BusinessMagazin

Tag: card de sanatate

  • Cardul de sănătate devine un pericol: Medicii de familie cer renunţarea temporară la utilizarea cardului

    Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) cere renunţarea temporară la utilizarea cardului de sănătate în asistenţa medicală primară, după ce a redevenit „biletul de acces la medicul de familie”: „Un obiect contaminat, care  îi poate pune în pericol pe toţi”.

    „Societatea Naţională de Medicina Familiei (SNMF) a contestat argumentat prevederile OUG nr. 162/2020 prin care s-a decis reintroducerea cardului de sănătate în reţeaua de medicină primară. Am primit asigurări că va fi revizuită această măsură, însă, de la 1 octombrie 2020, cardul de sănătate a devenit din nou biletul de acces la medicul de familie”, transmite, miercuri, SNMF.

    Medicii de familie au făcut un bilanţ la o săptămână de la reintroducerea cardurilor de sănătate. Potrivit acestora, au crescut timpii de aşteptare pe holurile cabinetelor de medicina familiei şi, implicit, interacţiunea pacienţilor programaţi sau nu, inclusiv cea a pacienţilor cu afecţiuni respiratorii, crescând semnificativ riscul de infectare cu SARS-CoV-2, a crescut durata de interacţiune medic-pacient din considerente pur birocratice şi nu prin mărirea timpilor dedicaţi consultaţiei, iar prin funcţionarea greoaie şi uneori lipsa totală a funcţionării sistemului informatic se înregistrează blocaje în care pacienţii şi medicii stau în aşteptare. De asemenea, au fost situaţii în care pacienţii, deprinşi în ultimele luni să se prezinte la medicul de familie fără card, au fost nevoiţi să renunţe la serviciul medical.

    „Cardul de sănătate poate fi considerat un obiect contaminat, iar tranzitarea acestuia între pacient-medic-farmacist îi poate pune în pericol pe toţi cei care lucrează cu cardul. Toate cele anterior descrise se petrec în condiţiile creşterii alarmante a numărului de îmbolnăviri, a suprasolicitării secţiilor de terapie intensivă şi, nu în ultimul rând, a înmulţirii accelerate a numărului de decese în rândul pacienţilor cu COVID-19. Reintroducerea utilizării cardului în asistenţa medicală primară nu poate fi parte a unui set de măsuri care au ca scop limitarea răspândirii infecţiei SARS-CoV-2. Cardul de sănătate este utilizat strict pentru verificarea serviciilor acordate de către furnizorii de servicii medicale, deci un mijloc de control al costurilor în sensul micşorării acestora prin limitarea accesului la servicii. Reintroducerea cardului nu are nicio legătură cu îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. Avem convingerea că o eventuală economie adusă de măsura reintroducerii cardului în medicina de familie prin mult-speratul control al costurilor va aduce prejudicii incalculabile societăţii şi sănătăţii populaţiei. SNMF solicită, în acest context, renunţarea temporară la utilizarea cardului de sănătate în asistenţa medicală primară, segment cu un rulaj crescut de pacienţi”, se mai arată în comunicatul SNMF.

  • Cardul de sănătate devine obligatoriu de miercuri pentru unele servicii medicale

    De miercuri, cardul de sănătate devine obligatoriu pentru spitalizarea continuă şi de zi, pentru serviciile paraclinice şi la farmacie, dar nu este necesar la medicul de familie şi la medicul din ambulatorul de specialitate şi nici pentru serviciile de urgenţă.

    Din 1 iulie, cardul de sănătate devine obligatoriu pentru spitalizarea de zi sau continuă, pentru investigaţii paraclinice, precum RMN-ul sau ecografia, şi pentru eliberarea medicamentelor de la farmacie.

    Pentru serviciile de urgenţă, aşa cum s-a întâmplat şi până acum, nu este nevoie de card de sănătate.

    La medicul de familie şi la policlinică, românii vor avea nevoie de card de sănătate abia din 30 septembrie, iar până atunci aceştia pot oferi în continuare consultaţii de la distanţă.

    „Această consultaţie la distanţă este acordată de medicul specialist sau medicul de familie dacă acesta consideră că poate fi acordată la distanţă. Dacă medicul consideră că pacientul trebuie să vină în cabinet pentru o consultaţie, este decizia medicului. Dacă în urma acestor consultaţii pacientul primeşte o prescripţie medicală, fie ea şi online, pacientul trebuie să valideze cu cardul primirea acestor medicamente”, a declarat Mihaela Tănase, purtătorul de cuvânt al CNAS.

    „Pacienţii vor putea să-şi ridice reţeta strict utilizând cardul de sănătate, la fel şi cei care au calitatea de împuternicit. Adică, eu, dacă merg la farmacie să ridic o reţetă scrisă pe numele dumneavoastră, voi putea face asta doar cu cardul de sănătate, nu îmi voi mai putea folosi buletinul”, a explicat Ionuţ Blejan, farmacist.

  • Casa de Asigurări: Aproape 73.000 de bucureşteni nu şi-au ridicat cardul de sănătate. 10.000, atenţionaţi prin SMS

    “Avem exact 72.987 de carduri de sănătate nesolicitate, pentru 10.000 dintre acte au fost trimise sms-uri şi tot nu s-a prezentat nimeni”, a spus Florentina Diaconu, şeful CASMB.

    Alte aproape 10.000 de carduri de sănătate ar mai fi de distribuit şi pentru asiguraţii de la Casa Asigurărilor de Sănătate a Apărării Ordinii Publice, Siguranţei Naţionale şi Justiţiei (CASA OPSNAJ).

    În Ilfov, mai sunt de distribuit 3.000 de carduri, a precizat şi preşedintele Casei judeţene de Asigurări de Sănătate, Aurelia Isărescu. Tot în Ilfov au fost tipărite 600 de duplicate, fiind încă de distribuit 367.

    “Am mărit numărul persoanlului de la ghişeu, pentru cei care vor solicita card în aceste zile. Distribuim în medie între 80 şi 120 de carduri pe zi”, a adăugat Isărescu.

    Din 1 septembrie prezentarea cardului de sănătate este obligatorie la acordarea fiecărui serviciu medical pentru asiguraţi, iar cei care au fost invitaţi să ridice documentele şi nu au făcut-o nu vor mai beneficia de servicii medicale gratuite, decât dacă sunt urgenţe medicale, a explicat preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea.

    În Capitală au foste returnate de Poştă 191.000 de carduri. Jumătate din numărul total al medicilor de familie au solicitat să dirstibuie cardurile de sănătate asiguraţilor de pe listele lor.

    Pentru a evita aglomeraţia, casele de asigurări de sănătate judeţene şi a municipiului Bucureşti vor suplimenta numărul de ghişee, de personal şi vor prelungi programul de lucru înainte de 1 septembrie, dar şi în primele zile din această lună.

    “Nu se pune problema prelungirii programului la o casă de sănătate cu 1.000 de asiguraţi, ci acolo unde sunt foarte multe cereri de eliberarea a cardurilor. În plus, pentru cei care vor solicita adeverinţe, acestea le vor fi eliberate pe loc”, a adăugat Ciurchea.

    Asiguraţii care, din motive personale sau religioase, refuză utilizarea cardului de sănătate, vor depune o cerere în scris la casa de asigurări în care vor menţiona motivele refuzului şi vor restitui cardul de sănătate, în cazul în care l-au primit. Accesul la servicii medicale se va realiza pentru aceşti asiguraţi în baza unei adeverinţe de înlocuire a cardului de sănătate cu termen de valabilitate trei luni. Adeverinţa nu trebuie să rămână la furnizorul de servcii medicale, ea va fi prezentată ori de cate ori asiguratul solicită un serviciu.

    Până în prezent au fost tipărite aproximativ 15 milioane de carduri, dintre care peste 300.000 tipărite după data de 1 mai 2015 (63.000 carduri duplicat şi 247.000 pentru persoanele care au dobândit calitatea de asigurat).

    Aproximativ 500.000 de carduri vor mai fi tipărite până la sfârşitul anului.

    În prezent, la casele de asigurări de sănătate se află aproximativ 300.000 de carduri care urmează să fie ridicate de către asiguraţi.

     

  • Cardul de sănătate se blochează dacă asiguratul tastează greşit de cinci ori codul PIN

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) prezintă pe site-ul instituţiei etapele utilizării cardului şi deblocării în cazul în care s-a blocat.

    Activarea cardului de sănătate se va face la orice furnizor de servicii medicale (cabinet de medicină primară, spital, ambulatoriu, laborator) la care asiguratul va apela prima dată după primirea cardului. Nu este necesar ca asiguratul să meargă special la medic pentru activarea cardului.

    Operaţiunea de activare durează maxim 30 de secunde şi constă în înlocuirea codului pin iniţial al cardului (000) cu un cod PIN din patru cifre ales de asigurat, pe care acesta nu trebuie să îl divulge.

    Cardul naţional de sănătate primit de asigurat conţine doar datele sale de identificare. Pe card şi în memoria electronică a cardului sunt imprimate: numele şi prenumele asiguratului, codul unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate, numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate (CID), data naşterii, termenul de valabilitate al cardului (5 ani).

    Doar la cererea asiguratului, medicul de familie poate inscripţiona pe cardul de sănătate date medicale.

    Odată activat, cardul de sănătate va fi prezentat ori de câte ori asiguratul apelează la furnizorii aflaţi în contract cu casa de asigurări de sănătate pentru servicii medicale sau farmaceutice.

    Furnizorul va introduce cardul în cititor, iar asiguratul va tasta codul PIN. Instant, aplicaţia cardului va afişa un mesaj în care va informa furnizorul dacă posesorul cardului este asigurat sau nu.

    Pentru serviciile medicale de urgenţă nu este necesară utilizarea cardului de sănătate. Aceste servicii fac parte din pachetul minim de servicii medicale, care se acordă atât persoanelor asigurate cât şi celor neasigurate.

    Dacă asiguratul tastează greşit, de cinci ori consecutiv, codul PIN al cardului de sănătate, acesta se blochează. În această situaţie, medicul va telefona la numărul de helpdesk 021.202.6995 pentru deblocare.

    Asiguraţii care au primit carduri naţionale de asigurări sociale de sănătate cu date personale eronate sau au pierdut/distrus acest document vor solicita eliberarea unui nou card la casa de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află.

    Asiguraţii vor primi cu titlu gratuit noul card de sănătate în situaţia în care cardul conţine date eronate.

    Asiguraţii vor plăti contravaloarea serviciilor de producţie şi distribuire prin poştă a noului card, în cazul pierderii/distrugerii cardului iniţial. Costurile sunt de 2,2 euro + TVA pentru producţia cardului, plus 2,74 lei + TVA pentru distribuirea lui. Plata se va face la sediul casei de asigurări în evidenţa căreia se află asiguratul.

    În cazul solicitării unui nou card de sănătate, până la primirea acestuia, asiguratul va beneficia de servicii medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate în baza unei adeverinţe de înlocuire a cardului de sănătate.

    De asemenea, pentru asiguraţii care refuză primirea cardului de sănătate din motive religioase sau de conştiinţă, în baza unei cereri în care se expun motivele refuzului, casa de asigurări de sănătate va elibera adeverinţa de înlocuire a cardului de sănătate.

    Adeverinţa este valabilă trei luni de la eliberare.

    Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va deveni unicul sistem de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

    Cardul naţional va face dovada calităţii de asigurat şi va confirma prezenţa asiguratului la furnizorul de servicii medicale. Prin implementarea acestui sistem informatic, banii din sistemul asigurărilor de sănătate vor fi cheltuiţi mai eficient şi mai transparent, potrivit CNAS.

    Cardul de sănătate va asigura accesul la servicii medicale pe teritoriul României. Pentru servicii medicale devenite necesare în timpul şederii temporare pe teritoriul unei ţări din spaţiul UE/SEE/Elveţia, asiguratul poate solicita la casa de asigurări eliberarea unui card european de sănătate (CEASS).

  • CNAS: Din 1 mai, orice serviciu medical din pachetul de bază, acordat pe baza cardului de sănătate

    Potrivit CNAS, începând cu data de 1 mai 2015, cardul de sănătate va deveni singurul instrument de validare şi decontare a serviciilor medicale prevăzute în pachetul de bază, pentru persoanele asigurate cu vârsta de peste 18 ani.

    Astfel, potrivit noilor reglementări intrate în vigoare la 1 aprilie, în asistenţa medicală primară si in asistenţa medicală ambulatorie de specialitate de medicină dentară utilizarea cardului naţional de sănătate se face la momentul acordării serviciilor medicale.

    În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate, pentru specialităţile clinice, cardul va fi utilizat la momentul acordării serviciilor medicale.

    În asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţile paraclinice utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face, astfel: pentru analize de laborator, prezentarea cardului de sănatate se face la momentul recoltării probelor în punctele de recoltare proprii ale furnizoriilor de investigaţii paraclinice, iar pentru serviciile medicale paraclinice – investigaţii de radiologie, imagistică medicală, explorări funcţionale şi medicină nucleară – utilizarea cardului se face la momentul efectuării investigaţiilor.

    În caz de spitalizare continuă, utilizarea cardului se face la internarea şi externarea din spital, cu următoarele excepţii: la internare dacă este o urgenţă medico-chirurgicală şi în caz de transfer de la un spital la altul.

    Pentru furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu, respectiv îngrijiri paliative la domiciliu, utilizarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se face în fiecare zi în care se acordă îngrijiri.

    “Cardul de sănătate este un document personal care nu trebuie înstrăinat. El nu trebuie să rămână niciodată la furnizorul de servicii medicale. Pacientul trebuie să fie conştient de faptul că fiecare utilizare a cardului de sănătate reprezintă autorizarea efectuării unei plăţi din fondul de sănătate pentru un serviciu medical efectuat în numele lui”, a declarat, joi, Vasile Ciurchea , preşedintele CNAS, citat într-un comunicat.

    Persoanele care, din motive religioase sau de conştiinţă, refuză utilizarea cardului de sănătate, vor solicita, la casa de asigurări de sănatate în evidenţa căreia se află, o adeverinţă de înlocuire a cardului de sănătate. Această adeverinţă are valabilitatea de trei luni.

  • Ponta: Am sunat-o pe mama, să se uite la TV, ca să vadă că începe distribuirea cardului de sănătate

    “Am discutat de mai multe ori şi de mama mea care, sigur, are un grup de prietene, pensionari ai statului român şi mi-a spus: «Nu-mi mai zii de cardul de sănătate, că eu nu cred că o să-l faceţi vreodată». Am sunat-o acum cinci minute, i-am zis: «Te rog frumos să te uiţi la televizor, n-am voie să iau eu cardul tău pentru că, conform legii, cardul trebuie să ajungă numai la titular»“, a spus Ponta la finalul ceremoniei de semnare a contractului dintre Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Poşta Română, contract care are ca obiect distribuirea cardului naţional de sănătate.

    “Mult succes şi sper ca măcar grupul de prietene al mamei mele să-şi rcapete încrederea că pot să beneficieze de ceea ce aveau nevoie de atât de mult timp şi o să aştept acasă disciplinat să îmi vină şi mie cardul de sănătate, da? Nu faceţi nicio excepţie”, le-a mai spus premierul celor implicaţi în acest demers.

    Compania Naţională Poşta Română şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) au semnat vineri, la Palatul Victoria, acordul-cadru pentru distribuirea cardurilor de sănătate la nivel naţional, valoarea contractului fiind de 37,5 milioane lei (8,5 milioane euro), cu o durată de patru ani.

    Procesul de distribuire va începe la 18 septembrie, iar volumul total ce urmează a fi livrat, la nivel naţional, pe durata celor patru ani, este estimat la aproximativ 13,6 milioane de carduri.

    Poşta Română va livra cardul de sănătate destinatarului în maximum 20 de zile calendaristice, începând cu ziua lucrătoare următoare celei în care trimiterile au intrat în reţeaua poştală.

     

  • Cardul de sănătate îşi croieşte drum spre asiguraţii români după trei ani de discuţii şi tatonări

    Fiecare persoană de peste 18 ani va primi acest card ce va fi distribuit în prima parte a anului viitor de către medicii de familie. Documentele vor fi trimise la medici de către Casa de Asigurări de Sănătate, iar costurile sunt suportate de Ministerul Sănătăţii. Proiectul cardului de sănătate a fost gestionat de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la trei ani de la primele discuţii şi după ce proiectul a ajuns la această instituţie de la Ministerul Sănătăţii. “Sistemul este construit pe platforma Sistemului Informatic Unic Integrat (platforma care cuprinde baza de date cu toate raportările în sistemul de sănătate – n.red.) şi completează Reţeta Electronică, sistem deja utilizat şi care va deveni obligatoriu de asemenea tot de la 1 ianuarie 2013”, a spus Doru Bădescu, preşedintele CNAS.

    Mai multe pe zf.ro

  • De ce nu vor romanii sa-si doneze organele

    Discutia despre transplantul de organe poate parea cazuta din
    avion, atat timp cat painea pentru a doua zi e problema de baza in
    cele mai multe dintre familiile din Romania. Citam in primavara
    acestui an un studiu al Guvernului din care reiesea ca un sfert
    dintre cetateni nu au bani nici macar pentru strictul necesar, iar
    patru din zece traiesc cu bani de la o luna la alta. De mentionat
    ca studiul fusese realizat inainte ca efectele crizei sa se resimta
    cu adevarat. Si totusi, chiar in clipa cand cititi aceste randuri,
    un bolnav, tanar sau in varsta – nu conteaza, pentru ca vorbim de o
    viata de om – asteapta pe patul de spital ficatul sau rinichiul de
    care atarna ultima lui sansa. Iar chestiunea donarii de organe a
    revenit in atentia opiniei publice dupa ce Ministerul Sanatatii a
    anuntat ca din 2011 va emite cardurile de sanatate pentru
    populatie. Proiectul de lege prevede, printre altele, si inscrierea
    pe cardul national de sanatate a calitatii de donator de organe.
    Iar pentru cei care nu doresc sa doneze va decide in cele din urma
    familia.


    Cand am intrebat-o pe Stela, o tanara de 23 de ani, daca si-ar
    dona organele dupa moarte, privirea ei s-a ferit instantaneu de
    ochii mei. Zice ca nu prea stie daca ar face sau nu un asemenea
    gest, dar inclina spre un raspuns negativ: “Eu cred mult in faptul
    ca trebuie sa te duci intreg pe lumea cealalta si ma gandesc mult
    la reincarnare”. E ceea ce o retine, insa, intrebata ce verdict le
    va da celor care ii vor cere pozitia in mai putin de doua luni
    pentru cardul de sanatate, raspunde: “O sa-i intreb daca pot sa
    spun <nu> si apoi sa revin”. Motivul invocat de Stela pare
    ciudat, dar macar ea are un motiv, atata vreme cat jumatate dintre
    romanii care refuza donarea raspund sec “nu stiu” la intrebarea de
    ce refuza.


    Opinia Stelei e impartasita de multi respondenti ai
    Eurobarometrului realizat de Comisia Europeana. Mai exact,
    neincrederea in sistem si teama de manipularea corpului uman sunt
    motivele principale invocate de europenii care sunt contra donarii
    de organe. Totusi, aproape o treime din cei ce se impotrivesc
    donarii propriilor organe sau ale rudelor sunt incapabili sa
    gaseasca un motiv logic de a justifica refuzul. Privind inspre
    Romania, putem observa o situatie cel putin surprinzatoare, cat
    timp doar unul din trei romani si-ar dona organele, iar 17% dintre
    subiecti raspund cu “nu stiu” la intrebarea “din ce motiv nu doriti
    sa va puneti la dispozitie organele pentru transplant”. Un alt
    raspuns dat de concetatenii nostri face trimitere la cele sfinte,
    iar ponderea celor ce refuza sa doneze din motive religioase este
    de 17%, cea mai mare pe ansamblul UE.

    Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, sociologul Mircea Kivu
    sustine ca educarea oamenilor in legatura cu transplantul de organe
    a inceput in Europa Occidentala in urma cu 30 de ani, in timp ce,
    la noi, exista nenumarate semne de intrebare legate de conditiile
    in care se face. Sau, mai precis, e vorba de o lipsa de informare,
    pe de-o parte, dar si de un grad scazut de solidaritate fata de cei
    din jur. “Transplantul e un caz extrem, dar nu vorbim de
    solidaritate nici macar in situatii simple, cum ar fi protestele
    sindicale.” Potrivit sociologului, spiritul de solidaritate e mai
    redus in randul romanilor pentru simplul fapt ca dupa zeci de ani
    de comunism in care s-a indus o falsa imagine a solidaritatii s-a
    ajuns brusc in extrema cealalta, cand “nimanui nu-i mai pasa de
    nimeni”. Kivu constata si absenta unui punct de vedere ferm al
    Bisericii Ortodoxe Romane, care a sugerat ca nu ar fi tocmai in
    favoarea acestor transplante. Iar in lipsa unei reactii ferme a
    inaltilor prelati, apartinatorii pacientului aflat la limita
    supravietuirii refuza recoltarea organelor sale, din motive
    religioase.