Proiectul Getica CCS (Carbon Capture Storage) a inceput sa fie
cat de cat cunoscut abia in ultimele luni, dar dezvoltarea acestuia
a inceput din februarie 2010. Acum, Getica este trecut printre cele
77 de astfel de investitii la nivel global pe o lista realizata de
catre Global CCS Institute si este cotat cu sanse mari pentru
obtinerea unei finantari uriase din partea Uniunii Europene.
Toata agitatia pe care acest proiect a produs-o in piata vine in
contextul in care in ultimii 20 de ani Romania nu a dus niciodata
lipsa de idei, dar, la capitolul implementare sau finalizare,
bilantul este cu adevarat descurajator. Fara termocentrale noi,
fara investitii in energia nucleara, fara dezvoltari notabile pe
partea hidro, fara strategie, Romania a intrat intr-o cursa dura cu
un proiect care acum pare cel putin avangardist: captarea si
stocarea carbonului.
Marii actori in acest proiect sunt Romgaz, cel mai mare
producator de gaze din Romania, Transgaz, compania nationala de
transport a gazelor naturale, si CEN Turceni, cea mai mare
termocentrala din bazinul Olteniei. Pe langa ei, participa si
Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), GeoEcoMar,
Ministerul Economiei si Guvernul. Logica unui astfel de proiect
vine in contextul in care Romania si-a asumat anumite obligatii
privind reducerea emisiilor de CO2, iar Uniunea Europeana s-a
angajat intr-o lupta dura cu poluarea pe termen lung.
Ideea care sta la baza proiectului tinteste Complexul Energetic
Turceni, unul dintre cei mai mari poluatori din Romania. Dioxidul
de carbon, care in mod normal ar fi eliberat in atmosfera de catre
CEN Turceni, ar urma sa fie captat in anumite instalatii,
transportat prin retelele Transgaz si ingropat la mari adancimi
intr-un depozit de stocare. Dupa ingroparea CO2, intervine Romgaz,
companie cu experienta in activitatea de inmagazinare a gazelor
naturale. Proiectul este unul demonstrativ si, tocmai de aceea, nu
se va face fara finantare europeana, in contextul in care costurile
pentru dezvoltarea acestuia s-ar putea ridica la un miliard de
euro. Banii europeni ar trebui sa asigure jumatate din acest
necesar de investitii.
“Pe 9 mai am depus documentatia la Banca Europeana de
Investitii. In total au fost 13 proiecte depuse. Sapte sunt din
Marea Britanie, iar restul vin din Franta, Germania, Italia, Olanda
si Polonia. Dupa analiza BEI se vor anunta proiectele eligibile. In
momentul cand se ajunge la etapa de negocieri directe, companiile
implicate trebuie sa aiba planuri concrete pentru atragerea
diferentei de finantare pentru ca in acest proiect nu sunt fonduri
de stat. La final nu vor fi finantate decat 8 astfel de proiecte”,
spune Carmencita Constantin, directorul diviziei de energie si
mediu din cadrul ISPE.
Motorul realizarii acestui proiect este urmatorul: din 2013
marii poluatori nu vor mai primi drepturile de emisii gratuit, ci
vor fi obligati sa le cumpere. Derogarile se pot obtine, dar pentru
asta Romania trebuie sa depuna, pana in septembrie 2011, planuri de
investitii cu surse de finantare concrete pentru fiecare
termocentrala pe care vrea sa o scuteasca de acest efort financiar.
Daca nu va obtine aceste derogari, pentru fiecare tona de CO2
eliberata in atmosfera marile companii poluatoare vor fi obligate
sa cumpere un drept de emisie de CO2. Numai pentru anul acesta
costurile cu CO2 pentru cele trei termocentrale din bazinul
Olteniei (Turceni, Rovinari si Craiova) se ridica la peste 130 de
milioane de euro, potrivit unor estimari recente facute de
reprezentantii Ministerului Economiei. Specialistii spun insa ca
din 2013 preturile vor exploda, nefiind excluse valori de peste 30
de euro, fata de 16 euro, cat costa in prezent un drept de emisie
de CO2.
Mai mult, in contextul in care Romania a declarat ca va merge in
continuare pe carbuni, aceasta fiind cea mai abundenta resursa
energetica de care dispune tara, proiectele care sa capteze
dioxidul de carbon eliberat in atmosfera de termocentrale devin
obligatorii. In prezent, peste 30% din toata energia produsa in
Romania este bazata pe carbuni. “Cele mai mari emisii de CO2 sunt
concentrate in zona Olteniei – circa 40% din tot ceea ce se emite
la nivel national. Initial, inainte de a fi aleasa locatia Turceni,
au concurat 9 instalatii, nu numai termocentrale, ci si mari
poluatori”, spune Constantin Sava, director de programe de CCS din
cadrul Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru
Geologie si Geoecologie Marina GeoEcoMar.