BusinessMagazin

Tag: capacitate maxima

  • Gheorghe Carp, managerul spitalului de urgenţă din Oradea: Vrem să atragem o finanţare de 117 mil. euro pentru construcţia unei unităţi cu o capacitate maximă de 300 de paturi

    Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea, spune că instituţia pe care o coordonează întenţionează să atragă o finanţare de 117 mil. euro pentru construcţia unei unităţi cu o capacitate maximă de 300 de paturi.

    “Plănuim să atragem o finanţare de 117 mil. euro, din care 80 mil. euro pentru construcţie şi restul pentru dotare. Vor fi două corpuri de clădire, de patru etaje, cu 200 de paturi şi cu posibilitatea de extindere la 300 de paturi”, a spus Gheorghe Carp la ZF Health&Pharma Summit’22.

    Alte declaraţii

    Fiecare aparat achiziţionat are caracteristici diferite, producători diferiţi şi necesită o instruire a personalului de mentenanţă pe care un spital nu şi-o poate permite. În condiţiile hipertehnologizării spitalelor am ajuns în situaţia în care, din bugetele spitalelor, dacă este foarte tehnologizat, plăteşti până la 2-3 mil. euro pe an pentru mentenanţă completă.

    Când încheiem un contract de furnizare, estenţial este serviciul de menetenenţă în ore. Piesele vin fără procedură de achiziţie dacă este un serviciu full. Consider că ar trebui încheiate contracte de full service pentru toate aparatele importante dintr-un spital, pentru că un inginer oricât de bun ar fi nu se va pricepe niciodată la RMN, angiografe sau la alte aparaturi care sunt într-un spital.

    Dotări – dacă MS sau alte autorităţi locale ar face un inventar ar descoperi că  în unele spitale există aparate medicale performante care stau în cutii pentru că, în general, spitalele doresc să aibă aparatură, dar trebuie să existe o concordanţă între personalul care trebuie să fie pregătit să lucreze cu aparatura noua şi nivelul tehnologic al aparatului.

    Noi am început de la bază, am achiziţionat pe rând aparatură în paralel cu pregătirea personalului.

    Multe spitale vor să achiziţioneze aparatură care de multe ori nu-şi are rostul. Ca să ai o secţie ai nevoie de şase doctori care să asigure linii de gardă. Noi mergem pe telemedicină – cele patru oraşe din judeţul Bihor sunt legate la un aparat radiologic, ecograf şi electrocardiograf. În general spitalele mia mici trebuie să se limiteze la ce pot să facă.

    Primul lucru care trebuie făcut atunci când renovezi un spital este să înlocuieşti tot sistemul electric. Au existat şi există în derulare programe de eficientizare energetică, care vizează înlocuitea tuturor componentelor din sistemul unui spital. Ca să poţi să ai proiecte de viitor- în practică am avut proiecte care trebuiau să se succeadă. Soluţia spitalelor în România este să fie dărâmate, nu să încerci să le modernizezi pentru că nu se poate face acest lucru- structurile funcţionale nu corespund deloc cerinţelor sec 21.

    Finanţare prin PNRR – Este un proiect de construţie pentru o secţie de boli infecţioase şi pneumologie conceput în aşa fel încât îşi poate dubla capacitatea în 24 de ore. Este modular, din punct de vedere eficienţă energetică se înscrie cerinţelor actuale şi din 7 paturi la ATI, în patru ore devin 64 de paturi, pentru că toată infrastructura este gândită la nivelul ATI.

    Pandemia a scuturat multă lume. În cazul nostru s-a văzut importanţa descentralizării. Am putut să luăm măsuri în ore, să aducem echipamente de protecţie din Asia prin finanţare de la bugetul spitalului, pentru că în perioada 2017-2019 cine a lucrat corect ar fi trebuit să aibă excedent.

    Am avut nevoie de pneumologi pe care i-am adus din tot judeţul. Consorţiile de spitale pot reprezenta o soluţie pentru viitor.

    La Oradea este cel mai mare spital din ţară de 1.946 de paturi, după contopirea spitalului municipal cu cel judeţean. Urmând exemple din Olanda şi Scoţia, am replicat un laborator robotizat central.

    Pe fonduri europene construim o unitate de ambulator modernă pe care să o putem cupla cu spitalul.

    Sunt multe proiecte care pot fi accesate prin Ministerul Dezvoltării, Ministerul Fondurilor Europene, MS, autorităţile locale.

     


     

     

  • Gheorghe Carp, managerul spitalului de urgenţă din Oradea: Vrem să atragem o finanţare de 117 mil. euro pentru construcţia unei unităţi cu o capacitate maximă de 300 de paturi

    Gheorghe Carp, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea, spune că instituţia pe care o coordonează întenţionează să atragă o finanţare de 117 mil. euro pentru construcţia unei unităţi cu o capacitate maximă de 300 de paturi.

    “Plănuim să atragem o finanţare de 117 mil. euro, din care 80 mil. euro pentru construcţie şi restul pentru dotare. Vor fi două corpuri de clădire, de patru etaje, cu 200 de paturi şi cu posibilitatea de extindere la 300 de paturi”, a spus Gheorghe Carp la ZF Health&Pharma Summit’22.

    Alte declaraţii

    Fiecare aparat achiziţionat are caracteristici diferite, producători diferiţi şi necesită o instruire a personalului de mentenanţă pe care un spital nu şi-o poate permite. În condiţiile hipertehnologizării spitalelor am ajuns în situaţia în care, din bugetele spitalelor, dacă este foarte tehnologizat, plăteşti până la 2-3 mil. euro pe an pentru mentenanţă completă.

    Când încheiem un contract de furnizare, estenţial este serviciul de menetenenţă în ore. Piesele vin fără procedură de achiziţie dacă este un serviciu full. Consider că ar trebui încheiate contracte de full service pentru toate aparatele importante dintr-un spital, pentru că un inginer oricât de bun ar fi nu se va pricepe niciodată la RMN, angiografe sau la alte aparaturi care sunt într-un spital.

    Dotări – dacă MS sau alte autorităţi locale ar face un inventar ar descoperi că  în unele spitale există aparate medicale performante care stau în cutii pentru că, în general, spitalele doresc să aibă aparatură, dar trebuie să existe o concordanţă între personalul care trebuie să fie pregătit să lucreze cu aparatura noua şi nivelul tehnologic al aparatului.

    Noi am început de la bază, am achiziţionat pe rând aparatură în paralel cu pregătirea personalului.

    Multe spitale vor să achiziţioneze aparatură care de multe ori nu-şi are rostul. Ca să ai o secţie ai nevoie de şase doctori care să asigure linii de gardă. Noi mergem pe telemedicină – cele patru oraşe din judeţul Bihor sunt legate la un aparat radiologic, ecograf şi electrocardiograf. În general spitalele mia mici trebuie să se limiteze la ce pot să facă.

    Primul lucru care trebuie făcut atunci când renovezi un spital este să înlocuieşti tot sistemul electric. Au existat şi există în derulare programe de eficientizare energetică, care vizează înlocuitea tuturor componentelor din sistemul unui spital. Ca să poţi să ai proiecte de viitor- în practică am avut proiecte care trebuiau să se succeadă. Soluţia spitalelor în România este să fie dărâmate, nu să încerci să le modernizezi pentru că nu se poate face acest lucru- structurile funcţionale nu corespund deloc cerinţelor sec 21.

    Finanţare prin PNRR – Este un proiect de construţie pentru o secţie de boli infecţioase şi pneumologie conceput în aşa fel încât îşi poate dubla capacitatea în 24 de ore. Este modular, din punct de vedere eficienţă energetică se înscrie cerinţelor actuale şi din 7 paturi la ATI, în patru ore devin 64 de paturi, pentru că toată infrastructura este gândită la nivelul ATI.

    Pandemia a scuturat multă lume. În cazul nostru s-a văzut importanţa descentralizării. Am putut să luăm măsuri în ore, să aducem echipamente de protecţie din Asia prin finanţare de la bugetul spitalului, pentru că în perioada 2017-2019 cine a lucrat corect ar fi trebuit să aibă excedent.

    Am avut nevoie de pneumologi pe care i-am adus din tot judeţul. Consorţiile de spitale pot reprezenta o soluţie pentru viitor.

    La Oradea este cel mai mare spital din ţară de 1.946 de paturi, după contopirea spitalului municipal cu cel judeţean. Urmând exemple din Olanda şi Scoţia, am replicat un laborator robotizat central.

    Pe fonduri europene construim o unitate de ambulator modernă pe care să o putem cupla cu spitalul.

    Sunt multe proiecte care pot fi accesate prin Ministerul Dezvoltării, Ministerul Fondurilor Europene, MS, autorităţile locale.

     


     

     

  • Uzinele Dacia şi Ford au început să producă la capacitate maximă în martie, odată cu reducerea crizei componentelor electronice

    Pentru prima dată în ultimii doi ani, Dacia şi Ford au produs împreună aproape 60.000 de maşini noi în martie, punctând creşteri de peste 40 de procente faţă de martie 2021.

    Dacia şi Ford au produs în primele trei luni ale acestui an peste 136.000 de maşini, în urcare cu 16% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

    În luna martie producţia a urcat la peste 57.000 de maşini, în creştere cu 43% faţă de martie 2021. Dintre acestea, aproape 35.000 au fost asamblate la Dacia, în creştere cu 44% şi aproape 22.300 de unităţi la uzina Ford de la Craiova, în urcare cu 40%.

    Volume similare într-o singură lună s-au mai atins doar în 2019, atunci când piaţa nu era afectată de schimbările normelor de poluare, pandemie sau lipsa componentelor electronice. În ultimii doi ani producţia auto a fost puternic afectată, pe rând, de introducerea limitei de dioxid de carbon la 1 ianuarie 2020, de pandemie începând cu martie 2020 atunci când uzinele auto din România au fost oprite aproape şapte săptămâni, iar după, producţia a fost limitată de regulile de distanţare. Mai departe, din 2021 industria a fost afectată de lipsa componentelor electronice şi scum­pirea materiilor prime şi a transportului. Dacă în 2020 uzinele au pierdut aproape două luni de producţie din cauza pandemiei, în 2021 un timp similar l-au pierdut pentru că nu au avut componentele necesare.

    Uzina Ford de la Craiova a demarat deja o nouă investiţie de 300 mil. dolari pentru ca din 2023 să demareze producţia noilor modele Transit şi Tourneo Courier, care alături de Puma vor avea din 2024 şi o versiune complet electrică, astfel încât Puma va fi primul automobil electric produs pe piaţa locală. Producţia celor două noi modele vine în contextul în care uzina va fi preluată până în cel de-al treilea trimestru de Ford Otosan, un joint-venture dintre Ford Motor Company şi concernul turc Koç Holding – care în România mai deţine şi Arctic, unde a derulat investiţii masive în ultimii ani.

    Miza uzinei este ca aceasta să producă în următorii ani tot mai aproape de capacitatea instalată de 250.000 de unităţi. Uzina produce două modele începând cu anul 2020 – SUV-urile Puma şi EcoSport, Puma fiind şi cel mai bine vândut model Ford din Europa.

    Creşterea numărului de modele care vor fi produse în uzina Ford de la Craiova va putea atrage noi producători de componente în judeţul Dolj şi de-a lungul drumului expres Craiova-Piteşti.

    Josephine Payne, preşedintele Ford România şi cea care este direct responsabilă de uzina de la Craiova a declarat anterior într-un interviu pentru ZF că sunt deja furnizori de componente auto între Craiova şi Piteşti, iar pe măsură ce infrastructura se dezvoltă, zona va deveni şi mai interesantă pentru investitori. Infrastructura este cheia pentru a atrage investiţii.

    Primul lot al tronsonului al doilea din drumul expres Craiova-Piteşti va fi deschis traficului luna aceasta, iar imediat după va urma lotul al doilea, acestea funcţionând şi drept centuri ocolitoare pentru Balş şi Slatina. Pe primul tronson al drumului expres progresul fizic este la 45% conform datelor Ministerului Transporturilor, cu toate că trebuie să fie gata până la finalul anului 2022. Un drum de mare viteză a fost promis americanilor de la Ford încă din 2007-2008, când au cumpărat uzina, însă abia după 15 ani sunt inaugurate primele loturi, iar cel mai probabil abia după 2025 se va putea circula numai pe drumul expres între Craiova şi Piteşti.

    Miza uzinei Dacia de la Mioveni este aceea de a atrage în producţie viitorul Bigster, primul SUV compact al gamei constructorului autohton care va fi lansat în 2025. Până atunci capacitatea rămâne afectată de lipsa componentelor electronice.

    Bigster a fost prezentat în ianuarie 2021 ca parte a proiectului Renaulution al lui Luca de Meo, pentru relansarea Grupului Renault şi face parte din urcarea în gamă atât a Renault cât şi Dacia dinspre clasa mică, spre segmentul compact.

    Următorul pas îl reprezintă alinierea gamei la normele Euro 7, care vor intra teoretic în vigoare în 2025, dar pentru care nu există încă date exacte, ci doar estimări.

    Anul trecut Dacia a pierdut producţie în valoare de 1,3 miliarde de euro, luând în calcul un preţ mediu de 15.000 de euro cu TVA din cauza opririlor de producţie cauzate de criza microcipurilor, potrivit estimărilor ZF.

  • Pakmaya: Nu am majorat preţurile la drojdie, este vorba despre acţiuni speculative. Fabrica de la Paşcani funcţionează la capacitate maximă, fără întreruperi în flux

    Reprezentanţii Rompak Paşcani, care produce drojdie de panificaţie sub licenţa Pakmaya, spun că preţul diferitelor sortimente de drojdie fabricate nu a fost majorat în această perioadă, iar fabrica lucrează la capacitate maximă.

    Ei susţin că scumpirea exagerată din ultimele săptămâni a unor produse, printre care se numără şi drojdia de consum casnic, se face independent de producător, acesta din urmă recomandând magazinelor să păstreze preţul la raft.

    „Perioada de instabilitate la nivel mondial se reflectă cu siguranţă şi asupra costurilor noastre. În aceste momente, facem tot ceea ce este necesar pentru a asigura continuitatea activităţii, fără să ţinem cont de aceste majorări. Preţurile noastre nu au suferit majorări în această perioadă şi ne vom strădui să menţinem această situaţie cât mai mult posibil. Scumpirile care pot fi observate în anumite magazine sunt strict rezultatul acţiunilor speculative ale unor comercianţi”, afirmă Cristina Hanganu, directorul de vânzări al Pakmaya România.

    De la declanşarea epidemiei cu noul coronavirus, fabrica de la Paşcani, singura din România care produce drojdie de panificaţie, a produs şi livrat magazinelor şi unităţilor de panificaţie din întreaga ţară cantităţi record de drojdie proaspătă şi uscată. Pentru consumatorul casnic comenzile din luna martie 2020 au fost de trei ori mai mari faţă de luna februarie 2020 sau martie 2019. Situaţia pare să continue în acelaşi ritm, comenzile pentru începutul lunii aprilie fiind, de asemenea, cu mult peste o perioadă normală.

    „Fabrica noastră produce, în acest moment, drojdie proaspătă la capacitate maximă. Oricât de mult ne-am dori să mărim această producţie, există o limită maximă impusă de echipamentele tehnice din fabrică, structura de personal etc. Prin natura activităţii noastre, în zona de producţie se lucrează în mod normal 24h/24h, 7 zile din 7.  Priorităţile noastre sunt să ne protejăm angajaţii, să asigurăm respectarea normelor de siguranţă alimentară, aşa cum am făcut întotdeauna, şi să lucrăm îndeaproape cu toţi partenerii noştri pentru a răspunde tuturor cererilor în limita capacităţii de producţie. Avem stocuri suficiente de materii prime pentru a continua activitatea fabricii pe o perioadă lungă de timp şi subliniem acest lucru.” Problema cu disponibilitatea produselor la raft, adaugă reprezentanţii businessului, este legată de o reducere a cantităţilor de produse similare din import care erau înainte disponibile pe piaţa din România dar şi de achiziţiile exagerate ale unor consumatori. „Vom depăşi cu bine această perioadă, dar numai dacă vom consuma responsabil cu toţii”, mai spune Cristina Hanganu.

    Fabrica de drojdie Rompak SRL Paşcani face parte din Pak Group Turcia, unul dintre liderii mondiali în producţia de drojdie. Rompak produce sub licenţă Pakmaya şi este singurul producător de drojdie de panificaţie din România. Fabrica de la Paşcani a fost deschisă în 1994 şi timp de patru ani au fost realizate investiţii semnificative, unitatea din România fiind cea mai nouă din grup şi una dintre cele mai noi din Europa. La nivelul anului 2019, cifra de afaceri a Rompak SRL a fost de peste 22 de milioane de euro.

  • Coca-Cola HBC a investit 7 milioane de euro într-o nouă linie de îmbuteliere

    Noua linie de îmbuteliere doze lansată de Coca-Cola HBC România în fabrica din Timişoara este, în prezent, cea mai rapidă de pe piaţa locală şi are un înalt grad de automatizare de ultimă generaţie. Capacitatea sa zilnică de producţie este de două milioane de doze. De asemenea, în cadrul fabricii din Timişoara, aceasta este linia cea mai eficientă din punct de vedere energetic (410 kW / h) şi linia cu cel mai mic consum de apă pe litru de băutură produsă (1,1L). Proiectul a demarat în noiembrie 2016, iar perioada de testare s-a încheiat la sfârşitul lunii mai 2017.
     
    „Suntem prezenţi pe piaţa românească de peste 25 de ani şi angajamentul nostru aici este foarte puternic. Acum, ne extindem rădăcinile la nivel local cu o nouă investiţie, în valoare de 7 milioane de euro, într-o linie de îmbuteliere doze de mare viteză. Această investiţie este o nouă confirmare a angajamentului nostru profund faţă de economia şi comunitatea locală. Suntem fericiţi că fabrica noastră din Timişoara dispune acum de cea mai rapidă linie de îmbuteliere pentru băuturi din România. De asemenea, suntem mândri de contribuţia noastră la nivelul comunităţii locale. Ne angajăm să investim în continuare, România este o piaţă foarte importantă în cadrul grupului Coca-Cola HBC, şi suntem foarte încântaţi de ceea ce urmează”, a declarat Jaak Mikkel, general manager Coca-Cola HBC România.
     
    „Am aflat cu bucurie de extinderea capacităţii de producţie a fabricii Coca-Cola HBC din Timişoara. Coca-Cola oferă un exemplu de angajament demn de urmat, cu o prezenţă puternică în România de peste 25 de ani. Coca-Cola, unul dintre cele mai relevante branduri americane, susţine crearea de noi locuri de muncă pe piaţa românească şi continuă să sprijine comunităţile în care operează prin intermediul programelor de responsabilitate socială.”, a declarat Excelenţa Sa Hans G. Klemm, Ambasadorul Statelor Unite în România, în cadrul evenimentului.
     
    Noua linie de îmbuteliere doze are la bază un sistem inovator de umplere, de ultimă generaţie, patentat de Krones – lider european în furnizarea de tehnologii pentru producerea de băuturi şi ambalaje – iar funcţionarea sa este asigurată de patru specialişti pe fiecare tură, susţinuţi de experţi din celelalte departamente ale fabricii. Cu o capacitate maximă de producţie de 90.000 de unităţi pe oră, în doze de 330 ml şi 500 ml, noua line va deservi atât piaţa românească, cât şi pieţele europene, în viitor.  
     
    Fabrica Coca-Cola HBC din Timişoara a fost inaugurată în data de 12 august 1995. La acel moment, existau trei linii de producţie, toate înlocuite ulterior cu echipamente noi şi moderne. În fabrica din Timişoara se îmbuteliază în prezent produse din gama Coca-Cola, Fanta, Sprite, Schweppes, Nestea şi Joy. Aceste produse deservesc atât piaţa românească (cu excepţia Joy), cât şi alte ţări, în care fabrica din Timişoara exportă – Bulgaria, Croaţia, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Grecia şi alte ţări din zonă. Ambalajele produse şi îmbuteliate în fabrica din Timişoara, pe lângă dozele de 330 ml şi 500 ml, includ: PET de 750 ml (unic în Europa), PET de 1,5 L, PET de 2 L şi PET de 2,5 L, pentru băuturile răcoritoare carbogazoase, şi PET de 500 ml şi PET de 1,5 L pentru produsele îmbuteliate în condiţii aseptice.
     
    Coca-Cola HBC este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori ai companiei Coca-Cola, având vânzări de peste 2 miliarde de unităţi. Compania activează într-o zonă geografică extinsă, având operaţiuni în 28 de ţări, servind o populaţie de aproximativ 590 milioane de oameni. 

  • Cum să exploatezi la capacitate maximă un motor diesel

    Avantajele unei masinii diesel sunt un consum redus de combustibil, un cuplu mai mare şi o durată de viaţă mai mare a motorului.

    IATĂ AICI CUM POŢI SĂ EXPLOATEZI LA MAXIM UN MOTOR DIESEL

  • Într-o regiune din Africa există un reactor nuclear vechi de peste 2 miliarde de ani

    Deşi iniţial ne-ar fi imposibil să credem că pe Pământ ar exista un reactor nuclear vechi de peste 2 miliarde de ani, trebuie însă să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă şi să nu ne gândim că este vorba neapărat de o structură realizată de mâna umană. Reactorul a fost descoperit în anul 1972, în momentul în care doi cercetători francezi au prelevat minereu de uraniu dintr-o mină

    Vezi aici ce poate face reactorul nuclear vechi de peste 2 miliarde de ani. ”Este spectaculos”

  • “Rabla” nu face faţă învechirii generalizate a parcului auto

    Parcul auto naţional devine tot mai îmbătrânit, pe măsură ce importurile de automobile la mâna a doua continuă să crească, iar statul abia reuşeşte să scoată de pe străzi numai 25.000 de maşini vechi anual prin intermediul programului Rabla. Dacă în 2007, anul de boom al pieţei auto locale, vârsta medie era de 11,2 ani, iar în 2010 s-a ajuns chiar sub pragul de 11 ani, anul trecut, pe fondul importurilor masive de maşini vechi, s-a depăşit pragul de 13 ani, ajungând la 13,3 ani vârstă medie.

    „Punctul APIA de vedere este că statul trebuie să limiteze importurile de maşini vechi şi foarte vechi. În 2007 s-a limitat acest lucru şi am văzut cum piaţa a urcat foarte mult, iar importurile de autoturisme second‑hand a fost limitat şi a fost anul de referinţă. Din acel moment, raportul a fost 1 la 3 sau chiar 1 la 4, vârsta medie se apropie acum de 14 ani, iar pentru acest lucru noi avem un dialog cu autorităţile la fiecare întâlnire dar rezultatul este cel pe care îl ştim cu toţii“, explică Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    Piaţa auto a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere în 2015, după ce între 2008 şi 2013 aproape 80% din piaţă s-a „evaporat“. Chiar şi în aceste condiţii, raportat la anul 2007, când în România s-au livrat aproape 367.000 de vehicule, piaţa auto este acum la o scădere de 67% raportat la anul de referinţă. Din cele aproape 120.000 de autovehicule livrate, autoturismele reprezintă peste 98.300 de unităţi, creşterea în cazul acestora fiind de 18,7%, mai mică decât în cazul pieţei totale.

    Vânzările au fost, ca şi în anii precedenţi, susţinute de achiziţiile de autoturisme realizate de către persoanele juridice, ponderea acestora din total fiind, pe ansamblul anului, de 74%. „Ar fi de remarcat faptul că în perioada ianuarie – aprilie ponderea persoanelor juridice a urcat la un maxim de 89% din total, scăzând spre 62% în perioada mai – august, impactul Programului «Rabla» fiind evident“, au spus oficialii APIA.

    Ernest Popovici, preşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), spune că piaţa auto locală are nevoie în acest an de un program „Rabla“ care să fie adaptat la nevoie actuale ale pieţei, nu unul cum am avut în 2008. Un program Rabla actual trebuie să susţină maşinile „verzi“, de la cele electrice şi hibride, la cele cu emisii reduse de dioxid de carbon, după modelul european.
    Dintre mărcile de import, brandurile grupului Volkswagen (Volkswagen şi Skoda) au continuat să crească puternic anul trecut, în ciuda scandalului în care a fost implicat cu emisiile poluante. VW a fost în continuare cea mai bine vândută marcă pe importul de autoturisme, cu un avans de 13% la 9.800 de unităţi, urmat de Skoda cu aproape 8.900 de maşini livrate, în creştere cu 14%. În plus, Volkswagen este singura marcă de import cu o cotă de piaţă de două cifre, în acest caz de 10% în 2015.

    „Rezultatele grupului VW anul trecut au fost în creştere. Ne-am îndeplinit obiectivele şi avem un optimism moderat pentru anul acesta. În ceea ce priveşte toate discuţiile legate de problematica diesel, există în derulare două investigaţii, una internă şi una externă, la Volkswagen“, a spus Brent Valmar, vicepreşedintele APIA şi director general al Porsche România.

    Vânzările de vehicule comerciale au urcat cu aproape 28% anul trecut, apropiindu-se deja de volumele din perioada de boom economic. Dintre acestea, segmentul camioanelor a urcat cel mai mult, cu un avans de aproape 50%, pe fondul reînnoirii şi extinderii flotelor transportatorilor, la peste 7.000 de unităţi, apropiindu‑se astfel de nivelul de 7.600 de camioane grele livrate în 2008.

  • Horaţiu Ţepeş: în vară am produs la capacitate maximă, în trei schimburi

    Bilka, lider pe piaţa autohtonă de acoperişuri, încheie primele 9 luni ale anului cu o cifră de afaceri de peste 100 milioane de lei, în creştere cu 34 de procente comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2013. Peste 3 milioane de mp de învelitori metalice au fost produse şi comercializate în această perioadă de Bilka.

    ”Creşterea de 34% înregistrată în primele nouă luni ale acestui an confirmă aşteptările noastre cu privire la numărul mare de acoperişuri ce necesită înlocuirea imediată. Chiar dacă nu au fost demarate noi lucrări de construcţii sau proiecte de anvergură, în domeniul nostru cerere există şi vine în mare parte din renovări, peste jumătate din totalul cererilor înregistrate de noi. Considerăm vara lui 2014 ca fiind cea mai bună din istoria companiei”, a declarat Horaţiu Ţepeş, proprietar Bilka.

    Piaţa de acoperişuri s-a ridicat în 2013 la 27 milioane mp, 62% fiind reprezentată de acoperişurile metalice. Pentru 2014 compania estimează o creştere similară celei din 2013, de 5 procente şi o creştere de 2-3 procente a ponderii acoperişurilor metalice în totalul pieţei de acoperişuri.

    „Anul acesta în lunile de vară am produs la capacitate maximă, în trei schimburi, în unele zile ieşind pe porţile fabricii peste 200 acoperişuri. Asta se datorează eforturilor şi investiţiilor realizate în cei 7 ani de existenţă. La noi vânzările sunt impulsionate de un complex de factori: capacitate de producţie optimă, sistem logistic performant, gamă largă de produse, distribuţie la nivelul întregii ţări şi echipa care reuşeşte să coordoneze aceste elemente”, a declarat Horaţiu Ţepeş.

    Bilka continuă seria investiţiilor demarate la începutul lui 2014 care fac parte dintr-un plan investiţional de amploare, cu finalizare în 2016, şi care se ridică la aproximativ 5 milioane de euro.

    ”Investiţiile realizate anul acesta se ridică la 2,5 mil euro. O parte din această sumă a fost accesată pentru achiziţionarea şi renovarea platformei Romlag Braşov care este în plină desfăşurare. O altă parte din investiţii este reprezentată de achiziţionarea a trei noi linii de producţie: două linii de ţiglă metalică care au crescut capacitatea de producţie pentru ţigla metalică Clasic cu 60% şi o linie de accesorii pentru acoperiş. Acum avem în curs investiţia pentru o nouă linie de accesorii pentru sistemul pluvial, proiect pentru care am accesat şi fonduri europene”, a precizat Horaţiu Ţepeş.

    Bilka a înregistrat în 2013 afaceri de 104 milioane de lei. Fabrica din Braşov are în prezent mai multe hale de producţie şi depozitare care acoperă o suprafaţă de peste 45.000 mp. Pe poarta fabricii au ieşit doar anul trecut peste 3,2 milioane mp de ţiglă metalică. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.