Tag: caransebes

  • Cum a reuşit un român să transforme 2 euro în 160.000 de euro aproape instantaneu

    Un bănăţean din Caransebeş pasionat de fotbal a pariat pe 22 de meciuri pe un bilet de 2 lei care i-a adus un câştig de 150.000 de lei. Pariorul a repetat biletul de cinci ori, astfel că, punând la bătăie în total 10 lei, a câştigat şi încasat deja suma impresionantă de 750.000 de lei.

    Pariorii experimentaţi ştiu cât de complicat este să anticipezi corect rezultatele din Ligile inferioare ale Angliei, dar câştigătorul de la Superbet a prins pe acelaşi bilet patru meciuri din Championship şi două din League 2, campionate în care şi favoritele au adesea cote peste 2.

    Bănăţeanu nu a fost doar norocos, ci şi inspirat şi şi-a ales foarte bine meciurile: a mizat pe echilibru la returul dintre PSG şi Real Madrid, iar pariul PsFX s-a dovedit câştigător. Tot din Liga Campionilor, a mizat pe experienţa şi defensiva lui Juventus pe terenul lui Tottenham, iar cea mai mare cotă de pe bilet, 3.35 i-a ieşit întocmai.

    A avut parte de victoriile lui Ajax, Roma, Schalke, Arsenal şi Lyon. Două partide mai grele ar fi putut fi Inter – Napoli şi Manchester United – Liverpool, dar acolo a mers oricum pe şansă dublă şi a pariat şi egalul.

    De precizat şi că din câştigul său de 750.000 de lei, aproape jumătate este reprezentat de bonusul de 85% primit pentru numărul de meciuri jucate.

    Reamintim şi că în ianuarie, Superbet a plătit alte două mari premii, când băcăuanul Gheorghe G. a câştigat 1.350.093,22 de lei (aproape 300.000 de euro), cea mai mare din istoria premiilor date de casa de pariuri Superbet în cei zece ani de activitate. Pariorul a jucat 42 de bilete, toate pe fotbal şi toate câştigătoare la o cotă totală de 11.808,61. La interval de câteva zile, un constănţean a câştigat 750.000 de lei (peste 163.000 de euro) cu un bilet de 5 lei repetat de cinci ori şi cu o cotă de 10.000.

    Superbet este cel mai mare operator de jocuri de noroc din România, cu o reţea în retail de aproape 1.000 de agenţii în toată ţara.


    Superbet România a fost fondată în 2008 de Sacha Dragic, care astăzi este CEO al întregului grup de firme. În această toamnă, Superbet a devenit prima companie din industria pariurilor sportive prezentă pe bursa alternativă AeRo, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români.

    Pe 21 noiembrie 2017, compania şi-a lansat oficial operaţiunile şi pe piaţa din Polonia. Superbet Polonia a obţinut licenţă de operare în retail în luna octombrie, devenind singurul operator străin autorizat să funcţioneze pe piaţa poloneză.

  • Cea mai nouă metodă prin care sunt înşelaţi bătrânii. Ce a păţit un bărbat din Caransebeş

    Potrivit unui comunicat de presă transmis, duminică, de Inspectoratul Judeţean de Poliţie Caraş-Severin, oamenii legii caută un bărbat care, în urmă cu câteva zile, i-a furat unui bătrân din locuinţă 13.800 de lei şi zece galbeni.

    “Poliţiştii municipiului Caransebeş au fost sesizaţi prin apel la 112 de către un bătrân în vârstă de 79 de ani, din localitate, care anunţa faptul că un necunoscut i-a sustras o sumă mare de bani din locuinţă. (..) În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că bătrânul a fost abordat pe o stradă din apropierea locuinţei sale din Caransebeş, de un bărbat necunoscut. Intrând în discuţie cu acesta, bătrânul i-a spus că are nevoie de un instalator întrucât are probleme la coloana de apă. Bărbatul necunoscut s-a oferit să-l ajute, fiind invitat în curtea locuinţei. Ulterior, acesta a simulat o convorbire telefonică cu un instalator, asigurându-l pe bătrân că va veni cineva într-o oră pentru a remedia problema”, arată IPJ Caraş-Severin.

    Potrivit poliţiştilor, după câteva momente, bărbatul l-a întrebat pe bătrân dacă deţine sume de bani în casă, pentru că el a fost director la o bancă şi ştie că în noaptea respectivă “se vor schimba banii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul din România unic in lume căutat de tineri pentru cele mai romantice fotografii – GALERIE FOTO

    Pe calea ferată care face legătura între Caransebeş şi satul Bouţari (judeţul Caraş-Severin) există unul dintre cele mai romantice locuri din România, sau poate chiar şi din lume: „Tunelul Iubirii”.

    În cazul în care vă întrebaţi unde se află acesta şi care este semnificaţia lui, aici sunt câteva informaţii:
     
    Calea ferată care face legătura între Caransebeş-Bouţari-Subcetate este o cale ferată secundară. Traseul a fost inaugurat pe data de 11 noiembrie 1908.
     
    Din cauza pantei ridicate (50 mm/m), pe traseul dintre Bouţari şi Sarmizegetusa circulaţia trenurilor a fost realizată pe o cale ferată cu grilaj. Între 1908 şi 1978 (anul în care secţiunea Bouţari-Sarmizegetuza a fost închisă pentru trenurile de călători), tracţiunea vagoanelor, pe întreaga rută, se făcea cu ajutorul locomotivelor cu aburi.
     
    În anul 1995, al doilea tronson de cale ferată, care conecta Sarmizegetusa şi oraşul Haţeg, a fost închis pentru trenurile de pasageri. În cursul anului 2000, calea ferată dintre Bouţari şi Haţeg a fost demontată şi trecută sub administrarea Societăţii de Administrare Active Feroviare.
     

     

  • Locul din România unic in lume căutat de tineri pentru cele mai romantice fotografii – GALERIE FOTO

    Pe calea ferată care face legătura între Caransebeş şi satul Bouţari (judeţul Caraş-Severin) există unul dintre cele mai romantice locuri din România, sau poate chiar şi din lume: „Tunelul Iubirii”.

    În cazul în care vă întrebaţi unde se află acesta şi care este semnificaţia lui, aici sunt câteva informaţii:
     
    Calea ferată care face legătura între Caransebeş-Bouţari-Subcetate este o cale ferată secundară. Traseul a fost inaugurat pe data de 11 noiembrie 1908.
     
    Din cauza pantei ridicate (50 mm/m), pe traseul dintre Bouţari şi Sarmizegetusa circulaţia trenurilor a fost realizată pe o cale ferată cu grilaj. Între 1908 şi 1978 (anul în care secţiunea Bouţari-Sarmizegetuza a fost închisă pentru trenurile de călători), tracţiunea vagoanelor, pe întreaga rută, se făcea cu ajutorul locomotivelor cu aburi.
     
    În anul 1995, al doilea tronson de cale ferată, care conecta Sarmizegetusa şi oraşul Haţeg, a fost închis pentru trenurile de pasageri. În cursul anului 2000, calea ferată dintre Bouţari şi Haţeg a fost demontată şi trecută sub administrarea Societăţii de Administrare Active Feroviare.
     

     

  • Tunelul Iubirii din România, inclus pe lista “comorilor ascunse” din Uniunea Europeană

     Parlamentul European a publicat pe site-ul instituţiei noua lista Foursquare, care cuprinde 28 de “comori ascunse” ale Uniunii Europene (UE) care trebuie vizitate.

    Astfel, lista conţine lacul Morskie Oko din oraşul polonez Zakopane, Giant’s Causeway, un obiectiv ce constă în aproximativ 40.000 de coloane de bazalt interconectate, situat în partea de nord-est a Irlandei de Nord, insula Inishbofin din Irlanda, Rota Vicentina din Portugalia, Le Lac-d’Issarlès din Franţa, insula Samothraki din Grecia, castelul Gyula din Ungaria, buncărul sovietic secret din oraşul Līgatne din Letonia, plaja Lara din Turcia, muzeul Niedersulz din Austria, Louisiana Museum of Modern Art din Danemarca, castelul de nisip Lappeenranta Soikoon din Finlanda, plaja San Blas din insula Gozo, Lubenice din insula croată Cres, pădurea Hallerbos din Belgia, pădurea Kaleto din Bulgaria, Parcul Naţional Sarek din Suedia, oraşul Klaipėda din Lituania, calea ferată abandonată dintre oraşele Oţelul Roşu şi Caransebeş – Tunelul Iubirii, lacul Peipus situat la graniţa dintre Estonia şi Rusia, oraşul Erfurt din Germania, deşertul Tabernas din Spania, parcul naţional De Hoge Veluwe din Olanda, lacul Bled din Slovenia, peştera Belianska din Slovacia, muzeul Skoda din Republica Cehă, oraşul Assisi din Italia şi muzeul de istorie Bock din Luxembourg.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Timişoreanul de 27 de ani care şi-a făcut un site de trei milioane de euro

    Născut în Caransebeş şi stabilit în Timişoara în urmă cu cinci ani, fondatorul şi CEO-ul Freshome.com, Mihai Cristian Micle, a început construcţia site-ului în 2007, când avea 20 de ani, inspirat de casa visurilor sale. După studii de cercetare în mediul online, a găsit un public subtanţial care căuta inspiraţie pentru propria casă. Deşi începuse două facultăţi, Electronică şi Telecomunicaţii şi Ştiinţe Economice, a renunţat la acestea în momentul când Freshome a început să aibă succes.

    Huffington Post, Forbes, CNET sau Yahoo News sunt câteva dintre publicaţiile internaţionale care folosesc site-ul de design interior al lui Mihai Cristian Micle, Freshome.com, drept sursă de inspiraţie pentru articolele cu teme din design şi arhitectură. Listat printre primele locuri în lista Technorati, acesta acumulează mai bine de 3 milioane de vizitatori unici lunar, afişează articole despre clădiri din toată lumea şi a primit chiar şi oferte de cumpărare care au ajuns la 3 milioane de euro.

    Faptul că despre Freshome au scris mai mult americanii îmi este justificat de timişoreanul Mihai Cristian Micle chiar de la începutul discuţiei pe Skype: „Presa românească nu prea este targetul meu, noi trăim din publicitate, iar banii pe care îi fac cu 1.000 de vizitatori din România sunt de 20 de ori mai puţini decât cu 1.000 de vizitatori din Statele Unite ale Americii; cu traficul românesc mai degrabă ies în pierdere, nu am niciun return of investment”, explică Mihai Cristian Micle.

    Faptul că publicul căruia i se adresează nu este cel autohton se vede şi la o scurtă navigare pe site: o casă organică din Mexic, un apartament al călătorului din Moscova şi o casă a somelierului din Budapesta, toate cu descrieri în limba engleză, reprezintă cele mai apreciate postări recente. Logoul în formă de măr – pătrat – te duce fără să vrei cu gândul la Steve Jobs, la fel ca şi  modul cum s-a dezvoltat Micle.

    Ideea i-a venit în anul 2007, când, în timp ce era student la Facultatea de Telecomunicaţii în Timişoara, a început să se gândească la construirea casei de vis. Pentru că nu avea conturată o idee clară în legătură cu aspectul acesteia, şi-a petrecut câteva zile căutând case în mediul online. Căutarea a continuat şi în zilele care au urmat, iar treptat s-a transformat într-o pasiune pentru Micle, care începuse să stocheze pozele găsite într-un dosar în calculator.

    Plecarea din oraş i-a adus revelaţia că un blog ar fi ideal pentru a avea acces la poze şi atunci când nu are la îndemână propriul computer. Pentru a nu uita detaliile legate de pozele găsite, realiza şi câte o mică descriere pentru fiecare. Motoarele de indexare au început să îi aducă treptat trafic, nebăgat în seamă iniţial. Revelaţia că blogul lui s-ar putea transforma într-un business profitabil a venit la întoarcerea dintr-o călătorie în Grecia, perioadă în care nu s-a ocupat de acesta timp de zece zile.

    „Aveam o serie de mailuri în care oamenii mă întrebau ce s-a întâmplat cu mine, dacă mă simt bine.” Prin urmare, a întrevăzut oportunitatea de a-şi transforma pasiunea în business. A început să se documenteze, a văzut că existau deja oameni care fac bani din site-uri şi a realizat că, deşi avea puţine cunoştinţe de programare şi Photoshop, nu era imposibil să facă acest lucru şi el. „În prezent, totul se învaţă de pe Internet, chiar şi universităţi precum Stanford şi MIT au cursurile disponibile în online.” Argumentul acesta l-a determinat de altfel să renunţe la cele două facultăţi la care studia, odată ce site-ul a început să aibă succes: „Eram student la Electronică ş Telecomunicaţii, iar laboratoarele şi seminariile le făceam pe o tehnologie din anii ‘80. Am fost şocat când, la un schimb de experienţă cu elevi de clasa a opta din Japonia, ei au prezentat roboţi controlaţi prin infraroşu construiţi de ei, în timp ce în Timişoara se măsura curentul cu echipamente ruginite”.

    A renunţat la echipamentele învechite şi la şcoală şi, cu o investiţie iniţială care se poate măsura exclusiv în timp, a început să câştige primii bani la câteva luni de la experimentarea acestui business, bazându-se pe accesul nelimitat la informaţia existentă în online.

    „Dacă vrei să înveţi de la cineva care a făcut ceva important cu un site, e doar la două minute de tine. Poate unul nu îţi răspunde, dar mai sunt alţii care pot să te ajute.” Bazându-se pe acest lucru, şi-a stabilit şi baza de contacte de câteva mii de designeri şi arhitecţi cu care vorbeşte în prezent.  „La început trimiteam mailuri arhitecţilor din afară pe care îi găseam pe Twitter sau Facebook; mailuri pe care le încheiam mereu cu fraza «Dacă mai aveţi colegi sau oameni care au proiecte interesante, mi-ar face plăcere să ne puneţi în contact cu ei»”.

    Astfel, în şapte ani, vorba s-a dus, iar Micle primeşte zilnic cel puţin zece mailuri pe zi de la proiectanţi interesaţi de apariţia pe site-ul lui. Faptul că e un site global este ofertant pentru arhitecţii care îşi postează proiectele: „Există posibilitatea ca tu să fii un arhitect din România şi să te vadă cineva din Dubai, care vrea o casă construită nu cu 100.000 de euro, ci cu câteva milioane”.

    Criteriile prin care alege între proiectele numeroase este „my personal taste”(gustul propriu), după cum îmi spune timişoreanul. După atâţia ani petrecuţi în căutarea casei perfecte, s-a specializat în găsirea „elementului wow” care să îi atragă pe utilizatori. Site-ul a crescut astfel cu circa 20% anual, iar dacă, la început, Micle căuta designul casei visurilor singur, în prezent lucrează cu zece angajaţi şi colaboratori pe partea care ţine de servere, web development, design, PHP, dar şi de conţinutul site-ului.

    Costurile care se duc în direcţia plăţii acestora, la care se adaugă întreţinerea serverelor şi optimizarea constantă a site-ului necesită câteva mii de euro, variind în functie de experimentele pe care le face, promovare şi alte aspecte care ţin de creşterea site-ului.