BusinessMagazin

Tag: CAPSULĂ

  • Capsula Starliner de la Boeing a ajuns, în premieră, pe Staţia Spaţială Internaţională

    Noua capsulă de echipaj Starliner de la Boeing s-a andocat pentru prima dată cu Staţia Spaţială Internaţională, îndeplinind un obiectiv major într-un test de zbor pe orbită fără astronauţi la bord.

    Întâlnirea navei CST-100 Starliner cu avanpostul orbital de cercetare, care găzduieşte în prezent un echipaj format din şapte membri, a avut loc vineri, la aproape 26 de ore după ce capsula a fost lansată de la baza spaţială americană Cape Canaveral din Florida.

    Starliner a decolat joi de pe o rachetă Atlas V, furnizată de companiile Boeing-Lockheed Martin United Launch Alliance (ULA), şi a ajuns pe orbita 31 de minute mai târziu, în ciuda eşecului a două propulsoare de la bord.

    Boeing a declarat că cele două propulsoare defecte nu au reprezentat niciun risc pentru restul zborului spaţial, care are loc după mai mult de doi ani de întârzieri şi eşecuri tehnice costisitoare într-un program conceput pentru a oferi NASA un alt vehicul pentru a-şi trimite astronauţii pe orbită.

    Andocarea cu ISS a avut loc la ora 20.28 EDT (00.28 GMT sâmbătă), în timp ce cele două vehicule zburau la 436 km deasupra sudului Oceanului Indian, în largul coastelor Australiei, potrivit comentatorilor care au transmis în direct de la NASA, anunţă The Guardian.

    A fost pentru prima dată când vehiculele spaţiale ale ambilor parteneri ai Programului comercial de echipaj comercial al NASA au fost ataşate fizic la staţia spaţială în acelaşi timp.

    Capsula este programată să părăsească staţia spaţială miercuri pentru un zbor de întoarcere pe Pământ, care se va încheia cu o aterizare cu paraşuta cu airbaguri în deşertul New Mexico.

    Succesul este considerat esenţial pentru Boeing, în condiţiile în care compania cu sediul în Chicago se străduieşte să iasă din crizele succesive din sectorul avioanelor de pasageri şi din unitatea sa de apărare spaţială.

    Dacă totul merge bine în misiunea actuală, Starliner ar putea transporta prima sa echipă de astronauţi către staţia spaţială chiar din toamnă.

  • Compania SpaceX a reuşit să lanseze capsula Dragon, dar a eşuat în recuperarea lansatorului acesteia

    “Racheta lansatoare a revenit pe platforma de pe mare, dar a coborât pe ea brutal pe ea şi s-a dezintegrat”, a explicat Elon Musk, fondatorul şi patronul SpaceX, într-un mesaj publicat pe Twitter, citat de AFP.

    “De această dată, nu vom fuma trabucuri pentru a sărbători, dar evoluţia de azi este încurajatoare pentru viitor”, a adăugat el.

    De asemenea, magnatul american menţionează că anumite dereglări ale echipamentelor de pe platforma marină construită de SpaceX lăsau deja să se înţeleagă faptul că amerizarea lentă a lansatorului avea doar 50% şanse de a fi realizată cu succes.

    După separarea de corpul lansatorului, la trei minute după decolarea de la baza Cape Canaveral din Florida, la ora 09.47 GMT, primul etaj al rachetei şi-a pornit motoarele cu retropropulsie, pentru a efectua o amerizare lentă, controlată, şi pentru a coborî pe o barjă din Oceanul Atlantic.

    Acel modul spaţial trebuia să amerizeze cu o precizie de 10 metri pe o platformă ce avea o lungime de 91 de metri şi o lăţime de 170 de metri, care plutea în Oceanul Atlantic, la o distanţă de 322 de kilometri de Cape Canaveral.

    SpaceX subliniase anterior dificultatea acestei manevre.

    Compania californiană lucrează de aproximativ doi ani la dezvoltarea unor tehnologii care vor permite recuperarea primului etaj al lansatorului ei spaţial, cu scopul de a reduce astfel costurile de lansare. Acest fapt ar bulversa sectorul lansărilor spaţiale, în care SpaceX întâmpină o concurenţă puternică din partea grupului european Arianespace.

    În ciuda acestui semieşec, SpaceX a lansat cu succes capsula ei spaţială Dragon, care s-a desprins de al doilea etaj al lansatorului la circa nouă minute după decolare.

    Această decolare, iniţial prevăzută pentru decembrie 2014, a fost amânată de două ori, din cauza unor anomalii tehnice. A doua amânare a avut loc marţi dimineaţă, cu un singur minut înainte de pornirea motoarelor lansatorului spaţial.

    Lansarea operată de SpaceX a fost urmărită cu o atenţie deosebită, după explozia din octombrie 2014, la puţin timp după lansare, a rachetei Antares a companiei Orbital Sciences în cadrul unei misiuni de reaprovizionare a ISS.

    Odată lansată, capsula Dragon s-a plasat pe orbită şi şi-a desfăcut cu succes cele două antene solare, începându-şi cursa de urmărire a ISS, cu care va trebui să se conecteze luni, în jurul orei 11.00 GMT.

    Dragon transportă pe ISS o încărcătură de 2,2 tone, din care provizii pentru cei şase membri ai echipajului, diverse materiale şi echipamente pentru laboratoarele ştiinţifice de la bordul staţiei, o cameră IMAX şi mai multe piese de schimb.

    De la retragerea din uz, în iulie 2011, a navetelor spaţiale americane, NASA a apelat la două companii private, SpaceX şi Orbital Science, pentru a transporta provizii şi echipamente pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS). De asemenea, Agenţia spaţială nord-americană este obligată să apeleze la ajutorul Rusiei pentru a trimite pe ISS şi a aduce înapoi pe Terra astronauţii săi, plătind 70 de milioane de dolari pentru fiecare membru al echipajului transportat cu rachetele ruseşti Soyuz.

    Aceasta este cea de-a cincea misiune de aprovizionare a ISS efectuată de SpaceX în numele agenţiei spaţiale americane (NASA), dintre cele 12 prevăzute în cadrul unui contract de 1,6 miliarde de dolari.

    NASA a încheiat un contract de reaprovizionare, în valoare de 1,9 miliarde de dolari, şi cu Orbital Sciences Corporation, a cărei capsulă Cygnus a efectuat primul ei zbor de reaprovizionare a ISS pe 12 ianuarie 2014.

    Spre deosebire de Dragon, Cygnus nu poate să revină pe Terra şi se autodistruge la intrarea în atmosfera terestră.

    Printre dispozitivele ştiinţifice transportate de capsula Dragon se află şi un instrument care va măsura distribuţia norilor din atmosfera terestră.

    Orbital Sciences şi SpaceX sunt singurele companii private cu care NASA a încheiat contracte de aprovizionare a avanpostului orbital.

    Capsula Dragon a fost primul vehicul spaţial privat care s-a conectat cu succes la ISS, în anul 2012. Este, de asemenea, singura capsulă capabilă să aducă pe Terra diverse materiale şi rezultate ale unor experimente, după desprinderea ei de ISS.

    Companiile SpaceX, Boeing şi Sierra Nevada au fost selecţionate de NASA pentru a dezvolta fiecare un vehicul spaţial privat cu scopul de a transporta astronauţi la bordul ISS şi pe alte destinaţii orbitale. Aceste noi vehicule spaţiale ar trebui să fie lansate în 2017.

    În ceea ce priveşte misiunile de aprovizionare, ISS depinde de vehiculele automatizate de tip cargo ruseşti Progress, europene (ATV) şi japoneze (HTV), care sunt create pentru a fi folosite o singură dată şi se autodistrug arzând la reintrarea în atmosfera terestră, la finalul misiunii.

    Aceste companii activează pe o piaţă a transportului spre ISS care va creşte tot mai mult în perioada următoare, odată cu decizia anunţată pe 8 ianuarie 2014 de NASA de a prelungi cu încă patru ani, până în 2024, durata de funcţionare a Staţiei Spaţiale Internaţionale. Iniţial, durata de funcţionare era prevăzută până în 2020.

    ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări. Staţia este ocupată în permanenţă, din noiembrie 2000, de echipaje comune.

    ISS se află pe orbita terestră la o altitudine de 400 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră. Cântărind peste 408 tone, ISS oferă un spaţiu locuibil echivalent celui dintr-un avion Boeing 747.

  • NASA, despre succesul testului capsulei Orion: Este greu de găsit o zi mai bună ca aceasta

    NASA a lansat cu succes vineri, după o amânare de 24 de ore, cauzată de o anomalie tehnică, o nouă capsulă fără echipaj uman la bord, Orion, primul vehicul spaţial american după cele din programul Apollo conceput pentru a transporta astronauţi dincolo de orbita terestră şi, în viitor, pe Marte, informează Reuters.

    “Este dificil de găsit o zi mai bună ca cea de astăzi”, a declarat managerul de program al capsulei Orion din cadrul NASA, Mark Geyer, după ce vehiculul a amerizat în Oceanul Pacific, după o misiune de peste patru ore.

    Puternica rachetă Delta IV Heavy cu două module, construită de compania United Launch Alliance (ULA), transportând capsula Orion, ce are o greutate de 8,6 tone, a decolat de la baza Cape Caneveral din statul american Florida, aşa cum era prevăzut, vineri, la ora 12.05 GMT, în interiorul unei ferestre de lansare ce avea o durată de două ore şi 39 de minute.

    După o ascensiune de 17 minute, capsula Orion s-a separat de cel de-al doilea etaj al lansatorului ei, pentru a se plasa pe o orbită eliptică. Orion a efectuat două rotaţii în jurul Terrei, iar a doua rotaţie a fost realizată la altitudinea de 5.800 de kilometri, de 14 ori mai mare decât distanţa dintre Staţia Spaţială Internaţională (aflată la altitudinea de 420 kilometri) şi sol, în cadrul unui periplu spaţial de aproape patru ore şi jumătate, care s-a încheiat cu o amerizare lentă în Oceanul Pacific, la peste 1.000 de kilometri de coastele mexicane ale Peninsulei California.

    Capsula Orion a putut să efectueze o reintrare în atmosferă cu o viteză de peste 32.000 de kilometri pe oră, înainte de a coborî în apele Oceanului Pacific, frânată de 11 paraşute, dintre care trei principale uriaşe.

    Acest zbor a fost conceput pentru a testa în principal scutul termic al capsulei, care trebuie să reziste la temperaturi de 2.200 de grade – de două ori mai fierbinte decât lava incandescentă a vulcanilor -, ca şi paraşutele şi computerele de la bordul noului vehicul spaţial. Orion este înzestrată, de asemenea, cu 1.200 de senzori care măsoară vibraţiile, intensitatea zgomotului şi temperatura.

    NASA a cheltuit circa 375 de milioane de dolari pentru acest zbor de testare, fără a include costul de realizare a capsulei. Cheltuielile totale generate de capsula Orion, inclusiv cele 8 miliarde de dolari alocate în programul Constellation, în prezent anulat, se vor ridica la aproximativ 15 miliarde de dolari.

    NASA intenţionează să folosească vehiculele Orion şi lansatoarele sale din gama Space Launch System, în prezent în etapa de dezvoltare, în cadrul unor misiuni spaţiale viitoare, ce vizează plasarea de astronauţi pe un asteroid, pe Lună şi, în cele din urmă, pe planeta Marte.

    Un al doilea zbor de testare, tot fără echipaj uman, va avea loc peste patru ani.

    A treia misiune, programată în jurul anului 2021, va trimite un echipaj de doi astronauţi pe orbita Lunii. De la încheierea programului Apollo, de explorare a Lunii, în 1972, astronauţii au ajuns în spaţiu doar la câteva sute de kilometri deasupra Pământului.