BusinessMagazin

Tag: Capitalistul saptamani

  • Tânărul care îi face competiţie lui Elon Musk. Cu ce vis a pornit la drum în antreprenoriat

    Cunoscut în industria auto drept competitorul lui Elon Musk, Robert Scaringe a fondat Rivian cu visul de a crea un brand de automobile care să îmbine luxul cu sustenabilitatea. Pasiunea sa pentru această industrie începuse însă cu mult timp înainte de a porni la drum în antreprenoriat.

    Născut pe 19 ianuarie 1983, în Rockledge, Florida, Robert Joseph Scaringe a fost pasionat încă din copilărie de maşini, tatăl său fiind inginer auto şi fondator al Mainstream Engineering Corporation. Aşa a început să repare primele maşini, în garajul unui vecin, primul vehicul pe care l-a reasamblat, împreună cu acesta, fiind un Porsche 365. Obsedat de ideea lansării propriului brand auto, antreprenorul a obţinut o diplomă în inginerie mecanică din partea Institutului Politehnic Rensselaer şi o diplomă de master în acelaşi domeniu din partea MIT. A urmat apoi un doctorat în cadrul Sloan Automotive Lab din cadrul aceleiaşi instituţii. Pe măsură ce a înţeles efectele devastatoare ale poluării cauzate de industria auto, visul său s-a transformat într-un conflict interior. „Era frustrant să ştiu că lucrurile pe care le iubeam erau simultan şi cele care poluau aerul şi cauzau o multitudine de probleme, de la conflicte geopolitice la schimbări climatice, a povestit el într-un interviu acordat publicaţiei internaţionale Forbes.” A decis aşadar să îşi dedice viaţa în direcţia creării unui brand sustenabil şi prietenos cu mediul, păstrând ideea de lux.

    A durat aproape un deceniu să pună lucrurile cap la cap, de la dezvoltarea tehnologiei la crearea planului de business şi a sistemului de producţie, precum şi asigurarea unul lanţ de aprovizionare solid. O altă provocare a fost alcătuirea unei echipe de ingineri şi designeri, în care avea să îl coopteze inclusiv pe Mark Vinnels, care venea din echipa McLaren, căruia i-a oferit funcţia de director executiv pe divizia de inginerie, dar şi pe Jeff Hammoud, vicepreşedinte pe design, care îşi făcuse un nume în cadrul Jeep. 

    Întors în oraşul natal, în 2009 a fondat Mainstream Motors, la început el fiind unicul angajat. Pentru a porni businessul lansase o rundă de finanţare în urma căreia a obţinut 450 de milioane de dolari de la trei investitori majori: grupul de investiţii Abdul Latif Jameel, cu baza în Arabia Saudită, şi care are legături puternice cu MIT; compania japoneză Su­mi­tomo Corp., precum şi compania britanică de servicii bancare Standard Chartered. La doi ani distanţă a schimbat numele companiei în Rivian Automotive, iar pe 10 noiembrie 2021 s-a listat la Bursa Nasdaq. În prezent, el mai deţine aproximativ 1,4% din Rivian, având drept de veto pe deciziile boardului. Printre investitorii în Rivian se numără Ford Motor, Cox Automotive şi Amazon, cu un procent de 20% din acţiuni. Anul trecut, compania a înregistrat venituri de 55 de milioane de dolari. Antreprenorul e căsătorit din vara anului 2014 cu Meagan McGone, alături de care are trei copii. Averea lui a ajuns anul trecut la valoarea de 3,4 miliarde de dolari.

  • Povestea antreprenorului care vindea iaurtul ca medicament. Acum afacerea creată de el este evaluată la 25 de miliarde de euro şi este cunoscut în toată lumea

    Povestea fondatorului Isaac Carasso şi a iaurtului Danone, pe care l-a creat şi vândut iniţial în farmacii, ca medicament, îşi are începuturile în urmă cu peste un secol. De atunci, compania s-a extins pe zeci de pieţe şi a ajuns unul dintre cele mai cunoscute branduri la nivel mondial.

    Isaac Carasso s-a născut în anul 1874, în Salonic, Grecia, într-o cunoscută familie de evrei hispanici. În 1916, după Războaiele din Balcani, el s-a mutat alături de familie în Barcelona, unde a deschis o fabrică de iaurturi, numită Danone, de la Danon, numele de alint în spaniolă al fiului său, Daniel. Ideea afacerii a avut drept sursă de inspiraţie lucrările imunologului rus Élie Metchnikoff din cadrul Institutului Pasteur, care descoperise beneficiile culturilor lactice în tratarea indigestiilor şi afecţiunilor intestinale, iar motivul pentru care a decis să înceapă producţia a fost numărul mare de copii din Spania care sufereau de astfel de probleme. Iniţial, el a vândut iaurturile Danone în farmacii, ca medicament, deoarece europenii din Vest nu erau familiarizaţi cu acest produs.

    În 1919 a pornit compania Danone, căreia cu timpul i s-a alăturat şi fiul său, după ce şi-a finalizat studiile în Franţa. La 10 ani distanţă, Daniel Carasso a fondat Societatea Pariziană a Iaurtului Danone şi a deschis primul magazin din Franţa al companiei, pe strada Andre Messager din Paris. Pe 19 aprilie 1939, Isaac Carasso a murit, lăsând businessul în mâinile fiului său.

    După 2 ani, Daniel Carasso a traversat Atlanticul împreună cu soţia sa şi s-a stabilit la New York. Aici a cumpărat un magazin de iaurturi de la un cuplu grec şi a pornit filiala americană a companiei. În 1958, întors în Europa, semnează un acord cu Charles Gervais, fondatorul producătorului de brânzeturi cu acelaşi nume, în urma căruia începe distribuţia lactatelor Danone pe tot teritoriul Franţei. La câţiva ani distanţă, în 1972, îl întâlneşte pe Antoine Riboud, fondatorul companiei BSN, alături de care decide să unească cele două businessuri într-un singur grup: BSN-Gervais-Danone, redenumit, în 1994, simplu: Danone.

    Începând cu 1979, odată cu o serie de achiziţii făcute de-a lungul Europei, compania îşi consolidează poziţia de lider pe mai multe pieţe, printre care: Franţa, Germania, Italia, Portugalia şi Luxemburg. Odată cu căderea Zidului Berlinului, businessul se extinde şi în ţările est-europene, iar mai apoi în Asia şi America Latină.

    În România, brandul a intrat în anul 1999, iar de atunci a evoluat la o cifră de afaceri anuală de peste 610 milioane de lei (2019). Pe plan internaţional, grupul Danone a înregistrat, în acelaşi an, venituri de peste
    25 de miliarde de euro. Compania, prezentă în circa 120 de ţări, are o echipă de peste 100.000 de angajaţi.

  • Povestea omului care vindea iaurtul ca medicament. Cum au ajuns produsele sale în toată lumea. În România compania sa e unul dintre cele mai populare branduri

    Povestea fondatorului Isaac Carasso şi a iaurtului Danone, pe care l-a creat şi vândut iniţial în farmacii, ca medicament, îşi are începuturile în urmă cu peste un secol. De atunci, compania s-a extins pe zeci de pieţe şi a ajuns unul dintre cele mai cunoscute branduri la nivel mondial.

    Isaac Carasso s-a născut în anul 1874, în Salonic, Grecia, într-o cunoscută familie de evrei hispanici. În 1916, după Războaiele din Balcani, el s-a mutat alături de familie în Barcelona, unde a deschis o fabrică de iaurturi, numită Danone, de la Danon, numele de alint în spaniolă al fiului său, Daniel. Ideea afacerii a avut drept sursă de inspiraţie lucrările imunologului rus Élie Metchnikoff din cadrul Institutului Pasteur, care descoperise beneficiile culturilor lactice în tratarea indigestiilor şi afecţiunilor intestinale, iar motivul pentru care a decis să înceapă producţia a fost numărul mare de copii din Spania care sufereau de astfel de probleme. Iniţial, el a vândut iaurturile Danone în farmacii, ca medicament, deoarece europenii din Vest nu erau familiarizaţi cu acest produs.

    În 1919 a pornit compania Danone, căreia cu timpul i s-a alăturat şi fiul său, după ce şi-a finalizat studiile în Franţa. La 10 ani distanţă, Daniel Carasso a fondat Societatea Pariziană a Iaurtului Danone şi a deschis primul magazin din Franţa al companiei, pe strada Andre Messager din Paris. Pe 19 aprilie 1939, Isaac Carasso a murit, lăsând businessul în mâinile fiului său.

    După 2 ani, Daniel Carasso a traversat Atlanticul împreună cu soţia sa şi s-a stabilit la New York. Aici a cumpărat un magazin de iaurturi de la un cuplu grec şi a pornit filiala americană a companiei. În 1958, întors în Europa, semnează un acord cu Charles Gervais, fondatorul producătorului de brânzeturi cu acelaşi nume, în urma căruia începe distribuţia lactatelor Danone pe tot teritoriul Franţei. La câţiva ani distanţă, în 1972, îl întâlneşte pe Antoine Riboud, fondatorul companiei BSN, alături de care decide să unească cele două businessuri într-un singur grup: BSN-Gervais-Danone, redenumit, în 1994, simplu: Danone.

    Începând cu 1979, odată cu o serie de achiziţii făcute de-a lungul Europei, compania îşi consolidează poziţia de lider pe mai multe pieţe, printre care: Franţa, Germania, Italia, Portugalia şi Luxemburg. Odată cu căderea Zidului Berlinului, businessul se extinde şi în ţările est-europene, iar mai apoi în Asia şi America Latină.

    În România, brandul a intrat în anul 1999, iar de atunci a evoluat la o cifră de afaceri anuală de peste 610 milioane de lei (2019). Pe plan internaţional, grupul Danone a înregistrat, în acelaşi an, venituri de peste
    25 de miliarde de euro. Compania, prezentă în circa 120 de ţări, are o echipă de peste 100.000 de angajaţi.

  • Povestea antreprenorului care vindea iaurtul ca medicament. Astăzi, brandul pe care l-a creat e cunoscut în toată lumea şi are venituri de miliarde de dolari

    Povestea fondatorului Isaac Carasso şi a iaurtului Danone, pe care l-a creat şi vândut iniţial în farmacii, ca medicament, îşi are începuturile în urmă cu peste un secol. De atunci, compania s-a extins pe zeci de pieţe şi a ajuns unul dintre cele mai cunoscute branduri la nivel mondial.

    Isaac Carasso s-a născut în anul 1874, în Salonic, Grecia, într-o cunoscută familie de evrei hispanici. În 1916, după Războaiele din Balcani, el s-a mutat alături de familie în Barcelona, unde a deschis o fabrică de iaurturi, numită Danone, de la Danon, numele de alint în spaniolă al fiului său, Daniel. Ideea afacerii a avut drept sursă de inspiraţie lucrările imunologului rus Élie Metchnikoff din cadrul Institutului Pasteur, care descoperise beneficiile culturilor lactice în tratarea indigestiilor şi afecţiunilor intestinale, iar motivul pentru care a decis să înceapă producţia a fost numărul mare de copii din Spania care sufereau de astfel de probleme. Iniţial, el a vândut iaurturile Danone în farmacii, ca medicament, deoarece europenii din Vest nu erau familiarizaţi cu acest produs.

    În 1919 a pornit compania Danone, căreia cu timpul i s-a alăturat şi fiul său, după ce şi-a finalizat studiile în Franţa. La 10 ani distanţă, Daniel Carasso a fondat Societatea Pariziană a Iaurtului Danone şi a deschis primul magazin din Franţa al companiei, pe strada Andre Messager din Paris. Pe 19 aprilie 1939, Isaac Carasso a murit, lăsând businessul în mâinile fiului său.

    După 2 ani, Daniel Carasso a traversat Atlanticul împreună cu soţia sa şi s-a stabilit la New York. Aici a cumpărat un magazin de iaurturi de la un cuplu grec şi a pornit filiala americană a companiei. În 1958, întors în Europa, semnează un acord cu Charles Gervais, fondatorul producătorului de brânzeturi cu acelaşi nume, în urma căruia începe distribuţia lactatelor Danone pe tot teritoriul Franţei. La câţiva ani distanţă, în 1972, îl întâlneşte pe Antoine Riboud, fondatorul companiei BSN, alături de care decide să unească cele două businessuri într-un singur grup: BSN-Gervais-Danone, redenumit, în 1994, simplu: Danone.

    Începând cu 1979, odată cu o serie de achiziţii făcute de-a lungul Europei, compania îşi consolidează poziţia de lider pe mai multe pieţe, printre care: Franţa, Germania, Italia, Portugalia şi Luxemburg. Odată cu căderea Zidului Berlinului, businessul se extinde şi în ţările est-europene, iar mai apoi în Asia şi America Latină.

    În România, brandul a intrat în anul 1999, iar de atunci a evoluat la o cifră de afaceri anuală de peste 610 milioane de lei (2019). Pe plan internaţional, grupul Danone a înregistrat, în acelaşi an, venituri de peste
    25 de miliarde de euro. Compania, prezentă în circa 120 de ţări, are o echipă de peste 100.000 de angajaţi.

  • Povestea omului care a schimbat istoria industriei mondiale de petrol şi gaze. Compania pe care a fondat-o are astăzi venituri de sute de miliarde de dolari

    William Knox D’Arcy s-a născut pe 11 octombrie 1849, în Newton Abbot, Devon, Anglia, în familia unui avocat. El a urmat cursurile şcolii Westminster School până în 1866, când familia a decis să emigreze în Australia, stabilindu-se în Rockhampton, Queensland. Aici, D’Arcy şi-a continuat pregătirea academică, plănuind să îi calce pe urme tatălui său într-o carieră de avocat. Pe 23 octombrie 1872 s-a căsătorit cu Elena Birkbeck. Odată cu terminarea studiilor s-a alăturat businessului tatălui său şi s-a lansat în domeniul speculaţiilor. În 1882 a devenit partener într-un sindicat care a decis deschiderea unei mine în   regiunea Ironstone Mountain din Queensland. La 4 ani distanţă, sindicatul a luat numele de Mount Morgan Gold Mining Company, avându-l pe D’Arcy în funcţia de director şi acţionar majoritar. În 1889, cu o avere substanţială, antreprenorul s-a întors împreună cu familia sa în Anglia, unde a cumpărat un conac şi o casă. După ce soţia sa a murit, în 1897, el s-a recăsătorit cu Nina Boucicault.

    În 1900, a decis să finanţeze o operaţiune de căutare de petrol şi minerale în Persia. Negocierile cu regele Mozaffar al-Din Shah Qajar au început în 1901, cu o ofertă de 20.000 de lire sterline (2,2 milioane de lire în valoarea de astăzi a monedei), pentru o concesiune pe şaizeci de ani pentru explorarea petrolului. Ulterior, i s-au acordat drepturi de exploatare asupra întregii ţări, cu excepţia a cinci provincii din nordul Iranului. În schimb, guvernului iranian i s-a acordat 16% din profiturile anuale ale companiei, un acord care avea să îi „bântuie” pe iranieni până la sfârşitul secolului al XX-lea. După acest parteneriat, britanicii au devenit mult mai preocupaţi de stabilitatea Iranului din cauza dependenţei lor de vastele rezerve de petrol ale ţării.

    Forajul a început la sfârşitul anului 1902, sub conducerea lui George B. Reynolds. După acumularea unor datorii şi mutarea forajului în sudul Persiei însă, compania ajunsese, în 1908, în pragul falimentului. Pentru a-l evita, D’Arcy a decis, împreună cu conducătorii din Birmania, să abandoneze operaţiunea din Iran.  I-a trimis aşadar o telegramă lui Reynolds în care i-a spus că a rămas fără bani şi i-a ordonat  „să înceteze munca, să concedieze personalul şi să vină acasă”. Reynolds nu a urmat însă ordinul imediat, şi, printr-o întâmplare norocoasă, a descoperit o rezervă bogată de petrol, care avea să constituie piatra de temelie a companiei Anglo-Persian Oil Company (APOC), cunoscută astăzi sub numele de British Petroleum (BP), în fruntea căreia D’Arcy a fost numit în funcţia de director. Antreprenorul a murit pe 1 mai 1917, la vârsta de 67 de ani, fiind inclus postmortem, în 2012, în Queensland Business Leaders Hall of Fame.

    În aprilie 2010, BP a fost implicată în unul dintre cele mai mari dezastre ecologice din istorie, incident petrecut în Golful Mexic, cunoscut sub numele de Deepwater Horizon – cea mare deversare de petrol din istoria industriei petroliere.

    Anul trecut, compania a înregistrat venituri de peste 282 de miliarde de dolari, funcţionând cu o echipă de circa 73.000 de angajaţi.