BusinessMagazin

Tag: capacitati

  • Europa va creşte capacitatea de stocare a gazelor cu peste 75 mld. mc

    Potrivit datelor CEDIGAZ, o asociaţie internaţională care reuneşte aproximativ 100 de companii din domeniul gazelor naturale, în prezent se construiesc sau se extind capacităţi pentru înmagazinarea a 44 de miliarde de metri cubi de gaze la nivel mondial, jumătate din acestea fiind pe teritoriul Europei. Spaţiile de stocare europene vor fi suplimentate cu încă 55 de miliarde de metri cubi în viitorul apropiat, echivalentul a 59% din depozitele propuse spre construire la nivel mondial.

    Odată cu liberalizarea pieţelor europene, comerţul cu gaze naturale se intensifică şi la fel şi competiţia. Statele UE încearcă să găsească noi surse pentru acoperirea cererii de gaze naturale, ca urmare a conflictului dintre Rusia şi Ucraina, care ameninţă să perturbe alimentarea cu gaze spre continent, la fel ca în 2006 şi 2009.  Europa importă 50% din necesarul de gaze naturale, iar CEDIGAZ estimează că dependenţa de importuri va creşte la 70% până în 2030.

    Aproape 30% din consumul de gaze din Europa este acoperit de gazele ruseşti, iar jumătate din livrările Gazprom trec prin conductele din Ucraina. Statele europene trebuie să construiască mai multe spaţii de înmagazinare, consideră reprezentanţii CEDIGAZ, care anticipează o creştere a cererii de gaze naturale cu 15% în următorii 15 ani, la 595 de miliarde de metri cubi.  Marea Britanie construieşte sau are în plan să construiască cele mai multe spaţii de stocare a gazelor, urmată de Germania şi Italia.

  • Băsescu: Vor fi costuri şi pentru România în planul de acţiune NATO. Avem capacităţi de depozitare

    Întrebat cât de pregătită este România pentru a răspunde deciziilor de la Summitul NATO, preşedintele Traian Băsescu a declarat că acestea sunt decizii politice şi ele trebuie puse în aplicare “de toate instituţiile, în principal militari, fie că vorbim de comandamente, fie că vorbim de spaţii de depozitare a tehnicii de luptă şi a muniţiei, fie că vorbim de amenajarea unor infrastructuri care ar fi, eventual, necesare pentru a se putea desfăşura forţele care la nevoie vin imediat să ajute România”.

    Şeful statului a explicat că au fost modernizate aeroporturile de la Kogălniceanu şi Turda şi va fi terminat şi cel de la Feteşti, dar s-ar putea să mai fie nevoie de un aeroport.

    Totodată, Băsescu a spus că România are “capacităţi de depozitare mari”. “Aduceţi-vă aminte că România a avut o armată de 300.000 de oameni şi acum avem armată de 80.000 de oameni. Dar capacităţile ne-au rămas”, a punctat şeful statului.

    În ceea ce priveşte costurile operaţiunilor, Traian Băsescu a avertizat că acestea nu vor fi suportate doar de ţările care vor disloca mijloace şi militari. “Trebuie să asigurăm şi noi spaţiu de cazare, trebuie să ne revitalizăm câteva cazarme care au fost abandonate probabil, trebuie să ne revitalizăm depozitele de muniţie, de armanent, pe care probabil că armata nu le-a mai întreţinut. Vor fi costuri şi din partea noastră, dar nu le vom plăti hrana, le vom plăti muniţia, nu le vom plăti combustibilul”, a spus Băsescu.

    El a dat ca exemplu faptul că România va cheltui 140 de milioane de lei anual, dacă va accepta să asigure paza şi securitatea Aeroportului din Kabul, sumă necesară timp de trei zile pentru “marşul” unei fregate americane din flota de la Mediterană către Marea Neagră.

    De asemenea, Băsescu a precizat că rmata română este pregătită să primească echipamente noi, dar “problema este dacă bugetul este pregătit să-i pună la dispoziţie resurse”. “Avem o industrie de apărare care încă poate să construiască maşini blindate, tancuri moderne echipate cu ultimele tehnologii. Deci, la Mizil oricând am putea să plasăm o comandă pentru transportoare blindate la standard NATO, cu condiţia ca armata să primească bani din bugetul de stat pentru asta”, a explicat Băsescu.

  • Germania va mai utiliza energia nucleară şi peste 40 de ani pentru că nu poate fi înlocuită aşa uşor

    Diferenţa faţă de situaţia prezentă este că centralele atomice ale viitorului vor folosi fuziunea nucleară. Procesul este încă în stadiul de cercetare, dar prezintă riscuri mult mai mici comparativ cu fisiunea nucleară, utilizată în toate centralele atomoelectrice din lume. “Poate cândva această tehnică va fi acceptată în Germania”, a spus Oettinger într-un interviu cu ziarul Handelsblatt. Comisarul european apreciază că decizia de a renunţa treptat la energia nucleară a fost “partea uşoară”, iar cea dificilă va fi înlocuirea acestei surse de electricitate în contextul creşterii continue a nevoilor energetice ale ţării. Mai mult, preţul energiei în Germania se apropie deja de limita maximă acceptabilă şi va continua să crească, iar în curând multe familii germane nu-şi vor mai putea permite să achite factura la electricitate, a mai spus Oettinger.

    Mai multe pe zf.ro