BusinessMagazin

Tag: caracatita

  • Un schelet de dinozaur, două castele şi o caracatiţă de companie: cum a reuşit Nicholas Cage să-şi bată joc de 100 de milioane de dolari

    Actorul de 54 de ani şi-a câştigat această reputaţie în timp, colecţionând obiecte stranii care l-au costat mai mult decât banii câştigaţi la Hollywood.

    Filme de succes precum National Treasure sau Ghost Rider l-au ajutat pe Cage să strângă impresionanta suma de 150 de milioane de dolari, dar dragostea sa pentru cumpărături l-a lăsat cu doar 25 de milioane de dolari.

    O parte din bani au fost investiţi în proprietăţi scumpe; la un moment dat, Cage deţinea 15 case, printre care o vilă de 25 de milioane de dolari pe malul mării în California, o fermă de 17 milioane de dolari în Rhode Island sau un apartament de 8 milioane de dolari în Las Vegas.

    Lista era completată de două castele în Europa, unul în Germania şi unul în Marea Britanie.

    Dincolo de investiţiile imobiliare, Nicholas Cage a cheltuit sume incredibile pe obiecte lipsite de rost. Spre exemplu, actorul a plătit 276.000 de dolari pe un schelet de dinozaur vechi de 70 de milioane de ani. Printre achiziţiile lui Cage se mai numără un mormânt de trei metri înălţime şi câteva capete de pigmei. El a mai dat 150.000 de dolari pe o caracatiţă, spunând că aceasta îl va ajuta să devină un actor mai bun.

    Actorul are şi o impresionantă colecţie de benzi desenate, evaluată la 1,6 milioane de dolari, ce include prima ediţie din Superman.

    Cariera lui Nicholas Cage nu se află într-un moment prea bun, dar casele sale şi colecţia de lucruri inutile ar trebui să îl ferească de zilele negre, scriu cei de la Daily Mail.

  • Caracatiţa scumpirilor se extinde şi la alte produse alimentare

    Caracatiţa scumpirilor a început să se extindă la fructe şi legume, după ce preţurile au crescut accelerat în luna noiembrie la carne, lapte şi ouă, iar importurile mari din ultima perioadă, ca urmare a deficitul bugetar, arată că, de fapt, alte state profită de situaţie, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, Mary Pană, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor şi Exportatorilor de Bovine, Ovine şi Porcine din România.

    “Importurile de alimente au crescut foarte mult. Pot să vă spun cu siguranţă că, până în luna septembrie, importurile de carne, spre exemplu, au crescut cu 32-35%, faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă foarte mult. A crescut importul şi de aici întrebarea, care sper să nu mai rămână retorică, de ce s-a scumpit carnea la raft? Profităm noi sau profită alte state membre? Înseamnă că îi ajutăm foarte mult pe alţii. Şi este şi valabil pentru ouă”, a spus Pană, citată de Agerpres.

    Ea a precizat că a constatat aceleaşi creşteri exagerate de preţuri în ultimele zile şi la fructe şi legume.

    “În comunicatul de presă dat de asociaţia noastră săptămâna trecută făceam focalizare pe produse de origine animală, carne, lapte, produse din lapte şi ouă, dar ieri am avut surpriza să aflu că această caracatiţă este mult mai extinsă, în sensul că au fost cuprinse şi alte laturi, cum ar fi fructele şi legumele, şi acestea s-au scumpit extrem de mult”, a susţinut ea, scrie realitatea.net

  • Compania locală cu afaceri de 2,6 milioane de euro din peşte vândut în HoReCa

    Potrivit informaţiilor Alfredo Seafood, în restaurante, cei mai apreciaţi peşti sunt peştii sălbatici oceanici, precum calcanul, doradele regale, tonul şi chiar soiurile mai exotice, cum sunt: gruperul, dentexul, halibutul, red snapper-ul. În topul preferinţelor românilor se regăsesc şi speciile de acvacultură, deja foarte cunoscute, ca: somonul, păstrăvul, lupul de mare, dorada şi crapul de provenienţă autohtonă. În ceea ce priveşte consumul de fructe de mare pe piaţa HoReCa, clasamentul celor mai solicitate sortimente este alcătuit din creveţi, calamar, caracatiţă şi scoici.

    „Piaţa pe zona de HoReCa este extrem de dinamică, iar tendinţa de creştere pe care am
    observat-o în portfoliul de produse Alfredo Seafood, este valabilă la nivelul întregului segment. În România au început să apară tot mai multe restaurante de inspiraţie meditaraneeană sau asiatică, pentru că există cerere în acest sens. Oamenii mănâncă la restaurante în special fructe de mare şi peşti exotici, sortimente pe care nu le prea gătesc acasă. Dacă segmentul HoReCa îşi menţine ritmul de dezvoltare, luăm în considerare ca în 2018, să creştem portofoliul de produse Alfredo Seafood, care să fie distribuite pe aceast canal. Mă bucură să văd această evoluţie pozitivă, datorată faptului că românii au devenit mai deschişi la preparate din ce în ce mai sofisticate pe bază de peşte, dar şi a unei orientări mai clare înspre consumul de peşte la nivel casnic. Mai avem mult până la dezideratul nostru de minimum o masă de peşte pe săptămână, dar aceste mişcări ale diferitelor segmente din piaţa de peşte şi fructe de mare, ne fac optimişti.”, a explicat Mihai Cristian Dărmănescu, director general al Romfood Trading.

    Circa 15% din vânzările totale ale Romfood Trading sunt realizate în reţeaua HoReCa, în timp ce 35% din produse se distribuie pe canalele de retail tradiţional, iar 50% sunt orientate către zona de comerţ modern, în marile lanţuri de hypermaketuri.

    În afară de gama de peşti exotici, distribuită preponderent prin segmentul HoReCa (dar şi prin reţelele cash&carry), compania comercializează pe acest canal peşte proaspăt, preponderent sălbatic, dar şi de acvacultură, la peşte gata procesat, gamă din care fac parte soiuri ca: somonul, dorada, lupul de mare, păstrăvul sau crapul. Peştii sunt pescuiţi în special din Marea Mediterană, Atlanticul de Nord, Marea Nordului şi Oceanul Indian. Anumite soiuri sunt capturate şi din arii de importanţă secundară din punct de vedere al cantităţii de peşte adusă în România, cum este Marea Baltică.

    În România, zonele unde se mănâncă cel mai mult peşte pe segmentul HoReCa, sunt capitala şi oraşele situate în apropierea Mării Negre sau a unor râuri importante – Delta Dunării, Bucureştiul şi Constanţa rămân pe primele poziţii la acest capitol. De asemenea, consumul de peşte din reţeaua HoReCa e mai ridicat în regiunile turistice şi cunoaşte vârfurile sezoniere clasice. Zona Ardealului rămâne la un nivel mai scăzut decât restul ţării în ceea ce priveşte apetenţa pentru mâncăruri pe bază de peşte şi fructe de mare.

    “Consider că este foarte important ca oamenii să ştie ce şi cum să mănânce în materie de peşte, atunci când merg la restaurant. Există, desigur, regulile de clasice care ne spun că savoarea unui peşte bun va fi perfect completată de o garnitură din legume de calitate şi de un vin alb, sec. De asemenea, pentru cei care sunt mai informaţi în domeniu, nu ar strica să se intereseze şi de
    Chef-ul care găteşte în localul respectiv, precum şi, dacă se poate, de sursele de aprovizionare ale restaurantului”, a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu.

    Comercializarea produselor din portofoliul companiei se face prin brandul Alfredo Seafood, brand creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Datorită experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, dar şi al celor trei linii de procesare şi ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din cele două fabrici din Constanţa şi Bucureşti, produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Profi etc., cât şi în peste 3000 de magazine de comerţ tradiţional

  • Compania locală cu afaceri de 2,6 milioane de euro din peşte vândut în HoReCa

    Potrivit informaţiilor Alfredo Seafood, în restaurante, cei mai apreciaţi peşti sunt peştii sălbatici oceanici, precum calcanul, doradele regale, tonul şi chiar soiurile mai exotice, cum sunt: gruperul, dentexul, halibutul, red snapper-ul. În topul preferinţelor românilor se regăsesc şi speciile de acvacultură, deja foarte cunoscute, ca: somonul, păstrăvul, lupul de mare, dorada şi crapul de provenienţă autohtonă. În ceea ce priveşte consumul de fructe de mare pe piaţa HoReCa, clasamentul celor mai solicitate sortimente este alcătuit din creveţi, calamar, caracatiţă şi scoici.

    „Piaţa pe zona de HoReCa este extrem de dinamică, iar tendinţa de creştere pe care am
    observat-o în portfoliul de produse Alfredo Seafood, este valabilă la nivelul întregului segment. În România au început să apară tot mai multe restaurante de inspiraţie meditaraneeană sau asiatică, pentru că există cerere în acest sens. Oamenii mănâncă la restaurante în special fructe de mare şi peşti exotici, sortimente pe care nu le prea gătesc acasă. Dacă segmentul HoReCa îşi menţine ritmul de dezvoltare, luăm în considerare ca în 2018, să creştem portofoliul de produse Alfredo Seafood, care să fie distribuite pe aceast canal. Mă bucură să văd această evoluţie pozitivă, datorată faptului că românii au devenit mai deschişi la preparate din ce în ce mai sofisticate pe bază de peşte, dar şi a unei orientări mai clare înspre consumul de peşte la nivel casnic. Mai avem mult până la dezideratul nostru de minimum o masă de peşte pe săptămână, dar aceste mişcări ale diferitelor segmente din piaţa de peşte şi fructe de mare, ne fac optimişti.”, a explicat Mihai Cristian Dărmănescu, director general al Romfood Trading.

    Circa 15% din vânzările totale ale Romfood Trading sunt realizate în reţeaua HoReCa, în timp ce 35% din produse se distribuie pe canalele de retail tradiţional, iar 50% sunt orientate către zona de comerţ modern, în marile lanţuri de hypermaketuri.

    În afară de gama de peşti exotici, distribuită preponderent prin segmentul HoReCa (dar şi prin reţelele cash&carry), compania comercializează pe acest canal peşte proaspăt, preponderent sălbatic, dar şi de acvacultură, la peşte gata procesat, gamă din care fac parte soiuri ca: somonul, dorada, lupul de mare, păstrăvul sau crapul. Peştii sunt pescuiţi în special din Marea Mediterană, Atlanticul de Nord, Marea Nordului şi Oceanul Indian. Anumite soiuri sunt capturate şi din arii de importanţă secundară din punct de vedere al cantităţii de peşte adusă în România, cum este Marea Baltică.

    În România, zonele unde se mănâncă cel mai mult peşte pe segmentul HoReCa, sunt capitala şi oraşele situate în apropierea Mării Negre sau a unor râuri importante – Delta Dunării, Bucureştiul şi Constanţa rămân pe primele poziţii la acest capitol. De asemenea, consumul de peşte din reţeaua HoReCa e mai ridicat în regiunile turistice şi cunoaşte vârfurile sezoniere clasice. Zona Ardealului rămâne la un nivel mai scăzut decât restul ţării în ceea ce priveşte apetenţa pentru mâncăruri pe bază de peşte şi fructe de mare.

    “Consider că este foarte important ca oamenii să ştie ce şi cum să mănânce în materie de peşte, atunci când merg la restaurant. Există, desigur, regulile de clasice care ne spun că savoarea unui peşte bun va fi perfect completată de o garnitură din legume de calitate şi de un vin alb, sec. De asemenea, pentru cei care sunt mai informaţi în domeniu, nu ar strica să se intereseze şi de
    Chef-ul care găteşte în localul respectiv, precum şi, dacă se poate, de sursele de aprovizionare ale restaurantului”, a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu.

    Comercializarea produselor din portofoliul companiei se face prin brandul Alfredo Seafood, brand creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Datorită experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, dar şi al celor trei linii de procesare şi ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din cele două fabrici din Constanţa şi Bucureşti, produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Profi etc., cât şi în peste 3000 de magazine de comerţ tradiţional

  • Ce fructe de mare preferă românii: piaţa a ajuns la zeci de milioane de euro

    Creveţii sunt campionii fructelor de mare în preferinţele românilor, arată un studiu Romfood Trading, unul dintre principalii jucători de pe piaţa importatorilor şi distribuitorilor de produse de peşte şi fructe de mare din România şi dezvoltator al brandului Alfredo Seafood. Compania estimează o creştere de 5% a acestei pieţe pentru anul în curs, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Creveţii au ocupat prima poziţie în topul volumelor de fructe de mare vândute în 2015, cu 30,9%, urmaţi de scoici (16,4%), calamari (13,8%) şi caracatiţă (8,8%). Clasamentul se păstrează şi din punct de vedere valoric: creveţii însumează 51,4% din totalul pieţei, la mare distanţă situându-se scoicile (14,2%), calamarii (9,7%) şi caracatiţa (6,9%). Piaţa de fructe de mare din România se situa, în 2015, la circa 35 milioane de euro. Alfredo Seafood reprezintă 23% din piaţa de fructe de mare de marcă. Totuşi, vânzările vrac şi private-label sunt dominante ca volum, pe piaţa autohtonă s-au vândut 500 de tone de fructe de mare în cursul anului trecut.

    Principala sursă de fructe de mare din România sunt creveţii tropicali aduşi din Vietnam, India si China, iar ca segmente de piaţă regăsim creveţii sălbatici şi creveţii de acvacultură. Creveţii de acvacultură sunt crescuţi la standarde calitative foarte înalte, deoarece pieţele ţintă sunt SUA şi Uniunea Europeană, pieţe deosebit de atente la calitatea produselor indigenizate. În acest moment, pe piaţa românească, fructele de mare pot fi cumpărate atât sub formă congelată, cât şi refrigerată, ceea ce înseamnă că produsul nu mai trebuie decongelat înainte de a fi gătit.

    “Am constatat cu satisfacţie că românii au devenit interesaţi de fructele de mare care, deşi intră în continuare în categoria produselor elitiste, se regăsesc din ce în ce mai mult în obiceiurile de consum. Preferinţa clară pentru creveţi poate fi explicată prin faptul că, pe de o parte, românii călătoresc mult şi în special în ţări mediteraneene unde fructele de mare sunt obligatorii în toate meniurile, dar şi pentru ca Chef-ii români îi promovează atât în restaurante, cât şi pe posturile de televiziune în emisiuni culinare şi în social media. Am observat şi o diversificare a cererii pentru creveţii de diferite dimensiuni, de la cei foarte mici, la Tiger şi King, precum şi o deschidere către alte sortimente, cum ar fi caracatiţa pre-gătită. Tendinţa este de orientare către produse sănătoase, aspect pe care noi, la Alfredo Seafood, am mizat întotdeauna. Fructele de mare fac parte dintre alimentele cele mai bogate în nutrienţi şi de aceea majoritatea medicilor încurajează includerea lor într-o alimentaţie echilibrată.”, explică Mihai Cristian Dărmănescu, Director General Romfood Trading.

    Romfood Trading este unul dintre principalii importatori şi distribuitori de produse din peşte şi fructe de mare din România. Comercializarea produselor se face prin brandul Alfredo Seafood creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi Daniel Florin Nistor şi lansat în anul 2013.  Compania are  două fabrici în Constanţa şi Bucureşti, iar produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Penny etc., cât şi în peste 300 de magazine de comerţ tradiţional.

     

  • Ce fructe de mare preferă românii: piaţa locală a ajuns la zeci de milioane de euro

    Creveţii sunt campionii fructelor de mare în preferinţele românilor, arată un studiu Romfood Trading, unul dintre principalii jucători de pe piaţa importatorilor şi distribuitorilor de produse de peşte şi fructe de mare din România şi dezvoltator al brandului Alfredo Seafood. Compania estimează o creştere de 5% a acestei pieţe pentru anul în curs, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei.

    Creveţii au ocupat prima poziţie în topul volumelor de fructe de mare vândute în 2015, cu 30,9%, urmaţi de scoici (16,4%), calamari (13,8%) şi caracatiţă (8,8%). Clasamentul se păstrează şi din punct de vedere valoric: creveţii însumează 51,4% din totalul pieţei, la mare distanţă situându-se scoicile (14,2%), calamarii (9,7%) şi caracatiţa (6,9%). Piaţa de fructe de mare din România se situa, în 2015, la circa 35 milioane de euro. Alfredo Seafood reprezintă 23% din piaţa de fructe de mare de marcă. Totuşi, vânzările vrac şi private-label sunt dominante ca volum, pe piaţa autohtonă s-au vândut 500 de tone de fructe de mare în cursul anului trecut.

    Principala sursă de fructe de mare din România sunt creveţii tropicali aduşi din Vietnam, India si China, iar ca segmente de piaţă regăsim creveţii sălbatici şi creveţii de acvacultură. Creveţii de acvacultură sunt crescuţi la standarde calitative foarte înalte, deoarece pieţele ţintă sunt SUA şi Uniunea Europeană, pieţe deosebit de atente la calitatea produselor indigenizate. În acest moment, pe piaţa românească, fructele de mare pot fi cumpărate atât sub formă congelată, cât şi refrigerată, ceea ce înseamnă că produsul nu mai trebuie decongelat înainte de a fi gătit.

    “Am constatat cu satisfacţie că românii au devenit interesaţi de fructele de mare care, deşi intră în continuare în categoria produselor elitiste, se regăsesc din ce în ce mai mult în obiceiurile de consum. Preferinţa clară pentru creveţi poate fi explicată prin faptul că, pe de o parte, românii călătoresc mult şi în special în ţări mediteraneene unde fructele de mare sunt obligatorii în toate meniurile, dar şi pentru ca Chef-ii români îi promovează atât în restaurante, cât şi pe posturile de televiziune în emisiuni culinare şi în social media. Am observat şi o diversificare a cererii pentru creveţii de diferite dimensiuni, de la cei foarte mici, la Tiger şi King, precum şi o deschidere către alte sortimente, cum ar fi caracatiţa pre-gătită. Tendinţa este de orientare către produse sănătoase, aspect pe care noi, la Alfredo Seafood, am mizat întotdeauna. Fructele de mare fac parte dintre alimentele cele mai bogate în nutrienţi şi de aceea majoritatea medicilor încurajează includerea lor într-o alimentaţie echilibrată.”, explică Mihai Cristian Dărmănescu, Director General Romfood Trading.

    Romfood Trading este unul dintre principalii importatori şi distribuitori de produse din peşte şi fructe de mare din România. Comercializarea produselor se face prin brandul Alfredo Seafood creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi Daniel Florin Nistor şi lansat în anul 2013.  Compania are  două fabrici în Constanţa şi Bucureşti, iar produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Penny etc., cât şi în peste 300 de magazine de comerţ tradiţional.

     

  • Femeia care-şi poate ţine respiraţia sub apă aproape 5 minute şi prinde peşte cu suliţa – GALERIE FOTO

    Kimi Werner, 35 de ani, îşi poate ţine respiraţia sub apă timp de 4 minute şi 45 de secunde, iar acest lucru îi permite să prindă tot felul de peşti în adâncurile oceanului doar cu o suliţă şi un cuţit, scrie Daily Mail.

    Werner chiar a reuşit să prindă un ton de 72 de kilograme. Ba mai mult, a izbutit să omoare o caracatiţă doar cu dinţii. “Atrag peştii la mine, îmi folosesc suliţa apoi cuţitul pentru a le curma suferinţa”, spune ea. 

  • Femeia care-şi poate ţine respiraţia sub apă aproape 5 minute şi prinde peşte cu suliţa – GALERIE FOTO

    Kimi Werner, 35 de ani, îşi poate ţine respiraţia sub apă timp de 4 minute şi 45 de secunde, iar acest lucru îi permite să prindă tot felul de peşti în adâncurile oceanului doar cu o suliţă şi un cuţit, scrie Daily Mail.

    Werner chiar a reuşit să prindă un ton de 72 de kilograme. Ba mai mult, a izbutit să omoare o caracatiţă doar cu dinţii. “Atrag peştii la mine, îmi folosesc suliţa apoi cuţitul pentru a le curma suferinţa”, spune ea. 

  • „Marea caracatiţă-vampir care s-a încolăcit pe faţa umanităţii şi îşi înfige colţii în orice miroase a bani“ îşi apără afacerile dubioase cumpărând politicieni şi militari. Care sunt cele mai noi VICTIME

    Ceea ce a început acum un an şi jumătate ca o megaafacere pentru gigantul financiar american s-a transformat într-un scandal-monstru. 


    Dedesubturile afacerii dubioase prin care Danemarca a vândut în pierdere o participaţie la compania energetică fanion Dong Energy către Goldman urmează să fie dezgropate de parlamentarii danezi în con­diţiile în care guvernul le va pune la dispoziţie documente până acum confidenţiale privind tranzacţia.

    Pentru a-şi apăra interesele, Goldman l-a angajat pe danezul Anders Fogh Rasmussen, nimeni altul decât fostul şef al NATO, alianţa militară nord-atlantică.