărcile internaţionale în timp ce alte nume cu vechime au reuşit să se recalibreze şi să rămână în joc?

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ce se întâmplă în prezent cu brandul de ţigări româneşti CARPAŢI

    Fabrica de Ţigarete din Tg- Jiu era una dintre cele mai renumite. Aici se produceau mărcile “Carpaţi”, “Mărăşeşti” sau “Snagov”. De la colosul economic, azi nu a mai rămas mare lucru. Închiderea fabricilor comuniste a făcut ca în Târgu Jiu să se ajungă şi la glorioasa rată a şomajului de 14%.

    „În 1957, când m-am angajat la Fabrica de Ţigarete, eram 900 de salariaţi. În 1990, când am ieşit la pensie, erau 1200. Reparaţia capitală s-a făcut când încă eram acolo, prin 1985-1986, atunci s-au făcut din nou drumurile, instalaţia electrică, au fost aduse utilaje noi din Cehoslovacia. Mergea extraordinar de bine şi aveam cerinţe mari. Era o fabrică foarte frumoasă, vestită pentru mărcile autohtone. Nu-mi vine să cred că s-a ales praful”, povesteşte Elena Diaconescu, fostă contabilă la fabrica de ţigări din Târgu-Jiu.

    Citeşte continuarea pe mediafax.ro

  • Ce se întâmplă în prezent cu brandul de ţigări româneşti CARPAŢI

    Fabrica de Ţigarete din Tg- Jiu era una dintre cele mai renumite. Aici se produceau mărcile “Carpaţi”, “Mărăşeşti” sau “Snagov”. De la colosul economic, azi nu a mai rămas mare lucru. Închiderea fabricilor comuniste a făcut ca în Târgu Jiu să se ajungă şi la glorioasa rată a şomajului de 14%.

    „În 1957, când m-am angajat la Fabrica de Ţigarete, eram 900 de salariaţi. În 1990, când am ieşit la pensie, erau 1200. Reparaţia capitală s-a făcut când încă eram acolo, prin 1985-1986, atunci s-au făcut din nou drumurile, instalaţia electrică, au fost aduse utilaje noi din Cehoslovacia. Mergea extraordinar de bine şi aveam cerinţe mari. Era o fabrică foarte frumoasă, vestită pentru mărcile autohtone. Nu-mi vine să cred că s-a ales praful”, povesteşte Elena Diaconescu, fostă contabilă la fabrica de ţigări din Târgu-Jiu.

    Citeşte continuarea pe mediafax.ro

  • Mihai Găinuşă: „Premierul H̶a̶g̶i̶ Tudose trimite Corpul de Control al Guvernului la TAROM. Omul nu întelege de ce avioanele nu stau şi ele în coloană, bară la bară, peste Carpaţi”

    Pe Facebook, Mihai Găinuşă a scris: „Premierul H̶a̶g̶i̶ Tudose trimite Corpul de Control al Guvernului la TAROM. Omul nu întelege de ce avioanele nu stau şi ele în coloană, bară la bară, peste Carpaţi”.

    Tot pe Facebook, Daniel Fenechiu a scris: „Primul Ministru al Romaniei, dl Mihai Tudose a descoperit ca la TAROM, pilotii sunt putini iar bagatorii de seama, multi….Motiv pentru care a trimis in control la Otopeni, Corpul de Control al Guvernului…

    Daca dupa control, numarul bagatorilor de seama va creste sau va scadea, vom vedea…Oricum, la sfarsitul anului TAROM va fi pe profit…Nu de alta dar asa scrie in Programul de guvernare…
    Va doresc tuturor o zi faina! Iar TAROM-ului, viata lunga! Daca se poate, cu actionar Statul roman…”

    Directorul general al Tarom, Eugen Davidoiu, si-a dat demisia, luni, au declarat surse guvernamentale pentru Hotnews, dupa ce premierul Mihai Tudose a atras atentia asupra deficientelor din cadrul companiei. Potrivit unor surse politice, ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, a fost aseara intr-o vizita la presedintele PSD, Liviu Dragnea , pentru a-i cere sa il sustina pe seful Tarom in disputa cu premierul Tudose. Tudose, in schimb, a refuzat sa il mai pastreze pe seful Tarom in functie, in ciuda presiunilor, potrivit surselor citate.

    Davidoiu a motivat in demisie “motive care il impiedica sa isi exercite atributiile si motive personale”.

    Prezent luni dimineata la Ambasada Spaniei pentru a semna in Cartea de condoleante deschisa pentru victimele atentatelor, premierul Mihai Tudose a raspuns afirmativ unei intrebari cu privire la continuarea controlului la Tarom, in conditiile in care seful companiei a demisionat.

    Premierul Mihai Tudose l-a criticat vineri, in sedinta de Guvern, pe ministrul Transporturilor, Razvan Cuc, pentru pierderile Tarom si pentru prelungirea mandatului lui Davidoiu la sefia Tarom, desi acesta nu a reusit sa recupereze din pierderi.

    Corpul de control al premierului a fost trimis incepand de astazi sa faca verificari la compania aeriana.