BusinessMagazin

Tag: CARD SĂNĂTATE

  • Cardul de sănătate redevine obligatoriu. Consultaţiile la distanţă-menţinute până la finalul anului

    HG 162/2020 aprobată de Guvern prevede prelungirea aplicabilităţii măsurilor în domeniul sănătăţii până la data de 31 decembrie 2020.

    Astfel, se menţin până la finalul anului consultaţiile la distanţă acordate de medicii de familie şi de medicii specialişti din ambulatoriul clinic, pentru care nu este necesară validarea cu cardul de sănătate. În urma consultaţiilor acordate la distanţă medicul de familie/medicul specialist va emite toate documentele necesare pacientului ca urmare a actului medical, inclusiv prescripţiile medicale. Documentele sunt transmise pacientului prin mijloace de comunicare electronică.

    În cazul consultaţiilor acordate la cabinet, este obligatorie validarea cu cardul de sănătate a primirii serviciilor.

    „Reintroducem utilizarea cardului de sănătate în toate situaţiile în care pacientul se deplasează fizic la unitatea medicală pentru a primi servicii medicale, pentru a avea o evidenţă cât mai exactă şi a gestiona cât mai eficient fondurile din sistem. Consultaţiile la distanţă rămân o alternativă benefică, atât pentru pacienţi cât şi pentru medici, prin care se asigură accesul la tratamentele necesare fără a se expune riscurilor de infectare. Recomandăm în continuare pacienţilor programarea consultaţiilor, medicul fiind cel care decide modul în care va fi acordată consultaţia, la distanţă sau în cadrul unei vizite la cabinetul medical”, a declarat Adela Cojan, preşedintele CNAS.

    De asemenea, s-a prelungit până la data de 31 decembrie 2020 termenul de valabilitate pentru următoarele documente a căror valabilitate expiră până la această dată:

    – biletele de trimitere pentru specialităţi clinice, inclusiv pentru specialitatea medicină fizică şi de reabilitare;
    – biletele de trimitere pentru specialităţi paraclinice;
    – recomandările medicale pentru dispozitive medicale, tehnologii şi dispozitive asistive – ce se depun/se transmit la casa de asigurări de sănătate;
    – deciziile de aprobare pentru procurarea dispozitivului medical, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive.

    Printre măsurile al căror termen de valabilitate s-a prelungit se numără şi posibilitatea ca medicii de familie să poată prescrie în continuare pentru pacienţii cronici inclusiv medicamentele restricţionate din Lista de medicamente compensate şi gratuite care se acordă în cadrul programelor naţionale de sănătate, cu menţiunea că pentru medicamentele care se eliberează în baza unor protocoale terapeutice şi a unor formulare specifice este necesară evaluarea periodică a medicului de specialitate pentru a confirma sau modifica schema de tratament, la termenele prevăzute în protocoalele terapeutice sau în scrisorile medicale.

  • PROBLEME la folosirea cardurilor de sănătate în ţară şi în Bucureşti. REACŢIA CNAS: “Sistemul nu este blocat, nu a fost blocat, dar a existat o întârziere în răspuns”

    • CNAS: Peste 224.000 de servicii medicale au fost acordate luni, dintre care 87.914 cu card

    Potrivit statisticilor CNAS, din cele 224.470 de servicii medicale acordate luni, la nivel naţional, 136.556 au fost fără card şi 87.914 cu cardul de sănătate. De asemenea, au fost eliberate 70.892 de reţete fără card şi 24.693 cu card.

    În Capitală, luni au fost înregistrate 18.192 de servicii medicale, dintre care 9.062 au fost acordate fără card şi 9.130 cu card.

    Medicii de familie din Capitală au acordat 4.084 de servicii validate cu card şi 5.356 fără card.

    Potrivit CNAS, în totalul serviciilor medicale au fost incluse şi cele acordate copiilor care nu au nevoie de card. CNAS a făcut această precizare după ce mai mulţi furnizori de servicii medicale au semnalat faptul că nu pot da reţete copiilor pentru că nu au card de asigurări de sănătate.

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Vasile Ciurchea, a declarat, luni, că anunţurile de genul «de la 1 mai nu primiţi servicii medicale, nu mai primiţi reţete» sunt false”.

    “Sistemul nu este blocat, nu a fost blocat, dar a existat o întârziere în răspuns. (…) Nu am spus că totul este perfect. De peste şase luni spun că trebuie folosit cardul pentru a vedea ce probleme ridică sistemul. Am ajuns la un moment când nu mai merge şi aşa. Vom folosi cardul. Va fi o perioadă în care vor fi probleme, dar, dacă asiguraţii înţeleg că primesc servicii, iar furnizorii că le sunt decontate, atunci vom intra în normal. Aşa a fost şi cu reţeta electronică. Cred că în două săptămâni nu vor mai fi probleme. Nu putem vedea răspunsul sistemului, dacă nu folosim cardul“, a spus Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a precizat că instituţia a primit 150 de mailuri în care sunt sesizate probleme, unele legate de card.

    Directorul CNAS, Radu Ţibichi, a sus că furnizorii care nu acordă servicii medicale pacienţilor care nu au card, mai întâi primesc avertisment, apoi penalizări de 5%, 10% şi 15% iar, în cele din urmă, rezilierea contractului.

    Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a atenţionat că toţi furnizorii de servicii medicale care sunt în contract cu casele de asigurări de sănătate au obligaţia de a acorda servicii medicale şi medicamente în aceste zile, după implementarea, de la 1 mai, a cardului de asigurări de sănătate.

    Introducerea cardului de sănătate, din 1 mai, nu modifică drepturile asiguraţilor la servicii medicale. Serviciile medicale de urgenţă se vor acorda fără să fie necesară validarea cu cardul, pentru că acestea se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate.

    De asemenea, copiii cu vârsta până în 18 ani, care nu au primit card de sănătate, beneficiaza de servicii medicale conform legii. Aceste servicii se acordă necondiţionat, indiferent dacă părinţii sau tutorii legali sunt sau nu asiguraţi.

    Persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.

    Furnizorii pot apela oricând la helpdesk-ul pregătit să preia şi să rezolve în cel mai scurt timp orice problemă întâmpinată în modul de funcţionare a sistemului.

    Asiguraţii au la dispoziţie atât numărul de telefon inscripţionat pe cardul de sănătate, cât şi numerele de telefon ale caselor de asigurări, pentru a cere relaţii despre cardul de sănătate.

    • Aglomeraţie la CAS Bucureşti, aproape 1.000 de persoane au stat la coadă pentru a solicita cardul

    Aproape 1.000 de persoane au aşteptat la coadă, luni, la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti pentru a-şi lua cardul de sănătate sau o adeverinţă, după ce la sfârşitul săptămânii trecute medicii de familie le-au spus că din 1 mai nu vor mai fi primiţi în spitale fără acesta.

    Încă de la ora 05.00, la Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) s-au adunat câteva zeci de persoane. Numărul acestora a crescut în orele următoare, astfel că până la 13.00 aproape 1.000 de persoane au stat la coadă pentru a solicita cardul de sănătate sau o adeverinţă.

    “Am venit de la 5 dimineaţa să-mi caut cardul. Am auzit de la medicii de familie că nu ne mai primesc la spital dacă nu avem card de sănătate. Aici, la Casa Bucureşti ni spune să-i reclamăm pe doctorii care ne spun aşa ceva, pentru că nu este corect cum procedează medicii“, a spus una dintre persoanele care venise să ia cardul pentru un nepot ce urmează să fie internat, marţi, într-un spital privat aflat în relaţie contractuală cu CASMB.

    Purtătorul de cuvânt al CASMB, Cristina Călinoiu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că implementarea, de la 1 mai, a cardului de asigurări de sănătate a creat, în principal, aglomeraţie, după anunţul medicilor de familie că pacienţii nu vor primi servicii medicale fără card.

    “Oamenii spun că medicii nu îi primesc fără aceste carduri. I-am rugat să-i reclame pe doctori, pentru că aceştia nu au voie să-i refuze, dar decât să se certe cu medicul lor, oamenii preferă să vină la CASMB şi să se certe cu noi”, a spus Cristina Călinoiu.

    Potrivit acesteia, de mai bine de o lună, CASMB a lansat mai multe aplicaţii, astfel încât toţi cei care nu au primit cardul să-l poată ridica în condiţii civilizate.

    “Bucureştenii puteau solicita cardul on-line şi erau programaţi pentru acest lucru, puteau să vină la CASMB să depună o cerere, dacă voiau să vină personal. Oamenii au stat liniştiţi şi doar în ultimele zile şi-au dat seama că au nevoie de card. Facem apel la furnizorii de servicii să-i primească pe toţi pacienţii, chiar dacă aceştia nu au cardul de sănătate asupra lor, din diverse motive.

    În Bucureşti, au fost acordate, luni, aproape 7.500 de servicii medicale. Dintre acestea, au fost acordate 3.608 servicii medicale fără card, 2.946 de către medicii de familie, iar 3.823 după validarea cardului, dintre care 2.277 de către medicii de familie.

    Unele dintre problemele identificate luni au fost cauzate şi de faptul că unii medici nu au înţeles cum poate fi utilizat cardul de sănătate. Spre exemplu, cardul de sănătate trebuia introdus în cititor şi menţinut acolo până când asiguratul îşi tasta PIN-ul ales de el şi primea validarea acestuia din partea sistemului. Toate celelalte operaţii, respectiv consultaţia şi redactarea reţetei, puteau fi făcute după scoaterea cardului din cititor.

    Din acest motiv, unii medici de familie au avut nevoie şi de patru ore pentru a consulta trei pacienţi, după cum au semnalat aceştia.

    Cei mai mulţi medici au reclamant faptul că sistemul se blochează frecvent, iar validarea cardului este greoaie. Potrivit Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, medicii din toată ţara au primit două tipuri de erori, ambele făcând imposibilă activarea cardurilor, respectiv UM indisponibilă şi Token – lipsă.

    Dacă la medicul de familie au fost situaţii, potrivit declaraţiilor acestora, în care în patru ore au putut consulta trei pacienţi, cu totul alta a fost situaţia la spitale. De exemplu, la Spitalul “Sfânta Maria” din Capitală, fişa de internare putea fi întocmită în medie în 15 minute, pe baza cardului de asigurări de sănătate.

    Un semnal de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Sănătăţii este acela că toţi furnizorii trebuie să acorde servici medicale, întrucât nu-i poate fi anulată unei persoane calitatea de asigurat doar pentru că nu a intrat în posesia cardului.

    • O sută de persoane se prezintă zilnic, în medie, la CJAS Galaţi pentru a primi cardurile de sănătate

    Aproximativ o sută de persoane se prezintă zilnic, în medie, la ghişeele CJAS Galaţi pentru a solicita să li se elibereze cardurile de sănătate, în condiţiile în care în judeţ sunt circa 15.000 de titulari care nu au intrat încă în posesia acestor carduri.

    La ghişeele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Galaţi se prezintă zilnic, în medie, în această perioadă, aproximativ o sută de persoane care solicită să li se elibereze cardurile de sănătate.

    Directorul CJAS Galaţi, Elena Vrabie, a spus că, după ce cardul de sănătate a devenit obligatoriu, la nivelul instiuţiei nu s-au înregistrat mai multe solicitări pentru eliberarea de carduri de sănătate faţă de perioada premergătoare zilei de 1 mai.

    “Au fost în jur de 60 de carduri care s-au eliberat de dimineaţă şi până acum. Au venit poate mai multe persoane, dar o parte dintre medicii de familie le luaseară şi am orientat aceste persoane către medicii de familie. Spre exemplu, săptămâna trecută, până joi, am avut aproximativ o sută de solicitări pe zi, dar acum nu atât de multe”, a declarat, luni, Elena Vrabie.

    Pentru judeţul Galaţi au fost tipărite 408.256 de carduri de sănătate, dar, după ce s-a făcut distribuirea lor către titulari prin intermediul poştaşilor, 48.403 dintre acestea au fost returnate la CJAS Galaţi, în principal pentru că persoanele îndreptăţite să le primească nu au fost găsite la domiciliu. După ce s-a intrat în etapa de redistribuire a cardurilor de sănătate prin intermediul ghişeelor CJAS Galaţi şi al medicilor de familie din judeţ, aproximativ 33.000 dintre carduri au ajuns în final la titulari.

    Totuşi, conform directorului CJAS Galaţi, mai sunt aproximativ 15.000 de carduri de sănătate care au rămas nedistribuite şi care încă îşi aşteaptă titularii să vină fie la ghişeele acestei instituţii, fie la cabinetele medicilor de familie.

    • Peste 90 de arădeni şi-au pierdut deja cardurile de sănătate

    Peste 90 de arădeni şi-au pierdut deja cardurile de sănătate şi au depus cereri pentru a obţine un duplicat contra cost, în timp ce 20.000 de carduri au fost returnate de Poşta Română Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate (CJAS) pentru că beneficiarii nu au fost găsiţi acasă.

    Potrivit reprezentanţilor CJAS Arad, până luni au fost tipărite 306.000 de carduri de sănătate beneficiarilor din judeţ, dar 20.000 dintre acestea au fost returnate de către Poşta Română instituţiei pentru că destinatarii nu au fost găsiţi la domiciliu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    O parte dintre cei care nu au primit acasă documentele au mers la ghişee, în ultimele zile fiind eliberate astfel 3.665 de carduri de sănătate.

    Dintre cei care au primit cardurile, 90 de arădeni au declarat deja că le-au pierdut şi au solicitat eliberarea unui duplicat.

    Reprezentanţii CJAS Arad spun că duplicatele vor fi eliberate contra cost, în termen de 30 de zile, după ce solicitanţii au completat o cerere-tip.

    Un număr de 1.755 de carduri au fost tipărite cu erori, astfel că vor fi schimbate pe cheltuiala statului, iar 72 de persoane au refuzat să primească documentul invocând motive religioase sau de conştiinţă.

    Pe de altă parte, la sediul CJAS au fost depuse, luni, şapte sesizări privind nefuncţionalitatea sistemului informatic de validare a cardurilor, toate sesizările fiind depuse de către furnizori de servicii medicale din judeţ.

    • Aproximativ 10.000 de asiguraţi din Prahova nu au primit până în prezent cardul de sănătate


    Aproximativ 10.000 de asiguraţi din judeţul Prahova nu au primit până în prezent cardul de sănătate, aceştia urmând să îl ridice de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, în timp ce alte 10.000 de carduri au fost distribuite medicilor de familie pentru a le da pacienţilor.

    Potrivit reprezentanţilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Prahova, aproximativ 20.000 de carduri de sănătate care ar fi trebuit să fie distribuite prin poştă asiguraţilor din judeţ au fost returnate instituţiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    În aceste condiţii, reprezentanţii CAS Prahova au decis să distribuie jumătate din cardurile returnate, respectiv 10.000, prin intermediul medicilor de familie, care le vor livra pacienţilor lor.

    ”Din cele 20.000 de carduri naţionale de asigurări de sănătate restituite de către compania Poşta Română Casei de Asigurări în sensul că poşta nu a reuşit să le distribuie, instituţia noastră a reuşit, cu ajutorul medicilor de familie, să distribuie jumătate, adică aproximativ 10.000 de carduri de sănătate, cealaltă jumătate, adică 10.000, se află încă în posesia instituţiei noastre”, a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al CAS Prahova, Cătălin Tudorache.

    Luni, la Casa de Asigurări de Sănătate Prahova s-au format cozi, asiguraţii venind să îşi ridice cardurile de sănătate.

    Reprezentantul CAS Prahova a precizat că, pe lângă cei pe numele cărora a fost emis cardul, dar nu l-au primit, există şi o categorie de asiguraţi, respectiv persoane de peste 18 ani, pentru care nu a fost emis cardul de sănătate.

    Tudorache a spus că nici cei la care nu a ajuns cardul de sănătate, nici cei pe numele cărora cardul nu a fost emis nu ar trebui să aibă probleme în a primi servicii medicale de la furnizorii aflaţi sub contract cu CAS.

    ”La momentul acesta orice furnizor de servicii medicale aflat în contract cu CAS Prahova va furniza servicii medicale persoanei asigurate care se prezintă, indiferent dacă are sau nu asupra sa cardul de sănătate. CAS Prahova a luat legătura cu Colegiul Medicilor Prahova, farmacii şi în general cu toţi furnizorii de servicii medicale şi a comunicat că în perioada de debut a implementării, toate persoanele asigurate trebuie să primească servicii medicale, indiferent dacă, din varii motive, au sau nu la dânşii cardul naţional de sănătate”, a mai spus Cătălin Tudorache.

    În judeţul Prahova au fost emise aproape 530.000 de carduri pentru asiguraţi, aproximativ 20.000 dintre acestea fiind returnate instituţiei de către furnizorul de servicii poştale.

    • Medicii de familie din Suceava, despre folosirea cardului: Ziua de luni a fost un calvar

    Medicii de familie din Suceava spun că folosirea cardului de sănătate a generat, luni, numeroase probleme, între care întârzieri în sistemul informatic, validarea unei reţete durând şi până la 15 minute, sau pacienţi fără card validat, în timp ce la Spitalul Judeţean de Urgenţă sistemul s-a blocat.

    Medicul de familie Irina Badrajan, secretar general al Colegiului Medicilor Suceava, a declarat că luni s-au înregistrat întârzieri în sistemul informatic, probabil din cauza numărului mare de accesări, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Ea consideră că sistemul informatic nu a fost pregătit pentru a prelua toate informaţiile, precizând că pacienţii sunt nervoşi, pentru că se prelungeşte timpul de aşteptare, în condiţiile în care pentru validarea unei reţete durează şi până la 15 minute, afectându-se timpul destinat consultaţiilor medicale.

    “Ziua de azi a fost un calvar şi pentru medicii de familie şi pentru pacienţi. Probabil, reţeaua nu e pregătită să preia un volum de informaţii atât de mare şi de aici disfuncţionalităţile ce ţin de timp şi de anumite manevre, care nu pot fi finalizate“, a spus Badrajan.

    Ea a arătat că aceste disfuncţionalităţi au fost semnalate şi de alţi colegi de-ai săi şi a menţionat că au venit şi pacienţi fără card de sănătate, deşi s-a anunţat din timp despre obligativitatea utilizării acestuia începând cu 1 mai.

    Badrajan a mai spus că pentru evitarea aglomerării cabinetelor medicilor de familie, pacienţii ar trebui să se prezinte la medic pentru a-şi activa cardul de sănătate.

    Directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Suceava, medicul Tiberius Brădăţan, a declarat, că, dacă în primele trei zile de când utilizarea cardului de sănătate a devenit obligatorie validarea serviciilor medicale a decurs fără probleme deosebite, luni dimineaţă s-au înregistrat unele dificultăţi la accesarea sistemului informatic după ce s-a blocat unitatea centrală de management a CNAS.

    El a precizat că în primele ore ale zilei de luni unitatea de management a CNAS a funcţionat, dar ulterior s-a blocat, nemaiputând fi validate serviciile medicale spitaliceşti, fiind întâmpinate dificultăţi la una din cele trei componente ale sistemului informatic, respectiv cel care permite înrolarea cardului pacientului în unitatea de management.

    Brădăţan a arătat că era de anticipat o asemenea situaţie, în condiţiile numărului mare de accesări ale sistemului informatic.

    “Suntem în contact permanent cu cei de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate”, a spus Brădăţan, care a precizat că nu a fost refuzată acordarea de servicii medicale niciunui pacient care s-a adresat unităţii spitaliceşti sucevene.

    El a spus că blocarea unităţii de management a CNAS poate crea dificultăţi şi în ceea ce priveşte eliberarea reţetelor pentru pacienţii cronici, arătând că dacă medicul eliberează reţeta electronică ”offline”, pacientul trebuie să revină în cel mult 72 de ore cu cardul pentru a fi validată.

    Purtătorul de cuvânt al CAS Suceava, Anda Sălăgean, a declarat că Spitalul Judeţean de Urgenţă nu foloseşte sistemul informatic unic integrat în ceea ce priveşte cardurile de sănătate.

    Ea a spus că în cursul zilei de joi au fost modificate normele contractului cadru privind acordarea serviciilor medicale, a medicamentelor şi dispozitivelor medicale prin utilizarea cardului naţional începând cu 1 mai, cu excepţia situaţiilor în care asiguraţii nu pot prezenta/utiliza cardul.

    Sălăgean a subliniat că spitalele au obligaţia contractuală să folosească online sistemul naţional al cardului de sănătate, iar în situaţii justificate, în care nu se poate realiza comunicarea cu sistemul informatic, se utilizează sistemul offline, iar în termen de 72 de ore de la momentul acordării acelui serviciu medical, trebuie să transmită în platforma electronică acel serviciu şi apoi să fie validat.

    Ea a mai declarat că, în aceste zile, furnizorii de servicii medicale au avut întrebări tehnice cu privire la adeverinţele cu care asiguratul trebuie să se prezinte la medic sau la spital, dacă nu are card de sănătate, dacă l-a pierdut sau dacă acesta s-a deteriorat sau i s-a furat.

    În cursul zilei de 1 mai, CAS Suceava a eliberat 17 carduri de sănătate, şase adeverinţe pentru carduri duplicat şi cinci adeverinţe pentru cei cu carduri neemise, iar sâmbătă au fost emise o adeverinţă pentru un asigurat care a pierdut cardul de sănătate şi trei adeverinţe de asigurat pentru persoane care au returnat cardul.

    Purtătorul de cuvânt al CAS Suceava a mai spus că, luni, la sediul instituţiei au venit aproximativ 300 de persoane cu diverse solicitări privind cardul de sănătate, instituţia emiţând 13 adeverinţe pentru cei care au refuzat cardul de sănătate din motive religioase, 27 de adeverinţe pentru carduri duplicat şi 30 de adeverinţe de asigurat.

    • Peste 11.000 de carduri de sănătate au rămas nedistribuite în judeţul Timiş


    Peste 11.000 de carduri de sănătate au rămas nedistribuite în judeţul Timiş, iar la ghişeele Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate vin zilnic aproximativ 30 de persoane pentru a obţine adeverinţe, după ce au refuzat cardurile din diferite motive, în principal legate de religie.

    Purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Timiş, Mariana Marcu a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că, în medie, 30 de persoane vin zilnic la ghişeele Casei pentru a solicita adeverinţe în locul cardurilor de sănătate pe care le-au refuzat din diferite motive, în principal legate de religie.

    În judeţul Timiş, au fost tipărite 518.070 de carduri de sănătate, iar dintre acestea 45.000 au fost returnate la CJAS, după distribuirea lor către titulari, prin Poşta Română.

    Potrivit sursei citate, în judeţ, au rămas nedistribuite 11.300 de carduri, acestea putând fi ridicate de asiguraţi fie de la ghişeele CJAS, fie de la medicii de familie.

    “În situaţia în care cititoarele de card nu au semnal, cardul introdus lasă o amprentă care este vizibilă în sistemul informatic. În momentul în care s-a introdus cardul în cititor, chiar dacă nu este semnal, amprenta rămâne în cititor, ea se vede în sistem. Furnizorii respectivi au la dispozitie 72 de ore să ridice acele servicii în sistem. Pentru situaţiile în care pacienţii nu au card, furnizorii vor acorda servicii medicale în baza calităţii de asigurat. Toţi pacienţii vor beneficia de servicii medicale“, a declarat Mariana Marcu.

    Potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Medicilor de Familie din Timiş, la cabinetele medicilor de familie nu s-au format cozi în primele zile de la introducerea cardului de sănătate, existând însă cazuri izolate în care cititoarele de carduri nu funcţionează sau dau erori.

    În Timiş toate spitalele şi-au achiziţionat cititoare de carduri şi fac internări fie validând carduri de sănătate, fie verificând asiguraţii în sistem.

    • Mehedinţi: Circa 300 de persoane şi-au pierdut cardurile de sănătate, făcând cereri pentru unele noi


    Aproximativ 300 de persoane au depus cereri la Casa de Asigurări de Sănătate Mehedinţi pentru a le fi emise noi carduri de sănătate, după ce le-au pierdut pe cele distribuite prin Poştă, oamenii fiind nevoiţi să plătească 15 lei pentru noul document electronic, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit reprezentanţilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Mehedinţi, în primele două zile ale săptămânii, la ghişeele instituţiei au venit aproximativ 300 de persoane care au depus cereri pentru a le fi emise noi carduri de sănătate.

    “Este normal să fie aglomerat. În primul rând vin să depună cereri pentru pierdere de card. Au uitat unde l-au pus, l-au rătăcit, l-au pierdut. Vin să plătească pentru reemiterea cardului şi sunt foarte multe cereri. În momentul de faţă, aproximativ 300 de cereri de la persoane care şi-au pierdut cardul.”, a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Mehedinţi, Radu Barbu.

    Oamenii spun că sunt nevoiţi să achite 15 lei pentru a le fi emis un nou card de sănătate.

    ”Am pierdut cardurile, al meu şi al soţiei. Le-am primit anul trecut. Am căutat peste tot, nu ştiu unde le-o fi pus nevastă-mea. N-am reuşit să dau de ele. Am plătit 15 lei pentru unul nou”, a spus un bărbat care a mers marţi la Casa de Asigurări de Sănătate Mehedinţi.

    “Mama mea, fiind bătrână, i-a adus poştaşul plicul şi i-a spus: «Pune-l bine, că o să-ţi trebuiască!». A avut grijă de plic şi de scrisoare, dar cardul nu este. A zis că a văzut aşa ceva pe jos, dar ea nu a ştiut ce este şi acum trebuie să-i fac alt card. Sunt bătrâni, asta e!”, a spus o altă femeie.

    Purtătorul de cuvânt al casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Mehedinţi a mai arătat că marţi, în jurul orei 10.30, sistemul naţional pentru activarea cardului a fost blocat mai bine de 45 de minute.

    ”E normal ca sistemul în momentul de faţă să fie blocat. Întră toţi furnizorii de servicii medicale, intrăm şi noi, Casele (n.r. – Casele Judeţene de Sănătate), şi e normal ca la un moment dat, sistemul, fiind suprasolicitat, să dea şi anumite erori. Avem o pauză de 45 de minute şi asigurări de la Bucureşti că va reporni cât de curând”, a precizat Radu Barbu.

    Pe durata în care sistemul a fost blocat, oamenii veniţi la ghişeele CJAS au fost sfătuiţi să se întoarcă la medici şi să le transmită că pot elibera tratament fără card.

  • Bănicioiu: Furnizorii de servicii medicale sunt obligaţi să acorde servicii medicale şi medicamente

    Ministrul Sănătăţii a reamintit tuturor furnizorilor de servicii medicale care sunt în contract cu casele de asigurări de sănătate că au obligaţia de a acorda servicii medicale şi medicamente în aceste zile, după implementarea, de la 1 mai, a cardului de asigurări de sănătate.

    “În această dimineaţă, am primit unele sesizări de la pacienţi cărora li s-a refuzat asistenţa medicală pentru motivul că nu funcţionează sistemul informatic sau nu au prezentat cardul de sănătate. Sunt neplăcut surprins de atitudinea unor furnizori şi vreau să subliniez că toate spitalele, farmaciile şi cabinetele medicilor de familie sunt obligate să utilizeze sistemul de implementare a cardului naţional de sănătate, dar şi să furnizeze servicii medicale şi medicamente, aşa cum li s-a adus la cunoştinţă de la începutul acestui an. Introducerea cardului de sănătate nu modifică dreptul asiguraţilor la servicii medicale”, a declarat ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, citat într-un comunicat de presă al MS.

    Ministrul Sănătăţii a solicitat reprezentanţilor direcţiilor de sănătate publică să sprijine, în teren, eforturile colegilor din cadrul caselor de asigurări de sănătate pentru monitorizarea furnizorilor de sănătate în implementarea cardului naţional de sănătate.

    Cardul naţional de sănătate, reţeta electronică şi dosarul electronic reprezintă obiective importante pentru informatizarea sistemului de sănătate şi fac parte din proiectul de control şi disciplină financiară a sistemlui de asigurări de sănătate. Practic, cardul naţional de sănătate va deveni buletinul de identitate medical al pacientului. Orice român va fi obligat să prezinte cardul de sănătate ori de câte ori apelează servicii medicale, a precizat MS.

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a primit, luni dimineaţă, peste 70 de sesizări privind probleme legate de funcţionarea cardului de sănătate, obligatoriu din 1 mai, CNAS făcând apel la pacienţi şi la furnizorii de servicii medicale să semnaleze orice deficienţe.

    Unele dintre problemele identificate luni au fost cauzate şi de faptul că unii medici nu au înţeles cum poate fi utilizat cardul de sănătate. Spre exemplu, cardul de sănătate trebuia introdus în cititor şi menţinut acolo până când asiguratul îşi tasta PIN-ul ales de el şi primea validarea acestuia din partea sistemului. Toate celelalte operaţii, respectiv consultaţia şi redactarea reţetei, puteau fi făcute după scoaterea cardului din cititor.

    Din acest motiv, unii medici de familie au avut nevoie şi de patru ore pentru a consulta trei pacienţi, după cum au semnalat aceştia.

    Cei mai mulţi medici au reclamant faptul că sistemul se blochează frecvent, iar validarea cardului este greoaie. Potrivit Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, medicii din toată ţara au primit două tipuri de erori, ambele făcând imposibilă activarea cardurilor, respectiv UM indisponibilă şi Token – lipsă.

    Din 1 mai, cardul naţional de sănătate a devenit unicul sistem de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta face dovada calităţii de asigurat şi confirmă prezenţa asiguratului la furnizorul de servicii medicale.

    Preşedintele CNAS, Vasile Ciurchea, declara, în 29 martie, că aproape 840.000 de persoane nu şi-au ridicat cardul de sănătate de la casele de asigurări de sănătate sau de la medicul de familie, dar vor primi servicii medicale şi medicamente şi după 1 mai, când cardul devine obligatoriu, consultaţiile fiind monitorizate separat.

    Furnizorii pot apela oricând la helpdesk-ul pregătit să preia şi să rezolve în cel mai scurt timp orice problemă întâmpinată în modul de funcţionare a sistemului.

    Asiguraţii au la dispoziţie atât numărul de telefon inscripţionat pe cardul de sănătate, cât şi numerele de telefon ale caselor de asigurări, pentru a cere relaţii despre cardul de sănătate.

    Introducerea cardului de sănătate nu modifică drepturile asiguraţilor la servicii medicale. Serviciile medicale de urgenţă se vor acorda fără să fie necesară validarea cu cardul, pentru că acestea se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate.

    De asemenea, copiii cu vârsta până în 18 ani, care nu au primit card de sănătate, beneficiaza de servicii medicale conform legii. Aceste servicii se acordă necondiţionat, indiferent dacă părinţii sau tutorii legali sunt sau nu asiguraţi.

    Persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.

  • Ciurchea: Aproape 840.000 de persoane nu au card de sănătate, dar vor primi servicii medicale

    “Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va fi implementat la nivel naţional. Proiectul cardului naţional de sănătate, demarat de CNAS acum 7 ani, se află la linia de start. Începând cu data de 1 mai, acesta va deveni unicul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate pentru asiguraţii care au intrat în posesia lui. Distribuirea cardului de sănătate către asiguraţi a fost demarată în luna septembrie a anului trecut şi până în prezent au fost distribuite peste 14,3 milioane de carduri, adică peste 96 la sută. Mai sunt 500.000 de carduri care se află încă la casele de asigurări de sănătate şi 340.000 la medici de familie. Mesajul meu este a eficientiza sistemul, nu de a-l bloca”, a declarat, miercuri, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

    Vasile Ciurchea a precizat că pentru cele aproximativ 500.0000 de persoane care nu au primit cardul de sănătate, furnizorii de servicii medicale vor verifica în sistem calitatea de asigurat a acestora, pentru a le oferi serviciile necesare.

    Preşedintele CNAS a mai spus că serviciile medicale acordate fără card de sănătate vor fi monitorizate separat. De asemenea, se vor face demersurile necesare pentru transferul cardurilor de sănătate de la o casă de asigurări la alta, pentru a facilita primirea acestora de către asiguraţi.

    “Nu vreau să existe mesaje de la furnizori «dacă nu ai card, nu primeşti servicii medicale». Primesc serviciul medical. Să presupunem că un pacient ajunge la un furnizor de servicii fără a avea cardul, pentru faptul că l-a uitat acasă, că nu a dorit să îl ia, că nu l-a primit, că l-a pierdut. În sistem se vede dacă pentru pacientul respectiv a fost emis cardul, dacă acel card a fost iniţializat. Acum, mă refer la cei aproximativ 500.000 de cetăţeni care nu au primit cardul şi au nevoie de un serviciu medical: se duc la acel furnizor de servicii medicale unde au trimitere sau unde doresc, în funcţie de situaţie, şi în sistem se vede dacă a fost emis cardul. Atunci se pune întrebarea: nu ai dorit să vii cu cardul sau cardul nu a ajuns? În oricare dintre situaţii, primeşte serviciile medicale, noi le decontăm furnizorilor serviciile medicale, dar le înregistrăm pe o listă separată”, a explicat Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a subliniat că serviciile acordate fără card vor fi atent monitorizate, separat faţă de serviciile acordate pe bază de card.

    “Toată lumea trebuie să ştie că aceste situaţii sunt monitorizate separat. Vom avea o evidenţă clară a serviciilor medicale acordate fără card şi ne vom concentra pe aceste situaţii. Nu dorim ca un pacient care din diverse motive nu a intrat în posesia cardului să nu primească serviciu. Nu ne dorim ca un serviciu acordat de un furnizor de servicii medicale să nu îi fie decontat acestuia, dar sigur că trebuie să monitorizăm aceste servicii, să vedem dacă există rea-voinţă, cum ar fi că furnizorul nu vrea să folosească cardul. Noi monitorizăm toate aceste situaţii”, a mai spus Vasile Ciurchea.

    În ceea ce priveşte posibilitatea ca unele cititoarele de card să nu aibă semnal, preşedintele CNAS a spus că există o rezolvare.

    “În momentul în care ai introdus cardul în cititor, cardul lasă o amprentă. Chiar dacă nu există semnal, amprenta rămâne în cititor. Ea se vede în sistem timp de 72 de ore. Furnizorii au timp 72 de ore să ridice acele servicii în sistem”, a arătat Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a ţinut să precizeze că pentru serviciile medicale plătite integral de pacienţi, nu coplata, cardul nu trebuie prezentat.

    “Dacă ai folosit cadrul, serviciul medical este gratuit. Serviciul este decontat de Casă, ai folosit cardul, nu-l plăteşti. Dacă îl plăteşti, nu mai dai cardul”, a explicat Vasile Ciurchea.

    Preşedintele CNAS a mai spus că în data de 1 mai va fi asigurată permanenţa în toate casele de asigurări din ţară, pentru activitatea cu publicul. De asemenea, va fi asigurată asistenţa tehnică pentru asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale.

    Furnizorii care întâmpină probleme legate de utilizarea cardului de sănătate au la dispoziţie Helpdesk-ul din cadrul CNAS, pentru a solicita lămuriri şi ajutor, 24 de ore din 24, şapte zile din şapte.

    Asiguraţii pot apela numărul de telefon inscripţionat pe cardul de sănătate pentru orice probleme sau nelămuriri legate de cardul de sănătate, de luni până vineri, între orele 08.00 – 20.00.

    Introducerea cardului de sănătate nu modifică drepturile asiguraţilor la servicii medicale. Serviciile medicale de urgenţă se vor acorda fără să fie necesară validarea cu cardul, pentru că acestea se acordă atât persoanelor asigurate, cât şi celor neasigurate.

    De asemenea, copiii cu vârsta până în 18 ani, care nu au primit card de sănătate, beneficiaza de servicii medicale conform legii. Aceste servicii se acordă necondiţionat, indiferent dacă părinţii sau tutorii legali sunt sau nu asiguraţi.

    Persoanele neasigurate beneficiază, ca şi până acum, de pachetul minim de servicii medicale.

    “Implementarea unui proiect la nivel naţional nu este un lucru uşor de realizat. Trebuie să ţinem cont de faptul că acest card de sănătate este extrem de necesar în sistem şi fac apel la responsabilitate din partea tuturor părţilor implicate. CNAS a creat condiţiile de implementare, dar implementarea efectivă se realizează în cabinetele medicilor, atunci când pacientul se prezintă cu cardul de sănătate”, a conchis Vasile Ciurchea.

  • Ciurchea: Peste 3,5 milioane de carduri de sănătate sunt activate. După 1 mai, s-ar putea face economii la bugetul CNAS

    “Deşi toată lumea critică noul card, până în acest moment sunt peste 3,5 milioane de carduri activate, ceea ce înseamnă că acest proiect important începe să prindă viaţă, să funcţioneze. Pe măsură ce cardul devine obligatoriu, de la 1 mai, ne aşteptăm să mai facem ceva economii, prin faptul că vom plăti doar acele servicii efectuate, şi nu servicii «fictive», şi atunci vom avea o disponibilitate de bani şi vom putea asigura analize pentru toată luna şi nu doar câteva zile, vom avea acces pentru pacienţi atunci când îşi doresc”, a spus preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), la conferinţa “Sănătatea femeii. De la pubertate până la menopauză”.

    Vasile Ciurchea a amintit şi de procesul de actualizare a preţurilor la medicamente, precizând că se aşteaptă ca acestea să scadă semnificativ.

    “Noi luăm în calcul o medie de 20-30 la sută, ceea ce înseamnă foarte mult la bugetul alocat medicamentelor”, a precizat preşedintele CNAS.

    Vasile Ciurchea a mai spus că banii economisiţi vor fi folosiţi pentru a începe terapii noi şi tratamente moderne, fără ca pacientul din România să mai aştepte un an, doi pentru a beneficia de acestea.

  • Utilizarea cardului de sănătate, obligatorie din 1 februarie

    Data de 1 februarie este, de altfel, cea menţionată în mai multe rânduri de autorităţi ca fiind cea mai probabilă pentru introducerea acestei obligativităţi.

    “Utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate de către asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale se face începând cu 1 februarie 2015”, se arată în proiectul de HG.

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că până la 1 februarie se face iniţierea cardurilor, de către medicii de familie, astfel încât acestea să devină active.

    Acelaşi proiect de act normativ prevede că asiguratul va suporta costurile fabricării şi distribuirii cardului în cazul în care acesta îi este furat ori se deteriorează sau se pierde. Acelaşi lucru este valabil în cazul modificării datelor personale de identificare. “Asiguratul suportă contravaloarea cardului national, precum si cheltuielile aferente distributiei acestuia, în situaţia solicitării eliberării unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării acestuia, precum şi în situaţia modificării datelor personale de identificare”, se precizează în proiect.

    Eliberarea unui nou card naţional se face în termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea unei cereri la casa de asigurări de sănătate în a cărei evidenţă se află persoana respectiva. Până la eliberarea noului card, acordarea serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale se realizează pe baza unei adeverinţe eliberate de casele de asigurări de sănătate, mai prevede proiectul.

    Distribuirea cardurilor de sănătate a început la 19 septembrie, primele ajungând la asiguraţii din Capitală.

    Preşedintele CNAS spunea anul trecut, la 15 decembrie, că aproximativ 12,5 milioane de carduri au ajuns la asiguraţi şi peste 120.000 dintre ele au fost deja activate.

    Cardul naţional de sănătate este un proiect care are ca principal scop transparentizarea şi eficientizarea utilizării fondurilor din sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta va face dovada prezenţei asiguratului la furnizorul de servicii medicale.

    Potrivit Legii sănătăţii nr. 95/2006, cardul naţional de sănătate trebuia să fie introdus până la sfârşitul lui 2007, însă a fost amânat până în 2014. Un prim proiect-pilot a fost implementat la sfârşitul lui 2012, în judeţul Arad. Din iunie 2014, în cadrul unui al doilea proiect-pilot, cardul a fost distribuit pentru 8.000 de pacienţi din 79 de centre private, care fac dializă.

     

  • Ciurchea: Peste 100.000 de carduri de sănătate, activate. Probabil din 1 februarie vor fi obligatorii

    “Cardurile de sănătate asigură un control mai bun al banilor. Banii să îi dăm acolo unde trebuie şi când trebuie”, a spus preşedintele CNAS, cu prilejul conferinţei regionale “Medicul de familie – practician şi manager”, organizată de Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti şi Patronatul Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.

    Ciurchea a precizat că distribuţia cardurilor s-a făcut în proporţie de 90 la sută, urmând ca medicii de familie să distribuie restul. El a mai spus că sub 10 la sută dintre carduri au fost retrimise Casei de Asigurări de Sănătate Bucureşti pentru că aveau anumite greşeli, care vor fi remediate.

    Şi Casa Asigurărilor de Sănatate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (CASAOPSNAJ) vor primi cardurile în scurt timp.

    La ei, Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), a spus că ar fi necesar ca toată lumea să primească card. “De la naşterea unui copil, îi acorzi servicii medicale”, a explicat ea.

    Vasile Ciurchea a mai spus că, în primele luni, lucrurile vor merge în paralel şi se va folosi atât cardul, cât şi raportările medicilor, pentru a fi evitate sincopele.

    Întrebat despre bugetul pe 2015, Ciurchea a spus că “va fi cel puţin la nivelul acestui an”.

    “Vineri se trimite în Parlament bugetul. Banii alocaţi medicilor de familie vor rămâne aici. Valoarea punctului nu a scăzut, ba din contră a crescut”, a declarat preşedintele CNAS.

    Potrivit lui Ciurchea, pănă la jumătatea lui 2015 se va găsi formula ca medicul de familie să nu mai răspundă pentru declaraţiile pe proprie răspundere ale pacienţilor cu privire la venituri.

    “Sunt în tratative cu ANAF-ul. Se va transfera ANAF-ului tot ce ţine de contribuabil şi veniturile acestuia”, a mai spus preşedintele CNAS.

    El a menţionat şi că, din 2015, medicii de familie ar putea primi “un plus” pentru anumite servicii.

    “Anul viitor intenţionez să primiţi un plus pentru nişte servicii. Luăm de exemplu diabetul. Ne dorim să nu crească bazinul de diabetici. O să gândim împreună un sistem de monitorizare şi să cointeresăm şi pacientul. La fel pentru HIV/ SIDA şi alte boli. Să ne concentrăm pe nişte arii terapeutice Este importantă cointeresarea pacientului. Poate la un moment dat pacientul va plăti o sumă de bani dacă nu respectă regimul dat de medic – medicaţie, stil de viaţă”, a mai spus Ciurchea.

  • Ciurchea: Peste 100.000 de carduri de sănătate, activate. Probabil din 1 februarie vor fi obligatorii

    “Cardurile de sănătate asigură un control mai bun al banilor. Banii să îi dăm acolo unde trebuie şi când trebuie”, a spus preşedintele CNAS, cu prilejul conferinţei regionale “Medicul de familie – practician şi manager”, organizată de Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti şi Patronatul Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov.

    Ciurchea a precizat că distribuţia cardurilor s-a făcut în proporţie de 90 la sută, urmând ca medicii de familie să distribuie restul. El a mai spus că sub 10 la sută dintre carduri au fost retrimise Casei de Asigurări de Sănătate Bucureşti pentru că aveau anumite greşeli, care vor fi remediate.

    Şi Casa Asigurărilor de Sănatate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Autorităţii Judecătoreşti (CASAOPSNAJ) vor primi cardurile în scurt timp.

    La ei, Rodica Tănăsescu, preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF), a spus că ar fi necesar ca toată lumea să primească card. “De la naşterea unui copil, îi acorzi servicii medicale”, a explicat ea.

    Vasile Ciurchea a mai spus că, în primele luni, lucrurile vor merge în paralel şi se va folosi atât cardul, cât şi raportările medicilor, pentru a fi evitate sincopele.

    Întrebat despre bugetul pe 2015, Ciurchea a spus că “va fi cel puţin la nivelul acestui an”.

    “Vineri se trimite în Parlament bugetul. Banii alocaţi medicilor de familie vor rămâne aici. Valoarea punctului nu a scăzut, ba din contră a crescut”, a declarat preşedintele CNAS.

    Potrivit lui Ciurchea, pănă la jumătatea lui 2015 se va găsi formula ca medicul de familie să nu mai răspundă pentru declaraţiile pe proprie răspundere ale pacienţilor cu privire la venituri.

    “Sunt în tratative cu ANAF-ul. Se va transfera ANAF-ului tot ce ţine de contribuabil şi veniturile acestuia”, a mai spus preşedintele CNAS.

    El a menţionat şi că, din 2015, medicii de familie ar putea primi “un plus” pentru anumite servicii.

    “Anul viitor intenţionez să primiţi un plus pentru nişte servicii. Luăm de exemplu diabetul. Ne dorim să nu crească bazinul de diabetici. O să gândim împreună un sistem de monitorizare şi să cointeresăm şi pacientul. La fel pentru HIV/ SIDA şi alte boli. Să ne concentrăm pe nişte arii terapeutice Este importantă cointeresarea pacientului. Poate la un moment dat pacientul va plăti o sumă de bani dacă nu respectă regimul dat de medic – medicaţie, stil de viaţă”, a mai spus Ciurchea.

  • Cardurile naţionale de sănătate vor fi distribuite gratuit prin poştă

    Prin acest proiect act normativ, autorităţile reglementează cadrul legal privind modalitatea de distribuţie către asiguraţi a cardului naţional de asigurări sociale de sănătate.

    Potrivit MS, introducerea cardului naţional va îmbunătăţii mecanismul de control al costurilor din sistemul de asigurări sociale de sănătate. Astfel, cardul naţional de sănătate reprezintă un mecanism suplimentar de control pentru evidenţele, raportările şi decontările serviciilor medicale, asigurând accesul rapid al furnizorilor de servicii medicale la un minim de date medicale necesare în caz de urgenţe medicale, precum şi valorificarea tehnologiilor actuale privind accesul şi schimbul de date în condiţii de deplina siguranţă si protecţie a datelor cu caracter personal, conform legislaţiei în vigoare şi recomandărilor Uniunii Europene, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

    După personalizarea cardurilor naţionale de către Centrul Naţional Unic, Compania Naţională “Imprimeria Naţională” SA va realiza sortarea cardurilor naţionale pe case de asigurări de sănătate şi medici de familie, pe baza datelor puse la dispoziţie de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Imprimeria predă cardurile naţionale Ministerului Sănătăţii pe bază de proces-verbal, care le transferă Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate cu titlu gratuit.

    CNAS pune la dispoziţia Imprimeriei Naţionale, pe bază de proces-verbal de custodie, pe responsabilitatea sa, cardurile naţionale, în vederea distribuirii acestora, potrivit legii. Compania “Imprimeria Naţională” SA va asigura transportul cardurilor naţionale, în condiţii de siguranţă, la sediul operatorului de servicii poştale desemnat de CNAS, în condiţiile legii, prevede acelaşi proiect.

    Pentru plata cardurilor, MS şi CNAS încheie un contract cu Imprimeria Naţională, iar distribuirea lor se realizează prin servicii poştale.

    Procedura de achiziţie pentru contractarea serviciilor poştale în vederea distribuţiei cardurilor naţionale de sănătate se derulează de CNAS, potrivit legii. Pentru desemnarea operatorului de servicii poştale, vor fi avute în vedere cerinţe specifice ţinând cont de caracterul de proiect de utilitate publică de interes naţional al Sistemului Naţional Cardul de Asigurări Sociale de Sănătate.

    Apoi, cardurile personalizate şi ambalate vor fi transportate în condiţii de siguranţă de operatorul de servicii poştale desemnat de CNAS.

    “Distribuţia cardurilor naţionale se realizează prin servicii poştale care să dovedească primirea cardului de către asigurat, cu minim două prezentări la adresa de domiciliu a titularului. Operatorul de servicii poştale va face dovada predării cardurilor către asiguraţi pe bază de borderou, care va cuprinde semnăturile de primire ale acestora. Borderoul va fi întocmit pe fiecare casă de asigurări de sănătate şi va fi predat lunar acesteia împreună cu eventualele carduri nedistribuite asiguraţilor. În situaţia în care, după două prezentări la domiciliul asiguratului, dovedite pe bază de document justificativ, cardul naţional nu a putut fi predat titularului, distribuitorul va asigura transportul şi va preda cardul nedistribuit casei de asigurări de sănătate în raza căruia se află domiciliul asiguratului, pe bază de borderou centralizator”, se arată în proiect.

    Asiguraţii care nu au fost găsiţi acasă îşi vor putea lua cardurile de la sediul caselor de asigurări de sănătate teritoriale, iar dacă nu se vor prezenta nici la sediul caselor de sănătate, cardurile vor fi arhivate, urmând ca la expirarea perioadei de arhivare stabilite în condiţiile legii, actele să fie distruse.

    Pe de altă parte, cardurile predate caselor de asigurări de sănătate de către asiguraţi, ca urmare a unor defecţiuni tehnice, erori ale informaţiilor înscrise sau care nu pot fi utilizate din motive tehnice de funcţionare vor fi returnate Imprimeriei Naţionale, pe bază de borderou centralizator, iar aceasta, în termen de 30 de zile lucrătoare de la returnare, retipăreşte cardurile respective şi le transmite
    operatorului de servicii poştale pentru distribuţie.

    Plata serviciilor de distribuţie se suportă din bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate şi se realizează pe baza contractului încheiat de CNAS cu operatorul de servicii poştale desemnat în condiţiile legii.

    Potrivit CNAS, până acum au fost făcute opt milioane de carduri.

    Fostul preşedinte al CNAS, Cristian Buşoi, anunţa în 4 februarie că pacienţii vor prezenta cardul de sănătate, obligatoriu, de fiecare dată când merg la control, începând din ianuarie 2015, producţia şi distribuirea acestuia fiind prevăzută să se încheie până la sfârşitul lunii septembrie 2014.

    “Imprimeria Naţională şi Serviciu de Distribuţie Paşapoarte care se ocupă cu personalizarea datelor au atins recordul de 55.000 de carduri pe zi, lucrând în trei schimburi, şapte zile din şapte. În acest context, ritmul de un milion de carduri pe lună va creşte la 1,5 milioane, astfel încât, până la sfârşitul lunii septembrie, să fie terminată atât producţia cât şi distribuţia tuturor cardurilor”, a spus preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

    Cristian Buştoi a precizat, tot atunci, că până la 3 februarie au fost realizate 5.399.000 de carduri, iar alte 9,5 milioane vor fi realizate în primele şase-şapte luni, fiind estimat ca termen sfârşitul lunii august. El a adăugat că în acest fel distribuţia celor 15 milioane de carduri poate fi încheiată la sfârşitul lunii septembrie, pentru ca în ultimul trimestru să fie implementat sistemul.

    “De la 1 ianuarie 2015, orice serviciu medical va fi oferit doar cu prezentarea cardului electronic“, a mai spus Buşoi.

    Buşoi a precizat că cititoarele de card trebuie luate de fiecare furnizor din bugetul propriu, cele mai ieftine fiind între 30 şi 50 de euro.