BusinessMagazin

Tag: caramizi

  • Noua paradigmă: Încă o fabrică va fi DEMOLATĂ pentru a construi un magazin

    Dedeman, cel mai mare jucător de pe piaţa locală de bricolaj, dar şi unul dintre cei mai mari la nivel regional, cumpără un teren de aproape 2,5 hectare de la Cemacon, cu circa 2 milioane de euro, potrivit unui raport de pe bursă al producătorului de cărămizi.

    Cemacon Real Estate a aprobat vânzarea către Dedeman a două terenuri, unul de 22.600 mp şi un al doilea de 3.104 mp, potrivit raportului. Terenurile sunt am­pla­sate pe Str. Fabricii, nr. 1 în Zalău, judeţul Sălaj. Pe terenul mai mic se va păstra o ser­vi­tute pentru accesul către terenurile păstrate de Cema­con. Magazinul Dedeman va fi amplasat vizavi de Sala Sporturilor din Zalău.

    Cemacon este unul dintre cei mai mari producători de cărămidă pe piaţa locală, având 18% din piaţa de profil. Anul trecut comapania a avut venituri totale de 106,4 mil. lei, în creştere cu 67% faţă de anul precedent şi un profit net extraordinar de 9 mil. lei, după o pierdere de 1,5 mil. lei în 2014.

    Vânzarea terenului de către Cemacon se va face după îndeplinirea condiţiilor agre­ate de către părţi şi obţi­nerea acor­du­lui creditoarei ipo­te­care, Banca Co­mer­­cială Română (BCR), la un preţ de 62,5 euro me­trul pătrat plus TVA, echiva­len­tul a aproape 1,6 mil. euro fără TVA pentru în­trea­ga suprafaţă.

    Suprafaţa de teren ce face obiectul contractului cu Dedeman va fi vândută liberă de construcţii, demolarea fiind realizată până la cota zero, fără fundaţii, pe cheltuiala Cemacon Real Estate, posturile trafo urmând a fi desfiinţate ori mutate.

    Zalău este cel de-al treilea oraş din Transilvania unde Dedeman a anunţat încă de anul trecut construirea unui magazin, iar aprobarea de la primărie a fost obţinută din 2015. Anul acesta retailerul a deschis unul la Satu Mare, inaugurat la finalul lunii iulie, iar la Oradea va fi deschis în următoarele săptămâni. De asemenea, Dedeman vizează extinderea la nivel regional, iar planurile includ cel puţin un magazin în Chişinău.

    Dedeman, la fel ca reţelele de magazine alimentare Kaufland sau Lidl, cumpără terenurile unor foste sau actuale fabrici pentru că acestea sunt bine poziţionate în interiorul oraşelor. Astfel, retailerii sunt dispuşi să plătească preţuri mai mari pentru aceste achiziţii în comparaţie cu un teren la periferie.

    Printre fabricile înlocuite de magazine Dede­man se numără Industria Iutei din Bucu­reşti, fabrica de mobilă Elbac din Ba­cău, fabrica de piele sintetică şi încăl­ţă­minte Dermatina din Timişoara.

    Dedeman a ajuns la sfârşitul lunii iulie la 43 de magazine pe piaţa locală prin deschiderea magazinului din Satu Mare, contra unei investiţii de 11 mil. euro.

    Dedeman Bacău a fost anul trecut pentru al doilea an consecutiv cea mai mare com­panie antreprenorială din România, dar s-a oprit puţin sub pragul de vânzări de un miliard de euro.

    Retailerul de bricolaj, controlat de Dragoş şi Adrian Pavăl, şi-a bugetat pentru acest an afaceri de 4,53 mili­arde de lei, adică 1,01 miliarde de euro, deve­nind astfel prima companie controlată de un român care trece pragul psihologic de un miliard de euro, potrivit datelor furnizate de firmă.

    Anul trecut Dedeman şi-a majorat businessul cu 28%, la 4,36 miliarde de lei (980 milioane de euro), apropiindu-se astfel de pragul de un miliard, fără să-l depăşească. În ultimul deceniu compania şi-a majorat afacerile de circa 11 ori, fiind în prezent cea mai mare reţea de bricolaj din România, dar şi printre cele mai mari din regiune. Businessul a fost susţinut în 2015 de investiţii de 270 de milioane de lei, în creştere de la 267 de milioane de lei în 2014. Numărul angajaţilor Dedeman va urca în acest an la 8.916 salariaţi, faţă de 8.259 de angajaţi în 2015 şi mai puţin de 7.500 în 2014.

  • Cemacon îşi consolidează afacerile în regiunea de vest

    Cota de piaţă a companiei a avut o creştere importantă şi la nivelul întregii ţări, la 16% în 2013, faţă de 6% în 2010.

    Anul trecut Cemacon şi-a majorat afacerile cu 38% comparativ cu anul 2012, cifra de afaceri depăşind pragul de 48 de milioane de lei la nivel naţional. Volumele vândute au crescut cu 35%, iar profitabilitatea operaţională a ajuns la 19% în condiţiile diminuării pierderilor cu 67%.

    “Unul dintre principalii factori ai creşterii susţinute Cemacon din ultimii ani a fost consolidarea poziţiei pe piaţa din Transilvania. Anul acesta ne propunem să devenim lideri de piaţă în Transilvania, iar pentru acest lucru vom continua să investim în cercetare şi în dezvoltarea portofoliului de produse Evoceramic, cel mai performant din piaţă, precum şi în creşterea reţelei de parteneri. De asemenea, vom aborda o strategie comercială care să ne diferenţieze faţă de concurenţă”, a declarat Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Cemacon.

  • Un om de succes

  • Wienerberger: Industria de zidărie lucrează la 60-70% din capacitate

    Corneliu Fecioru, membru în consiliul de administraţie, vânzări şi marketing al producătorului de cărămizi Wiener­berger, subsidiara locală a grupului austriac cu acelaşi nume, spune că în prezent fabricile care produc materiale de zidărie, adică cărămizi şi BCA, lucrează mult sub capacitatea lor instalată.
     

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 01.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Cemacon Zalău estimează afaceri mai mari cu peste 40%

    Producătorul de cărămizi Cemacon Zalău (CEON) estimează că va înregistra în acest an afaceri de circa 50 de milioane de lei, în creştere cu peste 40% faţă de 2012, când rulajul a fost de 34,5 milioane lei.

    Compania a lansat, la Cluj-Napoca, o serie de produse, anunţând totodată schimbarea identităţii vizuale a companiei.

    „Cemacon trece prin­tr-un amplu proces de rea­şe­zare pe piaţă. (…). Este o com­panie româ­nească ce aco­peră deja peste jumă­tate de ţară şi are potenţial de creştere la nivel na­ţio­nal. Am fost ne­voiţi să ne relansăm pen­tru că vechea imagine nu mai ţinea pasul cu ni­velul la care a ajuns com­pania“, a declarat di­rec­torul ge­ne­ral al Cema­con, Liviu Stoleru.

    Cemacon acoperea anul trecut 27 de judeţe, cu 150 de distribuitori şi 115 anga­jaţi, şi va deschide, înce­pând de săptămâna viitoa­re, cinci centre de distri­buţie proprii, în Timişoara, Bra­şov, Bacău, Suceava şi Iaşi.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Producătorii de cărămizi: Stagnarea pieţei anul acesta ar însemna un semnal pozitiv

    „Este posibil ca 2013 să devină anul în care declinul să dispară şi piaţa să rămână la nivelul anului trecut, dar acest lucru depinde atât de evoluţia economică a ţării, cât şi de cea politică. Pre­mi­sele sunt deja prezente prin faptul că avem o stabilitate politică începând cu decembrie 2012“, spune Iulian Man­ga­la­giu, directorul general al Ceramica Iaşi. El apreciază că în 2013 va exista o luptă între producători pentru fiecare client în parte, indiferent că este vorba de o persoană fizică care îşi construieşte o locuinţă sau un mare dezvoltator imobiliar care investeşte în ridicarea unui ansamblu de blocuri. Fiecare dintre aceşti clienţi îşi va dori cel mai bun preţ.  „Se observă din piaţă o diversificare a solicitărilor clienţilor în ceea ce priveşte aplicaţiile cărămizilor, aceştia fiind din ce în ce mai bine informaţi.“ Tot despre o stagnare a pieţei de cărămizi în acest an vorbeşte şi Corneliu Fecioru, membru în cadrul consiliului de administraţie, vânzări şi marketing al producătorului austriac Wienerberger. „Dacă în 2013 vedem o piaţă care e la nivelul anului trecut, acesta ar fi un semnal pozitiv“, spune Fecioru.

    Citiţi mai multe în ediţia de aprilie a Business Construct sau pe www.zfcorporate.ro/business-construct

  • Un fond finlandez, cel mai mare acţionar al Cemacon Zalău

    Salariaţii şi foştii manageri ai producătorului de cărămizi Cemacon (CEON), care deţine o fabrică la Zalău, au vândut ieri un pachet de 23% din acţiunile companiei printr-o tranzacţie specială în valoare de 3 milioane de lei (700.000 de euro) derulată pe Bursa de Valori Bucureşti. Cumpărătorul ar fi fondul de investiţii finlandez KJK Fund II, care a fost raportat tot ieri că deţine o participaţie de 5,5% din Cemacon, după o serie de achiziţii de săptămâna trecută. Tranzacţiile tot mai mari cu acţiuni Cemacon au dublat preţul în ultima săptămână. Tranzacţia de ieri, realizată la preţul de 0,05 lei/acţiune, evaluează compania la 13,14 mil. lei (puţin peste 3 mil. euro). Pe bursă, preţul a crescut şi ieri cu 10%, închizând la 0,0522 lei. Cemacon este una dintre cele mai îndatorate companii de pe bursă, iar asta i-a afectat puternic rezultatele în ultimii ani. Anul trecut, Cemacon a avut pierderi de 11,14 mil. lei, deşi afacerile companiei au crescut cu 26%, la 34,58 mil. lei. În acţionariatul Cemacon mai sunt Broker Cluj şi Andrei Cionca, fondatorul Casei de Insolvenţă Transilvania.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

  • Cum isi apara Wienerberger locul I

    La zece minute de catedrala Sfantul Stefan din Viena, sediul Wienerberger, un zgarie-nori care domina strada cu acelasi nume, are de jur imprejur un imens teren de golf si un lac, precum si o zona de verdeata cam cat parcul Cismigiu.

    Municipalitatea nu s-a putut atinge de teren pentru a-l concesiona dezvoltatorilor imobiliari – este protejat de istoricul locului, fabrica Wienerberger fiind in acel loc de peste 200 de ani.

    Pe atunci, fabrica era in afara Vienei; acum, in acel loc se gaseste parcul de afaceri Wienerberger, in timp ce productia a fost raspandita in toata Europa, intai de vest, mai tarziu si de est, dar si in toata lumea, grupul austriac avand afaceri pe toate continentele.

    Trei dintre cele 253 de fabrici ale grupului sunt in Romania, grupul austriac venind aici in 2003, cand perspectivele Romaniei de a accede la UE se conturasera, iar Wienerberger nu mai avea cum sa ignore Europa Centrala si de Est, pe care directorul executiv Wolfgang Reithofer o numeste “zona de influenta” a companiilor austriece.

    Romania era o piata mare in sine, dar si o parte dintr-un plan mult mai amplu: directorul Wienerberger a desenat Europa ca o retea de fabrici care sa poata alimenta regiunile pe care le vizeaza fara a tine cont de granite. Iar daca acum fabrica din estul Ungariei alimenteaza Banatul, o fabrica ce s-ar putea construi in zona Bacaului ar putea alimenta foarte bine vestul Ucrainei sau Republica Moldova, pentru inceput.

    Dar se va construi vreo fabrica in zona Bacaului? Intr-o discutie in exclusivitate cu BUSINESS Magazin, Wolfgang Reithofer spune ca si acea zona, a nordestului Romaniei, va trebui acoperita cu fabrici, atat pentru ca nu este deservita bine de niciuna dintre cele trei fabrici din tara (concentrate in partea de vest), cat si pentru ca aceasta face parte din planul companiei de extindere spre est.

    “In toate cele 26 de tari in care suntem prezenti suntem primii pe piata, iar aceste pozitii trebuie mentinute prin constructia continua de fabrici, pentru a nu lasa spatiu concurentei”, spune Reithofer, care nu are acum in Romania niciun subaltern austriac, ci doar romani.

    Afacere cu specific local inseamna insa pentru seful Wienerberger (care va conduce compania pana in 2011) nu numai subordonati romani, ci si adaptarea productiei la cerintele specifice ale pietelor; in tarile vestice si nordice (Marea Britanie, Danemarca, Germania, Norvegia sau Belgia), Wienerberger are un numar mult mai mare de fabrici pentru caramizi de fatada, pe cand in Europa Centrala si de Est domina fabricile de caramizi clasice.

    Cat despre Romania, dupa cum spune Reithofer, caramizile nu au fost prea promovate, de aceea deocamdata piata este impartita intre caramizi, care detin 52%din piata, restul pietei fiind al betonului, dar si al altor materiale de constructii.

    Relativa specializare locala a fabricilor se explica prin strategia de a produce in primul rand pentru uzul intern al fiecarei piete in loc de export. Exista si exceptii, atunci cand intr-o tara mica sunt concentrate mai multe fabrici decat are nevoie tara respectiva si atunci surplusul se exporta in tarile invecinate.

    Totul este ca distanta dintre fabrica si punctul de desfacere sa nu depaseasca 200 de kilometri. “Studiile noastre au aratat ca peste aceasta distanta activitatea de productie devine neprofi tabila – este motivul pentru care avem o retea atat de densa de fabrici”, explica Wolfgang Reithofer.

    Austriacul spune ca densitatea fabricilor din Ungaria (23) nu va face necesara constructia unei alte fabrici in zona de vest a Romaniei, justificandu-se mai mult investitii in zona de sud si mai ales de est, atat pentru a livra produse destinate acestor regiuni, dar si pentru conectarea estului Romaniei cu zonele de granita ale Ucrainei si Republicii Moldova.

    Reithofer mai spune ca investitiile planificate in Romania sunt de 100 de milioane de euro pentru urmatorii cinci ani si includ doua sau trei fabrici de caramizi, plus inca una de pavele din beton.

    “Va dura destul timp pana vom construi in Romania o retea de fabrici asemanatoare cu cea din Ungaria. Romania va deveni cu siguranta una dintre tarile de baza in regiune, dar pentru anii urmatori consideram ca sase fabrici de caramizi, plus cate doua de pavele si invelitori pentru acoperisuri sunt suficiente aici”, spune Reithofer.

    Viitoarele fabrici vor fi suficiente chiar si in conditiile exploziei imobiliare din ultimii doi-trei ani, explozie despre care Reithofer spune ca se va potoli in curand. Incetinirea pietei de constructii in general nu va scadea insa afacerile Wienerberger, sustine el: “Acum in Romania se construiesc foarte mult cladiri de birouri si ansambluri de blocuri de locuinte. Dar pe noi cel mai mult ne intereseaza piata de constructii de locuinte individuale, care de-abia acum inainte va incepe sa se dezvolte cu adevarat”.

    Reithofer asimileaza cresterea numarului de case individuale cu dezvoltarea clasei medii a populatiei, iar perioada urmatoare, de asezare pentru investitiile care au venit in ultimii ani, va arata si proportiile exacte in care s-a conturat clasa medie. Seful Wienerberger estimeaza ca economia Romaniei va creste cu peste 5% pe an in urmatorii zece ani, ritm ce se va simti direct proportional in cererea de caramizi.

    Unitatea de masura prin care masoara potentialul unei piete este numarul autorizatiilor de constructie la mia de locuitori. Daca Romania este acum la nivelul de 1,15 autorizatii la mia de locuitori (sunt luate in calcul doar autorizatiile de constructie de la zero a unei case), in Franta raportul a fost in 2007 de 6,74 autorizatii la mia de locuitori.

    “Nu credem ca acest nivel se va dubla in Romania mai devreme de cinci ani, dar credem ca in zece ani vom vorbi de un nivel comparativ cu al Belgiei (5% in 2007 – n.red.)”, spune Wolfgang Reithofer.

    Cresterea cererii va fi asigurata, dupa el, de consolidarea puterii de cumparare, dar si de accesibilitatea mai mare a materialelor de constructii, nu pentru ca acestea ar deveni mai ieftine, ci pentru ca au ajuns mai eficiente, explica Reithofer: “Un inginer de la una din fabricile noastre din Germania a ajuns la concluzia ca trebuie sa facem caramizi mai mari, ceea ce inseamna costuri mai mici. Plus avansul tehnologic”.

    Faptul ca inginerul respectiv si-a putut pune in aplicare propunerea care a redus cu 27% costurile companiei se explica prin faptul ca board-ul nu se implica la nivel decizional in ceea ce fac fabricile; Reithofer spune ca tot ce le cere este sa respecte know-how-ul de baza al companiei si sa aduca profit.

    Pentru 2007 este multumit de afacerile de 60 de milioane de euro din Romania (fata de 45 de milioane in urma cu un an) si este constient ca saltul s-a datorat in mare parte noii unitati de productie de la Cluj, cresterea efectiva a cererii fiind de 2%.

    In acest an, Reithofer asteapta o majorare generala a afacerilor companiei de 7-10%, de aproximativ 8% pentru Romania si de 12-15% pentru piete precum Rusia si Ucraina. “Estul este sansa noastra”, spune Reithofer, punand in balanta faptul ca Germania si alte piete mature le ofera acum sub 3% crestere, multe piete vestice deja au stagnat anul trecut, iar unele chiar au scazut (este si cazul Austriei).

    De aceea nici nu se mai pune problema de investitii de la zero in Europa de Vest; principalele puncte din strategia pentru 2008 pana in 2012 vizeaza constructia de noi fabrici in Rusia si Romania in special, dar si in Bulgaria, Polonia, Croatia si Ucraina, dar si consolidarea unor afaceri achizitionate anul trecut in tari occidentale.

    In 2007, Wienerberger a achizitionat opt fabrici in Europa de Vest, dar a prevazut si extinderi ale capacitatii in alte cinci fabrici tot din acea zona, cu ideea ca orice crestere, oricat de mica, nu trebuie in nici un caz lasata altcuiva.