Tag: cargo

  • Cine sunt antreprenorii Florin Diaconu şi Ion Garoseanu, care controlează cele trei businessuri româneşti „curtate” de gigantul feroviar polonez PKP Cargo

    Grupul polonez de transport feroviar PKP Cargo, al doilea cel mai mare grup din Europa, a iniţiat negocierile pentru achiziţia companiilor româneşti Ferest Logistics, Vest Trans Rail şi Romcargounit, potrivit presei poloneze.

    Cele trei companii, Ferest Logistics, Vest Trans Rail şi Romcargounit, sunt controlate de antreprenorii români Florin Diaconu şi Ion Garoseanu, printr-o serie de parteneriate şi asocieri, potrivit termene.ro.

    Cea mai mare companie implicată în tranzacţia vehiculată de PolandIn este Vest Trans Rail, este deţinută în proporţie de 91% de Ion Garoseanu din Ploieşti şi în proporţie de 9% de Florin Diaconu din Bucureşti.

    Vest Trans Rail este o companie înregistrată cu transporturi de marfă pe cale ferată, cu o vechime de 27 de ani în piaţă şi 184 de angajaţi la finalul anului 2018. Cifra de afaceri pe anul trecut s-a ridicat la circa 69,8 milioane lei, la care a obţinut un profit de aproape 800.000 de lei.

    A doua companie menţionată este Ferest Logistics, înfiinţată în urmă cu 13 ani şi deţinută în proporţie de 76% de antreprenorul Florin Diaconu, cu restul de 24% în dreptul lui Ion Garoseanu.

    Firma înregistrată în alte activităţi conexe transporturilor are 6 angajaţi şi a înregistrat afaceri de aproximativ 20,2 milioane lei în 2018, şi un profit de 5,4 milioane lei.

    Compania Romcargounit, cu afaceri de peste 594.000 lei în 2018 şi un profit de 152.423 lei are un singur angajat şi a fost fondată în octombrie 2018. Aceasta se ocupă cu activităţi de închiriere şi leasing, iar structura acţionariatului este: Ferest Logistics-52%, Ion Garoseanu 24% şi Florin Diaconu 24%.

    Cei doi antreprenori români mai deţin împreună câte 50% din compania Ferocargo Eurotrans, iar Florin Diaconu controlează 99% din compania Railcargo Transped.

    „Companiile operează în transportul feroviar de marfă pe piaţa din România. Începutul negocierilor face parte din implementarea strategiei grupului PKP Cargo pentru perioada 2019-2023 în ceea ce priveşte extinderea pe pieţe externe în Europa Centrală şi de Est”, anunţă PKP Cargo, într-o declaraţie de presă citată de PolandIn.

    PKP Cargo Group este cel mai mare grup polonez de transport feroviar de marfă, şi al doilea cel mai mare din Europa, cu venituri de peste 1 miliard de euro şi profit de peste 100 milioane de euro în 2018, şi care transportă 116 milioane tone de marfă pe an.

    Board-ul companiei PKP Cargo a subliniat, totuşi, că negocierile ar putea să nu ducă la rezultatul dorit.

     

     

     

     

  • Doar 1 din 5 IMM-uri româneşti valorifică oportunităţile de export

    . Conform studiului, majoritatea IMM-urilor exportatoare este localizată în Bucureşti şi Regiunea de dezvoltare Vest, care include judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin.

    Din cele 52.000 de IMM-uri analizate în studiul UPS, cele mai multe sunt concentrate în regiunea Bucureşti-Ilfov (23,4%), urmată de Nord-Vest (14,4%), Centru (13,1%), Sud-Muntenia (11,1% ), Nord-Est (10,8%), Vest (9,0%) şi Sud-Vest (6,7%), potrivit informaţiilor comunicate de reprezentanţii companiilor care au realizat studiul.

    „IMM-urile care exportă înregistrează o creştere mai mare a veniturilor şi sunt mai încrezătoare în viitor”, a declarat Jim Kearney, managing director UPS Romania, Ungaria şi Grecia. „Un studiu UPS la nivel european publicat la începutul acestui an arată că peste jumătate din întreprinderile mici care exportă au înregistrat creşteri ale veniturilor în ultimii trei ani. UPS este poziţionată în mod ideal pentru a ajuta IMM-urile din România să acceseze şi să beneficieze de oportunităţile transfrontaliere, atât din Europa, cât şi din întreaga lume, prin intermediul reţelei noastre globale”.

    In 2016, UPS a introdus un nou segment de zbor cargo la Cluj-Napoca făcând astfel legătura cu hub-ul aerian din Köln, Germania şi a îmbunătăţit timpii de tranzit în reţeaua terestră care conectează România cu restul Europei. Odată cu noul segment de zbor cargo, UPS oferă IMM-urilor care doresc să acceseze pieţele internaţionale extinderea orei maxime de preluare a expediţiilor. Aceste investiţii fac parte din planul de investiţii de 2 miliarde de dolari până în 2019, prin care reţeaua europeană a UPS va deveni şi mai rapidă.

    IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei europene şi româneşti, reprezentând 99% din totalul companiilor. Specialiştii în cercetare de piaţă de la Kantar Millward Brown au analizat companiile active din România (pe baza datelor oficiale publicate). Studiul include informaţii de la 52.000 de IMM-uri care au depus ultimul bilanţ contabil în 2016, au între 10 şi 249 de angajaţi şi o cifră de afaceri până în 50 de milioane de euro. Analiza a avut ca scop crearea unei hărţi regionale a principalelor IMM-uri exportatoare din România, concentrându-se pe regiunile de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, Centru, Sud-Muntenia, Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Vest, Sud-Vest.

    UPS este lider global în domeniul logisticii. Cu sediul central în Atlanta, Georgia (SUA), UPS deserveşte peste 220 de ţări şi teritorii din întreaga lume.

     

  • UPS introduce un nou segment de zbor cargo şi deschide un centru operaţional la Cluj-Napoca

    UPS introduce un nou segment de zbor cargo şi deschide un centru operaţional la Cluj-Napoca. UPS conectează astfel 44 de oraşe din opt judeţe situate în regiunea de centru-nord a României la hub-ul european din Koln/Bonn, Germania. Prin introducerea noului segment de zbor, UPS va oferi în această regiune ore maxime mai târzii de preluare a expediţiilor de export aeriene. 

    „Prin extinderea orelor maxime de preluare a expediţiilor, venim în întâmpinarea nevoilor companiilor multinaţionale şi ale IMM-urilor care au în vedere extinderea pe pieţele internaţionale”,  declară Daniel Carrera, preşedintele UPS pentru Europa de Est. „UPS poate acum să le ofere companiilor din regiunea de centru-nord a României până la cinci ore suplimentare de producţie, datorită extinderii orei maxime de preluare a expediţiilor.”

    Cele opt judeţe în care au fost extinse orele maxime de preluare a expediţiilor internaţionale de export aerian sunt: Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare şi Sibiu.

    „Ne bucură iniţiativa UPS de a include Aeroportul Internaţional Cluj în reţeaua globală a companiei. Creşterea transportului de marfă pe aeroport cu 25% în anul 2015 faţă de anul 2014 arată potenţialul de dezvoltare a regiunii. Ne dorim ca parteneriatul cu UPS să fie de lungă durată şi să continue tendinţa de creştere a traficului cargo de pe Aeroportul Internaţional Cluj”, declară David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj.

    Regiunea de centru-nord a ţării este hub de producţie pentru companii multinaţionale şi IMM-uri în domenii precum automotive, textile şi producţie industrială.  

    „Începerea operaţiunilor UPS pe Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj oferă noi oportunităţi de transport pentru companiile din regiune. Suntem convinşi că UPS va avea succes şi că această iniţiativă va contribui la dezvoltarea economică a judeţului Cluj”,  declară Marius Mînzat, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

    Noul centru operaţional de la Cluj-Napoca urmează îmbunătăţirii serviciului de export pentru expediţiile preluate din patru judeţe din estul României (Bacău, Iaşi, Neamţ şi Vaslui), precum şi deschiderii noului centru operaţional din Timişoara. Totodată, UPS  a îmbunătăţit recent serviciul de import oferit în două centre importante de business din vestul şi centrul ţării, Oradea, respectiv Sibiu.
     

  • Al doilea avion rusesc prăbuşit în ultimele zile. Zece morţi şi doi supravieţuitori, după ce un avion cargo rus s-a prăbuşit în Sudanul de Sud

    Un avion cargo rusesc s-a prăbuşit miercuri, la scurt timp după decolarea de pe un aeroport din Sudanul de Sud, provocând moartea a zece persoane aflate la bord, în timp ce alte două au supravieţuit, potrivit unui ofiţer de poliţie şi presei locale, transmite Reuters în pagina online.

  • Şi-a început cariera ca mecanic auto, iar acum este directorul de departament transport rutier al IB CARGO

    La 30 de ani, Daniel Şerban a fost promovat recent în funcţia actuală, după ce anterior a fost manager de transport a companiei IB Cargo, care a ajuns la 361 de angajaţi iar anul trecut a realizat o cifră de afaceri de 14,7 milioane de euro, în creştere faţă de 2010, când
    a raportat o cifră de afaceri de 10,2 milioane de euro.

    Este responsabil de coordonarea departamentului, atât operaţional cât şi comercial, echipa având în prezent 12 oameni. Departamentul de care este responsabil a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 4,8 milioane de euro, circa o treime din încasările companiei, şi în creştere faţă de 2013 (3,5 milioane de euro). Spre comparaţie, în 2011, când a preluat conducerea departamentului, acesta avea doi angajaţi şi o cifră de afaceri de 700.000 de euro.

    Absolvent al Facultăţii de Transporturi (2008) din Bucureşti, Daniel Şerban s-a angajat din primul an de facultate, ca mecanic auto la un parc de camioane al Aurora Pan-Al. În al doilea an de facultate a devenit şofer profesionist de camion în cadrul aceleiaşi companii, iar în anul IV a preluat funcţia de dispecer. La absolvirea facultăţii a fost angajat în funcţia de coordonator de transport la Agnis Trading, companie în care a lucrat timp de doi ani.

    În 2010 a preluat funcţia de coordonator de transport, la DGH Log, având în subordine o echipă de cinci oameni. Întâmplarea a făcut ca în urmă cu patru ani să-l cunoască pe directorul general al IB Cargo, Cătălin Putineanu, şi în scurt timp a început colaborarea. În numai trei luni de la angajare în cadrul IB Cargo, când lucra singur în biroul din Bucureşti, a reuşit să tripleze cifra de afaceri a departamentului. La începutul colaborării sale cu firma, lucra doar cu camioane subcontractate, iar acum departamentul pe care îl conduce are contract de exclusivitate pentru 120 de camioane. Şi dacă în urmă cu patru ani erau folosite resurse office pentru comenzi şi raportări, acum este folosit un ERP, care a ajutat la eficientizarea activităţii.

    „Este un business în care trebuie să fii atent nu doar la clienţi ci şi la furnizori, pentru că doar lucrând cu partenerii potriviţi poţi avea cele mai bune şi sigure soluţii. Când spun ceva, aşa rămâne, nu-mi schimb afirmaţiile, indiferent de evoluţia pieţei.“

  • Rusia abandonează pe orbită un vehicul spaţial care trebuia să aprovizioneze ISS

    Această informaţie, care marchează un nou eşec pentru programul spaţial al Rusiei, a fost anunţată miercuri de Agenţia spaţială rusă, Roscosmos. Un vehicul spaţial de tip cargo Progress M-27M, care avea la bord o încărcătură de aproape trei tone, nu a reuşit să se conecteze la ISS, din cauza unor probleme tehnice apărute la scurt timp după ce a fost lansat, marţi dimineaţă, de pe cosmodromul Baikonur din Kazahstan, a precizat Igor Komarov, directorul Roscosmos.

    Igor Komarov a prezentat o listă cu problemele tehnice care au făcut ca acel vehicul spaţial să devină incontrolabil de la sol, la scurt timp după ce a fost plasat pe o orbită intermediară.

    “Din cauza acestor probleme, zborul şi conectarea lui la ISS nu mai sunt posibile”, a adăugat oficialul rus într-o conferinţă de presă.

    Explorarea spaţială reprezintă un veritabil motiv de mândrie în Rusia, care îşi are rădăcinile în “cursa spaţială” cu Statele Unite din timpul Războiului Rece, însă prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice a dus la scăderea fondurilor pentru programul spaţial al acestei ţări, care a suferit numeroase eşecuri în ultimii ani.

    Disputele dintre marile companii industriale şi numeroasele acuzaţii de corupţie formulate la adresa directorilor acestora au împiedicat finalizarea cosmodromului Vostochny din Orientul Îndepărtat al Rusiei, iar Roscosmos a anunţat, săptămâna trecută, că îşi va reduce cheltuielile cu peste o treime în următorii zece ani, din cauza crizei economice cu care se confruntă această ţară.

    Costul total al acestui vehicul Progress de tip cargo şi al lansatorului său a fost de 2,59 de miliarde de ruble, a precizat pentru agenţia de presă Reuters un purtător de cuvânt de la Roscosmos.

    Datele de lansare pentru alte două vehicule Progress vor fi amânate până în al treilea sau al patrulea trimestru al acestui an, a precizat Aleksander Ivanov, director adjunct al Roscosmos.

    Vehiculul Progress M-27M, aflat în prezent în derivă pe orbită, va arde cel mai probabil la reintrarea în atmosferă, a spus Vladimir Soloviev, directorul de zbor pentru secţiunea rusească de pe ISS.

    “Traiectoria sa de coborâre indică faptul că elementele structurale ale vehiculului nu vor ajunge la suprafaţa Pământului”, a adăugat el.

    Deşeurile care ar putea supravieţui reintrării în atmosferă ar putea ajunge pe Terra între 5 şi 7 mai, însă oamenii de ştiinţă nu vor cunoaşte cu exactitate locul în care ele vor cădea, pentru încă alte două zile, a precizat Vladimir Soloviev.

    Vehiculul spaţial Progress M-27M se află în prezent la o altitudine de aproximativ 197 de kilometri deasupra Terrei, potrivit site-ului de monitorizare a sateliţilor n2yo.com. Experţii de la NASA au spus la rândul lor că nu cunosc data la care acest vehicul va reintra în atmosfera terestră.

    Actualul echipaj de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale este alcătuit din americanii Terry Virts şi Scott Kelly, ruşii Anton Şkaplerov, Ghenadi Padalka şi Mihail Kornienko şi italianca Samantha Cristoforetti.

    Vehiculele spaţiale ruseşti Progress sunt capsule robotizate de unică folosinţă, fiind considerate un fel de “cai de povară” în rândul vehiculelor folosite pentru alimentarea ISS. Aceste vehicule au fost folosite în mod curent pentru transportul de materiale spre avanpostul orbital încă din anul 2000, când primele echipaje umane au ajuns la bordul ISS, şi au o istorie de succes. În august 2011, o defecţiune din timpul lansării a dus la prăbuşirea vehiculului Progress 44.

    Vehiculele Progress sunt echipate cu un sistem automat de navigare, Kurs, care le permite conectarea automată la ISS. Un sistem secundar, de rezervă, numit Telerobotically Operated Rendezvous Unit, le permite cosmonauţilor de la bordul ISS să preia controlul manual de la distanţă, în cazul în care apar probleme cu sistemul Kurs.

    Vehiculele spaţiale Progress au un aspect similar cu cel al capsulelor spaţiale Soyuz, fiind alcătuite din trei module, utilizate pentru transportul spre şi dinspre ISS al echipajelor umane. În locul unei capsule pentru transportul echipajului uman, vehiculele Progress includ un modul umplut cu combustibil care este utilizat de ISS pentru menţinerea pe orbita corectă.

    Aceste vehicule ruseşti sunt parte a unei flote spaţiale robotizate care livrează în mod regulat materiale către ISS. Vehicule automatizate din Japonia şi Europa sunt folosite de asemenea pentru misiuni de alimentare a Staţiei Spaţiale, dar şi vehicule comerciale construite de companiile americane SpaceX şi Orbital Sciences Corp., care efectuează misiuni pentru NASA.

    Cea mai recentă misiune de alimentare a ISS a fost efectuată de capsula fără echipaj uman Dragon, a companiei americane SpaceX, care a fost lansată pe 14 aprilie şi s-a conectat la ISS pe 17 aprilie.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • Nava nord-coreeană reţinută în Panama: Armele confiscate la bordul cargoului nord-coreean încalcă sancţiunile ONU

     Dezvăluind conţinutul raportului întocmit de experţi ONU, veniţi să inspecteze în urmă cu două săptămâni rachete şi avioane cubaneze nedeclarate, Ministerul panamez pentru Securitate Publică (Interne) a anunţat, într-un comunicat, că acest material “încalcă fără îndoială sancţiuni ONU, ceea ce validează poziţia panameză” în această problemă.

    Acest comunicat al autorităţilor panameze este primul anunţ referitor la rezultatele inspecţiei efectuate la mijlocul lui august de experţi ONU, care urmeaază să prezinte un raport Comitetului pentru Sancţiuni, aflat în subordinea Consiliului de Securitate. Acesta va decide dacă aceste arme reprezintă o încălcare a regimului de sancţiuni căruia îi este supus Phenianul.

    Pe 10 iulie, cargoul Chong Chon Gang, venind din Cuba, a fost controlat la intrarea în Canalul Panama, autorităţile panameze suspectând prezenţa la bord a unor droguri ascunse în încărcătura de 220.00 de chintale de zahăr. Inspecţiile efectuate în pofida opoziţiei echipajului au permis descoperirea sub sacii de zahăr a unor containere cu material militar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grampet, patronat de Gruia Stoica, a câştigat licitaţia pentru transportatorul feroviar de stat din Croaţia

     Tranzacţia a vizat preluarea a 75% din acţiuni pentru un preţ total de 60 milioane euro, jumătate din bani fiind pentru acoperirea unor garanţii de stat, 20 milioane euro pentru investiţii şi 10 milioane euro capital de lucru, potrivit Grampet.

    “În plus, rămânem în pole-position în competiţia pentru privatizarea operatorului feroviar de stat din Bulgaria, BDZ Cargo, unde aşteptăm continuarea privatizării după aşezarea situaţiei politice”, a spus Stoica.

    În luna iunie Stoica a anunţat că urmează să depună oferte pentru privatizarea companiilor feroviare de transport marfă din Bulgaria şi Croaţia, BDZ Cargo şi HZ Cargo, cu afaceri cumulate de 250 milioane euro şi un număr total de 10.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro