După ce rezervarea la un hotel din ceţoşii Alpi Elveţieni pentru revelionul 2018 i-a fost anulată, iar cei 10.000 de lei întorşi în cont, un român a decis să investească la bursa de la Bucureşti. Imediat după petrecerea dintre ani, profesorul de matematică a cumpărat acţiuni la bursă, iar din dividende intenţiona să economisească pentru o altă vacanţă.
În doar câteva zile profesorul a investit toţi cei 10.000 de lei în acţiuni din structura indicelui BET, iar peste câteva săptămâni, la propunerile de dividende, avea să iasă pe plus cu un randament de 6%. Profesorul voia să ştie când îi vor intra banii în cont, ce alte propuneri au făcut celelalte companii şi care sunt cele mai ridicate randamente de la bursă. Aşa că el răsfoi mai departe aceste pagini.
Carnavalul bursei de valori de la Bucureşti se desfăşoară în fiecare an în lunile de primăvară; în această perioadă, companiile listate dezvăluie cum vor să-şi recompenseze investitorii din rezultatele pe anul precedent şi propun acţionarilor dividende, adică cote din profit care urmează a fi votate în şedinţele din aprilie.
Dacă acţionarii sunt de acord cu propunerile companiilor, înseamnă că dividendele se materializează şi sunt astfel pregătite pentru livrare. Dar nu toţi acţionarii vor beneficia de cote din profit, ci doar cei identificaţi de companie la o anumită dată, potrivit prevederilor legale.
Fiesta investiţiilor se transformă brusc într-un eveniment mult mai disciplinat şi mai puţin zgomotos, o biblie a investitorilor în care se regăsesc informaţii ca: până la ce dată trebuie să figureze un acţionar în registrele companiei pentru a primi dividende, când se va corecta preţul unei acţiuni cu valoarea dividendelor, ceea ce dă naştere unei oportunităţi de achiziţionare pentru cei care nu au intrat acţionari sau de rotunjire pentru alţii, sau data la care vor intra dividendele în contul investitorilor. Dacă acţionarii nu sunt de acord, compania face pur şi simplu o altă propunere.
Din cele 87 de companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, 43 vor să-şi recompenseze acţionarii cu dividende din profiturile pe 2017, cu randamente brute cuprinse între 1% şi 22%, potrivit unei analize realizate pe baza datelor companiei de brokeraj Estinvest.
Companiile se prezintă astfel în faţa acţionarilor în şedinţele din luna aprilie cu un randament mediu brut de 6,6%, iar analiştii consideră că piaţa de capital din România are şanse să se plaseze din nou pe primul loc în lume în topul randamentelor la bursă.
Din punctul de vedere al emitenţilor listaţi pe piaţa reglementată, politica de dividende aferentă anului fiscal 2017 este de natură a poziţiona BVB, din nou, în topul mondial al burselor din punctul de vedere al randamentului la dividend obţinut de investitori. Există emitenţi care la care acest indicator ajung chiar la 12-13%, spune Lucian Isac, director general al Estinvest, una dintre cele mai vechi case de brokeraj din România, cu o istorie de circa două decenii.
Comparativ cu anii anteriori, tendinţa de distribuire de dividende pare a se menţine atât din punctul de vedere al numărului de emitenţi care propun acţionarilor distribuirea de dividende, cât şi al procentului din profitul net care se distribuie. Iar aici guvernul joacă un rol important.
Trebuie menţionat cazul particular al emitenţilor, unde statul deţine calitatea de acţionar majoritar şi care au o rată foarte ridicată de distribuţie. ”Excepţie fac Transgaz, unde datorită investiţiilor preconizate rata de distribuţie este mai redusă, şi Transelectrica, emitent care a încheiat anul 2017 cu pierderi“, spune Lucian Isac.
La începutul lunii februarie, guvernul a publicat un memorandum în care arată că va cere 90% din rezultatele nete realizate pe 2017 de companiile din subordine, măsură luată pentru al doilea an consecutiv, de pe urma căreia vor avea de beneficiat şi minoritari. Dezechilibrarea bugetului statului pe fondul majorărilor salariale şi al încasărilor mai mici din TVA este motivul pentru care guvernul umblă din nou la conturile companiilor din subordine.
Companiile de stat au dus ratele de distribuţie ale dividendelor din profitul net anual la procente neverosimile. Evident, rate de distribuţie atât de ridicate nu sunt sustenabile pe termen lung, însă intrarea în zona de maturizare a ciclului economic pe care îl traversăm şi politica economică a statului român lasă loc pentru menţinerea acestei caracteristici a pieţei locale pentru încă doi-trei ani, spune Alin Brendea, director general adjunct al Prime Transaction.
Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica, Conpet Ploieşti sunt doar câteva companii controlate de stat care le-ar putea aduce investitorilor de la bursă randamente chiar şi de 13% doar din dividendele distribuite din profiturile pe 2017. Anul trecut statul a solicitat 90% din profiturile realizate de companii pe 2016, dar şi banii din rezerve, ceea ce a adus randamente ale dividendelor chiar şi de 60%, cum este cazul Nuclearelectrica, cea mai performantă acţiune din BET în 2017.
Dar nu doar companiile de stat sunt pe radarele investitorilor. Avem şi cazul emitenţilor cu acţionariat privat, care propun o rată de distribuţie, de asemenea, ridicată (cazul BRD, ALRO) sau cazul OMV Petrom, care a anunţat recent noua politică de dividend care îşi propune o creştere a valorii dividendului în fiecare an sau cel puţin menţinerea nivelului din anul anterior, spune Lucian Isac.
Acţiunile OMV Petrom au ajuns pe 12 aprilie la cel mai ridicat preţ din august 2015 încoace, încă susţinute de rezultatele bune ale companiei pe 2017, dar şi pe fondul creşterii preţului petrolului pe pieţele internaţionale. La creşterea preţului acţiunilor a contribuit şi raportul companiei publicat la bursă în care arată că în T1/2018 preţul mediu realizat la ţiţei a fost de 57,4 dolari pe baril, cu 27% peste cel din primul trimestru din 2017.
Pe baza acestui raport există o probabilitate mare ca rezultatele financiare deja solide ale Petrom să se îmbunătăţească în primele trei luni din 2018 faţă de de aceeaşi perioadă a anului trecut, consideră analiştii.
Dar sunt dividendele baza deciziei de investiţii?
”Consider că investitorii trebuie să analizeze propunerile de dividend, dar decizia de a investi nu trebuie să aibă la bază ca unic criteriu doar randamentul dividendului, existând o multitudine de alţi factori interni şi externi care pot influenţa evoluţia preţului unei acţiuni“, spune Lucian Isac. Totodată el recomandă analizarea cu mare atenţie a raportărilor trimestriale/semestriale ale emitenţilor, acest lucru oferind indicii cu privire la evoluţia ulterioară a rezultatelor financiare.
