BusinessMagazin

Tag: căpitani

  • DOSARUL Colectiv: Curtea Militară de Apel decide luni dacă angajaţii ISU George Matei şi Antonina Radu rămân în arest

    Cei doi căpitani ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov au fost trimişi în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, pe 4 decembrie, în stare de arest. Tribunalul Militar a trebuit să verifice temeinicia măsurii şi a dispus menţinerea acesteia. Decizia a fost contestată de George Matei şi Antonina Radu.

    Curtea Militară de Apel judecă luni contestaţia celor doi căpitani ai ISU Bucureşti-Ilfov şi decide dacă menţine arestul preventiv în cazul lor.

    Căpitanii Antonina Radu şi Petrică George Matei au fost trimişi în judecată de DNA, în 4 decembrie, fiind acuzaţi că au făcut verificări în clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI.

    În plus, ISU Bucureşti-Ilfov s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 29.680 de lei, reprezentând costurile efectuate cu prilejul intervenţiei în urma incendiului din clubul Colectiv.

    “Prin încălcarea atribuţiilor de serviciu de către inculpaţii cpt. Radu Antonina şi cpt. Matei George Petrică, la momentele controalelor efectuate la Clubul Colectiv aparţinând SC Colectiv Club SRL, dar şi prin efectuarea unor acte contrare atribuţiilor de serviciu în timpul programului de lucru, cei doi au creat premisele, în condiţiile permiterii funcţionării societăţii în lipsa autorizaţiei pentru securitate la incendiu, producerii dezastrului din 30.10.2015, consecinţa fiind prejudicierea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov cu suma de 29.680 lei, reprezentând costurile efectuate cu prilejul intervenţiei în urma incendiului de la data menţionată, costuri constând în utilizarea autospecialelor de intervenţie, precum şi cheltuielile cu personalul implicat în intervenţie”, se menţionează în rechizitoriu.

    De asemenea, în cauză s-au constituit parte civilă şi părinţii uneia dintre victimele incendiului de la Colectiv, decedată pe 1 noiembrie, “apreciindu-se că una din urmările imediate produse prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu a fost lezarea dreptului la viaţă, fără a se menţiona cuantumul acestor pretenţii civile”.

    “Prin aceleaşi fapte inculpaţii cpt. Radu Antonina şi cpt. Matei George Petrică au adus atingere drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice şi au manifestat dispreţ faţă de garantarea dreptului constituţional la viaţă şi integritate fizică şi psihică aşa cum este reglementat în cuprinsul art. 22 alin. 1 din Constituţia României”, se menţionează în rechizitoriu.

    Conform documentului citat, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu de către căpitanii Antonina Radu şi Petrică George Matei, clubul Colectiv ar fi realizat un folos necuvenit în valoare de 62.298 lei, “reprezentând profitul net pe care societatea comercială l-a realizat în perioada ce interesează cauza”.

    Procurorii DNA susţin că, deşi au făcut mai multe deplasări la SC Colectiv Club SRL, Antonina Radu şi Petrică George Matei nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

    Mai mult, potrivit procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI.

    Pentru recuperarea prejudiciului de de 92.978 lei ( 29.680 lei reprezentând pagubă cauzată ISU Bucureşti- Ilfov, instituţie subordonată I.G.S.U. şi 62.298 de lei cuantumul folosului necuvenit obţinut de SC Colectiv Club SRL ca urmare a ilicitului săvârşit de inculpaţi ), respectiv a sumei ce urmează a fi precizată de către părţile civile, procurorii anticorupţie au instituit sechestru asigurător asupra a două apartamente din Capitală aparţinând Antoninei Radu, respectiv lui Petrică George Matei.

    Pe 10 noiembrie, Tribunalul Militar a decis arestarea lui George Matei şi plasarea în arest la domiciliu a Antoninei Radu, instanţa motivând în cazul acesteia că are în îngrijire o fiică de opt ani şi un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat. Pe 14 noiembrie a fost însă arestată şi Antonina Radu, prin decizia definitivă a Curţii Militare de Apel.

  • Pluta Meduzei: despre rolul social al căpitanilor de navă

    “Le Radeau de la Méduse” a fost expus în 1819 de către un tânăr în vârstă de numai 27 de ani, Théodore Géricault, devenit părintele romantismului francez. Înainte de pictură, să lămurim istoria. “La Méduse” a fost o fregată cu trei catarge şi 44 de tunuri, care, în 1816, a plecat spre Senegal, în fruntea unui convoi de alte trei nave, cu misiunea de a prelua ţara africană de la englezi, conform termenilor Păcii de la Paris.

    Căpitanul fregatei a fost Hugues Duroy de Chaumereys, un amiral care nu mai navigase de 25 de ani, un tip arogant şi lipsit de anvergura necesară unei asemenea misiuni. Afişând o atitudine dispreţuitoare faţă de subordonaţi şi ignorând sfaturile navigatorilor cu experienţă, Chaumereys a ales drumul cel mai scurt, drum care s-a sfârşit într-un banc de nisip, în apropierea coastelor Mauritaniei. Medusa transporta 400 de oameni – militari, colonişti, marinari – dar numai 250 aveau loc în bărcile de salvare. 146 de bărbaţi şi o femeie s-au instalat pe o plută construită din lemnul navei, plută care ar fi trebuit tractată de bărci.

    Pluta s-a pierdut de bărci după numai câteva mile; avea la bord ceva biscuiţi, care au fost mâncaţi în prima zi, două butoaie de apă, care au căzut peste bord şi câteva butoaie cu vin. Ce a urmat este o experienţă, eufemistic vorbind, tulburătoare: oamenii au înnebunit de foame şi sete, s-au luptat între ei, cei mai slabi au fost ucişi şi mâncaţi. 13 zile mai târziu, nava Argus se apropie de plută şi găseşte numai 15 supravieţuitori, dintre care cinci au murit în următoarele zile. Chaumereys cel arogant este judecat şi condamnat la închisoare.

    Gericault a nemurit momentul în care cei 15 văd Argus în depărtare. A muncit doi ani, a făcut schiţe cu scene explicite de canibalism, a vorbit cu supravieţuitorii, a vizitat spitale pentru a se documenta; a folosit tonuri întunecate, tenebroase, în stilul lui Caravaggio şi a preferat, în spiritul epocii, să ignore realitatea şi să îi prezinte pe supravieţuitori în stilul clasic, musculoşi şi sănătoşi. Tabloul, care se numea iniţial, fad, “Scene de naufrage” a iscat o cantitate importanţă de emoţie populară şi a picat la momentul potrivit pentru a alimenta disputele politice şi din presa pro-guvernamentală sau de opoziţie; Franţa întreagă, prinsă în vâltoarea schimbărilor politice, s-a recunoscut în tablou. “C’est la France, c’est notre société toute entière qu’il embarque sur ce radeau de la Méduse”, a spus istoricul Jules Michelet, amplificând criza Meduzei la nivelul întregii societăţi.

    De la Chaumereys cel arogant care s-a lovit de nisip la Francesco Schettino, napoletanul geluit care a confundat Costa Concordia cu un iaht de zece metri şi şi-a băgat vasul în stânci, căzând ulterior nu peste bord, ci într-o barcă de salvare, este numai un pas. Iar între morţii, dispăruţii, scenele de panică şi traumele oamenilor de pe Concordia şi patimile celor de pe Meduza nu este niciunul.
    Din acest punct nu avem decât a cugeta la rolul social al căpitanilor de vas, al tuturor căpitanilor de vas, şi asupra modului cum păcatele omeneşti se îmbină cu uriaşa responsabilitate pe care o are, şi ar trebui să o resimtă, un lider.

    Pictura lui Géricault nu are înţelesuri ascunse, prezintă, în tonuri din ce în ce mai întunecate, pentru că pictura se deteriorează iremediabil, modul cum oamenii îşi pot pierde umanitatea.