BusinessMagazin

Tag: Carpatair

  • Românii vor să economisească timp: cererea de bilete de avion pe rutele interne a crescut în ultimul an cu aproximativ 200%

    Cererea de bilete de avion pe rutele interne a crescut în 2016 cu aproximativ 200%, datorită numărului mai mare de zboruri, apariţiei zborurilor low cost între câteva oraşe mari, dar şi numărului tot mai mare de români care participă la evenimentele din ţară, arată un studiu al vola.ro.

    Astfel, sunt oraşe din România spre care sunt şanse foarte mari să fie mai avantajoasă o călătorie cu avionul decât cu trenul.

    Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi sunt cele mai solicitate destinaţii interne, cu plecare din Bucureşti. Dacă până în urmă cu 3 ani, Timişoara conducea indubitabil la acest capitol, inclusiv datorită hub-ului Carpatair de acolo, în ultimii 3 ani Cluj-Napoca a crescut atât ca număr de zboruri cât şi ca cerere din partea turiştilor. În cazul Clujului, un rol esenţial l-au jucat evenimentele organizate, dintre care cel mai mult s-a remarcat Untold, perioadă în care majoritatea zborurilor cu plecare din Bucureşti spre Cluj au fost pline.

    Preţul unui bilet de avion pe o rută internă începe de la 17 euro (bilet de avion dus-întors pe ruta Bucureşti – Cluj-Napoca) şi poate ajunge până la 195 euro (Bucureşti-Oradea).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Administrator judiciar: Activitatea Carpatair se desfăşoară normal. Cumpărătorii de bilete sunt protejaţi

     “Comunicatul ANAT conţine informaţii eronate şi este menit să dezinformeze opinia publică, aducând grave prejudicii materiale şi de imagine societăţii Carpatair. Manifestarea iresponsabilă a ANAT şi comunicarea prin care somează agenţiile să oprească vânzarea biletelor de avion pe zborurile Carpatair reprezintă o acţiune în vădită contradicţie cu prevederile legale menite să aducă prejudicii insurmontabile companiei Carpatair”, se arată într-un comunicat al RTZ & Partners.

    Administratorul judiciar a anunţat că, în aceste condiţii, va face toate demersurile legale pentru repararea prejudiciilor.

    “Carpatair îşi desfăşoară activitatea de zbor în mod normal, iar vânzarea biletelor de avion se face atât prin utilizarea canalelor proprii de vânzare (online pe site-ul companiei sau prin call center Carpatair) cât şi prin intermediul agenţiilor acreditate IATA, utilizând pentru emitere documentele partenerilor de interline ai Carpatair. Persoanele care achiziţionează bilete de călătorie pe liniile Carpatair se află, de asemenea, sub protecţia legii insolvenţei, beneficiind de un statut legal preferenţial faţă de creditorii de dinaintea deschiderii procedurii”, se arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANAT: IATA cere agenţiilor de turism să suspende “imediat” vânzarea de bilete în numele Carpatair

     “IATA a suspendat Carpatair, cu efect imediat, întrucât compania aeriană se află sub protecţia legii falimentului, în vederea reorganizării. Agenţii de turism BSP (Billing and Settlement Plan – n.r.) trebuie să suspende imediat toate emiterile de bilete în numele Carpatair, inclusiv utilizarea tuturor sistemelor pentru procesarea returnărilor sau a altor tranzacţii cu carduri de debit/credit în numele Carpatair”, se arată în mesajul ANAT.

    De asemenea, agenţiilor li se solicită să regleze toate debitele restante şi vânzările în curs de procesare direct cu SC Carpatair SA şi să se abţină de la deducerea sau efectuarea oricărei rambursări din sumele ce corespund debitelor restante, vânzărilor în curs de procesare sau altor tranzacţii viitoare ale Carpatair.

    Orice viitoare tranzacţii între agenţiile de turism şi compania aeriană se vor realiza şi deconta bilateral.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ​Cine a îngenuncheat Carpatair, singurul transportator aerian de linie cu capital privat din România

    ÎN IARNA ANULUI 2009, CONDUCEREA CARPATAIR ARĂTA PRESEI DIN ROMÂNIA MODUL CUM  FUNCŢIONEAZĂ CONCEPTUL DE HUB DE LA TIMIŞOARA. Am plecat de la Bucureşti spre Timişoara, unde, după o escală de jumătate de oră, am decolat înspre aeroportul Marco Polo din Veneţia. Pe aeroportul bănăţean, Carpatair avea un terminal în care gestiona pasagerii aflaţi în tranzit şi opera săptămânal peste 380 de zboruri către 34 de destinaţii. Tot acolo, fondatorul Carpatair, Nicolae Petrov, investise alături de ceilalţi acţionari 50 de milioane de euro în şcoala de piloţi şi în fabrica de reparaţii ale aeronavelor. De la Timişoara se putea zbura către Germania, Italia, Grecia, Moldova, Ucraina şi către zece oraşe din România.

    Cei mai buni ani pentru Carpatair au fost 2007, ultimul când acţionarii au făcut profit, şi 2008, când s-a înregistrat cea mai mare cifră de afaceri din istoria companiei, de 91 milioane de euro, dar şi cel mai mare număr de angajaţi – 512. Tot atunci, Carpatair transporta anual 600.000 de pasageri. Timişoara devenise al doilea nod aerian din ţară ca importanţă, după Bucureşti, cu aproape un milion de pasageri transportaţi.

    În iunie 2013, oficialii Carpatair anunţau renunţarea la conceptul de hub de la Timişoara şi păstrarea câtorva zboruri de pe aeroportul unde prezenţa dominantă aparţine acum Wizz Air – „problemele pentru modelul de hub de la Timişoara au început când, la sfârşitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale discriminatorii„. Concret, compania low-cost din Ungaria, deţinută de un fond de investiţii american, plătea taxe de patru ori mai mici, argumentul fiind că zboară cu aeronave mai mari decât cele ale Carpatair şi deci transportă mai mulţi pasageri. Flota Carpatair era formată din aeronave de capacitate mai mică de 100 de locuri – Fokker şi SAAB 2000 -, în timp Wizz Air are un singur tip de aeronavă, Airbus A320, de 180 de locuri. „Administraţia Aeroportului Internaţional Timişoara apreciază pozitiv decizia companiei Carpatair de a-şi optimiza strategia comercială”, se arăta într-un document din iunie 2013 al aeroportului din Timişoara, reacţie la anunţul Carpatair de a renunţa la hub.

    DAT FIIND CĂ O SINGURĂ COMPANIE CARE ZBOARĂ LA TIMIŞOARA ARE AERONAVE MAI MARI DE 70 DE TONE, nu pot să explic altfel decât că dă bine politic şi electoral să ai un transportator low-cost în regiune. Cei de la aeroport au ţinut morţiş să aibă în ogradă Wizz Air, chiar cu preţul de a ne omorî.„ Paula Ardelean, vicepreşedintele Carpatair, susţine că toate infuziile de capital ale acţionarilor din ultimii ani au mers înspre acoperirea pierderilor şi către aeroportul din Timişoara, compania reclamând un prejudiciu de 30 de milioane de euro din 2008 până în prezent: „Din 2009 şi până în 2013 acţionarii elveţieni au efectuat creşteri de capital de 15 milioane euro pentru a susţine compania. Apropo, o fi poate ironia sorţii, dar suma respectivă este egală cu valoarea sumelor plătite de Carpatair aeroportului Timişoara în aceşti ani, lucrul cel mai grav fiind că aeroportul folosea aceste sume pentru a subvenţiona în mod ilegal un concurent direct al nostru„. Ajungând în al şaselea an în această situaţie, acţionarii elveţieni au hotărât să pună capăt acestui „cerc vicios„, justifică Ardelean decizia din vară de a renunţa la hub.

    Cauza principală a deciziei acţionarilor privind solicitarea protecţiei de insolvenţă constă în durata „prea mare„ şi tergiversările „prea lungi„ din justiţie, dar şi în „inacţiunea autorităţilor, inclusiv a celor de concurenţă, pentru stoparea comportamentului anticoncurenţial al aeroportului”.

    Pe lângă investigaţiile aflate pe rolul Comisiei Europene din mai 2011 şi cea a Consiliului Concurenţei din august 2012, încă fără o decizie clară, cele mai avansate sunt două acţiuni în justiţie unde Carpatair cere aeroportului Timişoara despăgubiri pentru prejudicii de 10,5 milioane de euro şi instanţelor să oblige aeroportul să recupereze de la Wizz Air 4 milioane de euro reprezentând ajutor de stat constatat ca fiind ilegal de tribunalul Timiş.

  • Carpatair a intrat în insolvenţă la solicitarea sa. 262 de angajaţi au plecat în 2013. Compania mai operează două zboruri

    “Cauzele unei astfel de decizii sunt legate in principal de existenta unor litigii impotriva Aeroportului Timisoara avand ca obiect activitati anticoncurentiale investigate in prezent de Comisia Europeana dar si de instantele si autoritatile nationale, daunele estimate depasind 30 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat de presă al companiei.

    “AŞEZAREA HUB-ULUI LA TIMIŞOARA A FOST IDEEA GENIALĂ CARE NE-A PLASAT PE PIAŢĂ”, spunea Nicolae Petrov, într-un articol de copertă publicat în Business Magazin în urmă cu cinci ani, când povestea în premieră istoria Carpatair. Nicolae Petrov a înfiinţat compania Carpatair în 2000. A fost al doilea transportator aerian lansat de pilotul Petrov, care în vara anului 1994 încercase şi piaţa de peste Prut cu Moldavian Airlines. Partenerii – pe care Petrov nu i-a convins uşor să intre în acţionariatul unei companii start-up de la Timişoara – erau Moritz Suter şi tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, Michael Pieper, şeful holdingului Franke, avocaţii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr şi Robert Briner, alături de banca de investiţii Lombard Odier & Cie din Geneva. Petrov, altădată acţionar majoritar, mai deţine doar 5,7% din Carpatair. Compania a anunţat recent că îşi va majora capitalul social cu cinci milioane de euro, pentru a-şi finanţa programul de restructurare şi modernizare a flotei de avioane. Acţionarii elveţieni ai companiei, care deţin circa 64% din Carpatair, vor aduce bani pentru majorarea de capital, iar fondatorul companiei Nicolae Petrov nu va participa la majorare. „Decizia acţionarilor Carpatair privind această infuzie de capital a fost condiţionată de reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul din Timişoara”, a spus Petrov, preşedinte şi CEO al Carpatair.

    Potrivit oficialilor Carpatair, problemele pentru modelul de hub de la Timişoara au început când, la sfârşitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale „discriminatorii”.Tarifele de aeroport au devenit de cinci ori mai mari pentru Carpatair faţă de concurentul principal, iar o mare parte a traficului companiei a fost transferată – „prin mijloace ilegale şi anticoncurenţiale” – către Wizz Air, care continuă să beneficieze de preţuri de patru ori mai mici şi în prezent. Carpatair obţinea la finele anului trecut o decizie irevocabilă a Curţii de Apel de la Piteşti de anulare a ajutorului de stat acordat companiei Wizz Air de aeroportul „Traian Vuia”, care confirma sentinţa anterioară a Tribunalului Timiş, prin care se constata caracterul de ajutor de stat ilegal al măsurii de discount global pentru aeronavele de peste 70 de tone cu care operează compania low-cost. De cealaltă parte, Wizz Air saluta la începutul anului decizia Tribunalului Bucureşti de a respinge una dintre reclamaţiile făcute de Carpatair împotriva aeroportului. Compania Carpatair a renunţat în vara anului 2013 la conceptul de hub dezvoltat în ultimul deceniu la Timişoara.

    “În cursul procesului de reorganizare, compania va continua o activitate comerciala normala, iar conducerea companiei va fi asigurata de actuala echipa de management condusa de Nicolae Petrov, sub supravegherea administratorului judiciar desemnat. Pentru perioada ramasa din sezonul de iarna, pana la sfarsitul lunii martie 2014, programul de operare a fost redus, mentinandu-se zborurile profitabile, in scopul unei reorganizari efeciente. Astfel compania isi va diminua semnificativ costurile si va reduce pierderile in cea mai nefavorabila perioada a anului pentru industria transportului aerian”, se precizează în comunicatul Carpatair.

    Compania aeriană Carpatair a stopat până la finalul lunii martie zborurile pe care le realiza de pe aeroporturile din Timişoara, Bacău şi Craiova, ope­rând în prezent doar două curse pe rutele Chişinău – Veneţia şi Chişinău – Londra, potrivit datelor de pe site-ul de rezervări al companiei. Până în 29 martie, toate zborurile din România sunt suspendate. Pentru orarul de vară, Carpatair a anunţat operarea a opt zboururi, din Bacău, Timişoara şi Chişinău. Compania mai are în prezent 150 de angajaţi, faţă de 412 la finalul anului 2012. “În funcţie de redimensionarea companiei şi de discuţiile cu administratorul judiciar vom decide dacă vom efectua disponibilizări”, a declarat pentru Business Magazin Paula Ardelean, vicepreşedintele Carpatair.

  • Carpatair a oprit cursele din România până la finalul lui martie şi a rămas cu doar două zboruri din Chişinău

    „Sunt suspendate zborurile până în aprilie“, a fost răspunsul unui reprezentant de la departamentul de rezervări. ZF nu i-a putut contacta pe reprezentanţii companiei până la închiderea ediţiei.

    Compania ar urma să reînceapă operarea din România de la finalul lunii martie (29 martie – 25 octombrie, după cum arată programul de vară)  cu zboruri doar pe patru rute: Timişoara – Stuttgart, Timişoara – Roma, Bacău – Roma şi Bacău –  Milano, în timp ce din Republica Moldova va avea curse pe rutele Chişinău -Londra, Chişinău – Veneţia, Chişinău – Milano, Chişinău – Roma, potrivit aceleiaşi surse.

    RECOMANDARE: Petrov şi Timişoara – sfârşitul unei mari iubiri. Carpatair pleacă de pe aeroportul pe care îl numea “acasă”

    Aceste mişcări vin în contextul în care compania aeriană şi-a schimbat anul trecut acţionariatul. Fostul pilot de MIG Nicolae Petrov, care a pus bazele companiei aeriene Carpatair în urmă cu 13 ani, convingând mai mulţi oameni de afaceri elveţieni să investească în ideea lui de business, mai deţinea la finalul anului trecut doar 12,8% din companie (2,8% direct şi 10% indirect prin firma Air Service), jumătate faţă de cât controla în prima parte a anului trecut.

    CITITI MAI MULTE pe ZFCorporate

  • Ce a rămas la Timişoara după plecarea Carpatair

    În prezent, Carpatair mai operează doar cinci zboruri de la Timişoara, către Stuttgart, Roma, Milano, Veneţia şi Cernăuţi. Compania a renunţat la cursele către Iaşi, Constanţa, Bacău, Craiova, Sibiu, Lvov, Verona, Bologna, Florenţa, Ancona, Bari, Dusseldorf şi Munchen.

    “Carpatair anunţă cu succes repoziţionarea sa pe piaţă. Restructurarea flotei şi reorientarea comercială spre zboruri fără escală, operate cu aeronave mari, aduce cu sine avantaje multiple”, spune Nicolae Petrov, fondatorul Carpatair. Compania deţine în prezent trei aeronave Fokker 100 şi un Boeing 737.

    Dincolo de destinaţiile păstrate de Carpatair, de la Timişoara se mai poate zbura în prezent la Bucureşti, Paris, Madrid, Bologna, Dortmund, Munchen, Londra şi Barcelona, folosind cursele companiilor TAROM, Lufthansa şi Wizz Air.

    Potrivit oficialilor Carpatair, problemele pentru modelul de hub de la Timişoara au început când, la sfârşitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale „discriminatorii”.

     „Decizia Carpatair este o consecinţă a schimbărilor din piaţa căreia compania i se adresează. Piaţa lor, formată din cetăţenii italieni prezenţi în România şi Moldova, a dispărut, iar nodul de la Timişoara nu a mai fost alimentat. Dacă aici există mijloace ilegale pentru alte companii, de ce au închis zborurile de la Constanţa, Cluj şi Kiev?”, spune Iulian Daniel Idolu, directorul general al aeroportului. El adaugă că, până în 2012, Carpatair a beneficiat de cele mai mici taxe de operare, iar decizia companiei de adaptare la condiţiile pieţei este „bună„ şi nu va afecta financiar aeroportul – „veniturile vor fi în creştere în acest an”.

    „Aeroportul va înregistra o cădere abruptă a numărului de zboruri, de pasageri şi a cifrei de afaceri”, spune Paula Ardelean, vicepreşedintele Carpatair. Faţă de anul 2011, când aeroportul înregistra 1,3 milioane de pasageri şi venituri de 46 milioane de lei, în 2013 traficul va coborî la 750.000 şi, deci, o cifră de afaceri la jumătate, reiese din calculele Carpatair.

  • Carpatair renunţă după 13 ani la hubul de la Timişoara, unde mai rămâne cu cinci zboruri

    Carpatair, singura companie ro­mâ­nească privată de aviaţie care a re­zistat pe piaţă, a decis să închidă nodul ae­rian de la Timişoara, acuzând poli­ticile comerciale discriminatorii ale ae­ro­portului „Traian Vuia“ legate de ta­xele mai mici percepute maghiarilor de la Wizz Air.
     
    Oficialii Carpatair susţin că schim­ba­rea strategiei de către ac­ţionari în­seam­nă că vor mai opera de la Ti­mi­şoa­ra cinci zboruri, către Roma, Milano, Ve­ne­ţia, Stuttgart şi Cer­năuţi. „Reper­cu­siu­ni­le nefaste ale po­liticii ires­pon­sabile ma­nage­ria­le se vor vedea din plin în acest an, când ae­ro­portul va în­re­­gistra o cădere abruptă a nu­mă­rului de zboruri, de pa­sageri şi a cifrei de afa­ceri“, a declarat Paula Ardelean, vice­pre­şedintele Carpatair.
     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 12.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Petrov şi Timişoara – sfârşitul unei mari iubiri. Carpatair pleacă de pe aeroportul pe care îl numea “acasă”

    “AŞEZAREA HUB-ULUI LA TIMIŞOARA A FOST IDEEA GENIALĂ CARE NE-A PLASAT PE PIAŢĂ”, spunea Nicolae Petrov, într-un articol de copertă publicat în Business Magazin în urmă cu cinci ani, când povestea în premieră istoria Carpatair. Nicolae Petrov a înfiinţat compania Carpatair în 2000. A fost al doilea transportator aerian lansat de pilotul Petrov, care în vara anului 1994 încercase şi piaţa de peste Prut cu Moldavian Airlines. Partenerii – pe care Petrov nu i-a convins uşor să intre în acţionariatul unei companii start-up de la Timişoara – erau Moritz Suter şi tot grupul de investitori care au construit Crossair, printre care Ingvar Kamprad, fondatorul Ikea, Michael Pieper, şeful holdingului Franke, avocaţii Georg Wiederkehr, Alfred Wiederkehr şi Robert Briner, alături de banca de investiţii Lombard Odier & Cie din Geneva.

    Astăzi, Petrov, altădată acţionar majoritar, mai deţine doar 5,7% din Carpatair. Compania a anunţat recent că îşi va majora capitalul social cu cinci milioane de euro, pentru a-şi finanţa programul de restructurare şi modernizare a flotei de avioane. Acţionarii elveţieni ai companiei, care deţin circa 64% din Carpatair, vor aduce bani pentru majorarea de capital, iar fondatorul companiei Nicolae Petrov nu va participa la majorare. „Decizia acţionarilor Carpatair privind această infuzie de capital a fost condiţionată de reducerea numărului de zboruri de pe aeroportul din Timişoara”, a spus Petrov, preşedinte şi CEO al Carpatair.

    Regulile din aviaţia românească nu mai seamănă în 2013 cu ce se întâmpla în urmă cu un deceniu şi jumătate. În momentul în care se lansa Carpatair, piaţa transportului aerian era una cu totul diferită, iar drepturile de trafic erau limitate de acordurile aeriene bilaterale între state. Doar zborurile din Bucureşti existau atunci, preponderent către capitalele economice şi politice europene. Piaţa de nişă lipsea, cu toate că cererea în acest sens se manifesta deja. Astfel în 2000 Carpatair punea bazele conceptului de nod aerian la Timişoara, orientându-se pe oferirea unor zboruri pe destinaţii de nişă din piaţa românească şi cea europeană.

    „Conceptul a fost unul de succes şi a dus la revigorarea multor aeroporturi din România„, spune Paula Ardelean, vicepreşedintele Carpatair. Printre acestea, aeroportul din Timişoara, care avea să devină a doua poartă aeriană a ţării ca număr de pasageri transportaţi, de destinaţii şi frecvenţe de zbor. În 2008, Timişoara avea legături prin curse regulate zilnice cu 31 de destinaţii: nouă în Italia, patru în Germania, una în Franţa, două în Grecia, unsprezece în România, trei în Ucraina şi una în Republica Moldova. Numărul pasagerilor transportaţi prin aeroportul Timişoara a ajuns de la 100.000 de pasageri în 2000 la aproape un milion în 2008.

    Potrivit oficialilor Carpatair, problemele pentru modelul de hub de la Timişoara au început când, la sfârşitul anului 2008, conducerea aeroportului a decis să favorizeze zborurile operatorului Wizz Air, trecând la aplicarea unor politici comerciale „discriminatorii”.

    CITEŞTE ŞI cum a devenit low-cost-ul scump

    Tarifele de aeroport au devenit de cinci ori mai mari pentru Carpatair faţă de concurentul principal, iar o mare parte a traficului companiei a fost transferată – „prin mijloace ilegale şi anticoncurenţiale” – către Wizz Air, care continuă să beneficieze de preţuri de patru ori mai mici şi în prezent. Carpatair obţinea la finele anului trecut o decizie irevocabilă a Curţii de Apel de la Piteşti de anulare a ajutorului de stat acordat companiei Wizz Air de aeroportul „Traian Vuia”, care confirma sentinţa anterioară a Tribunalului Timiş, prin care se constata caracterul de ajutor de stat ilegal al măsurii de discount global pentru aeronavele de peste 70 de tone cu care operează compania low-cost. De cealaltă parte, Wizz Air saluta la începutul anului decizia Tribunalului Bucureşti de a respinge una dintre reclamaţiile făcute de Carpatair împotriva aeroportului. „Poate acum Carpatair va accepta faptul că forul potrivit pentru aceste situaţii este Comisia Europeană, către care Wizz Air a înaintat toate analizele economice, dovedind că toate acordurile încheiate între Wizz Air şi aeroportul din Timişoara îndeplinesc principiul investitorului de piaţă şi au adus beneficii substanţiale şi creşteri semnificative ale numărului de pasageri pe aeroport”, spunea la începutul anului Daniel de Carvalho, directorul de comunicare al Wizz Air.

  • Elveţienii îşi majorează participaţia la Carpatair printr-o infuzie de capital de 5 mil. euro

    Compania aeriană de linie regulată Carpatair, cu baza la Timişoara, îşi va majora capitalul social cu 5 milioane de euro, pentru a-şi finanţa programul de restructurare şi modernizare a flotei de avioane. Acţionarii elveţieni ai companiei, care deţin circa 64% din Carpatair, vor aduce bani pentru majorarea de capital, iar fondatorul companiei Nicolae Petrov nu va participa la majorare.