BusinessMagazin

Tag: cantine

  • Cantinele Eurest, o afacere de 130 milioane lei pe an în România: Avem peste 40.000 de clienţi pe zi

    „Avem în România peste 40.000 oaspeţi zilnic. Avem punc­te de lucru atât în marile oraşe (Bucureşti, Ploieşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Timişoara, Arad, Craiova, Galaţi şi Că­lăraşi), cât şi în localităţi cu comunităţi mai mici precum Leh­liu, Târgovişte, Zalău, Arad, Floreşti, Călă­raşi şi Dej“, spun oficialii companiei, care are în portofoliu mai multe ti­puri de servicii – de la catering şi vending, la operaţiuni de cu­ră­ţenie. Cele mai importante sunt cele de catering, însă în ultimii ani compania a început să pună accent şi pe cele de curăţenie.

    În marile oraşe compania poate merge la parterul clădirilor de birouri, însă în localităţile secundare poate opta pentru cantine dedicate unor companii.

    Compania care are 1.100 de salariaţi operează cantine, restaurante self service de tip food court, coffee shops, snack bars sau catering pentru evenimente corporate.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Elevii din învăţământul profesional şi tehnic ”pot beneficia” de masă şi cazare gratuită

    Propunerea iniţială prevedea că elevii înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic cu durata de minimum trei ani beneficiază de masă şi cazare gratuită în cantinele şi internatele şcolare. Potrivit unui amendament asumat de Comisia de învăţământ din Senat, aliniatul s-a modificat, astfel că elevii respectivi ”pot beneficia de masa şi cazare gratuite.
     
    În forma iniţială a propunerii legislative se prevedea că aceste cheltuieli cu cazarea şi masa elevilor din învăţământul profesional şi tehnic se asigură din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
     

  • Proiect: Angajaţii care lucrează mai mult de 6 ore să aibă pauze de minim 60 minute şi săli de mese

    “În cazurile în care durata zilnică a timpului de muncă este mai mare de 6 ore, salariaţii au dreptul la o pauză de masă, cu o durată de cel puţin 60 de minute, după minim 4 ore consecutive de muncă şi maxim 6 ore, precum şi la alte pauze de recreere a căror durată şi frecvenţă sunt stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau prin regulamentul intern”, prevede proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, depus de deputatul PSD Andrei Valentin Sava.

    Iniţiatorul proiectului de lege susţine în expunerea de motive că “după 6 ore de muncă, randamentul fiecărui angajat scade, iar aportul alimentar este vital pentru revigorarea organismului”.

    Angajatorii trebuie să fie din ce în ce mai responsabili în relaţia cu angajaţii şi să se preocupe de asigurarea unor condiţii sănătoase de muncă, susţine iniţiatorul în expunerea de motive a proiectului de lege.

    “Pauza de masă este un element cheie în acest context. Pauzele au rolul de a deconecta angajatul de stres şi pot contribui la o stare mai bună a angajatului şi un randament mai mare”, susţine Sava, potrivit sursei citate.

    Deputatul PSD propune şi modificarea Codului Muncii pentru ca orice companie cu peste 100 de angajaţi, companiile de producţie, precum şi cele care presupun lucrul în medii solvente şi toxice, indiferent de numărului de angajaţi, să fie obligate să pună la dispoziţia angajaţilor săi, cantine, săli de mese sau chicinete pentru servirea mesei în timpul pauzei de masă, în condiţii de igienă şi sănătate, potrivit unui alt proiect de lege depus la Senat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lanţul de cantine Q’s Inn hrăneşte zilnic 3.000 de corporatişti din nordul Bucureştiului. „Mai deschidem două cantine în 2016, tot în Pipera“

    Două dintre cantine sunt cu regim închis, una fiind dedicată angajaţilor Raiffeisen, iar alta celor de la Vodafone. Celelalte două sunt cu regim deschis.

    „În momentul de faţă, lantul Q’s Inn include patru unităti în Bucureşti, operate de entităţi distincte ale aceluiaşi grup şi cu management comun. În plus, oferim suport con­tinuu francizei din Constanţa, aflată sub mana­ge­ment diferit de cel din Bu­cureşti“, spune Mirela Christescu, di­rectorul comercial al companiei.

  • Antreprenorul care ţinteşte afaceri de două milioane de euro din gastronomia românească

    „S-a întâmplat ceva cu gastronomia românească până la nivelul anului 1945, după care lucrurile au intrat într-o zonă gri, în care am fost guvernaţi de stilul cantinelor muncitoreşti“, explică Alexandru Consulea, unul dintre primii români care au văzut potenţialul gastronomiei autohtone şi a pus bazele restaurantului cu specific românesc Zexe în 1998.

    În prezent, afacerea sa este formată din Zahanaua Gastronomică Zexe, considerată un reper al gastronomiei româneşti din Capitală, o mică unitate de producţie de produse din carne, un salon de evenimente, cât şi o parte de livrări de prăjituri franţuzeşti. Anul trecut a înregistrat cu acestea venituri de 1,3 milioane de euro, iar estimările pentru anul acesta sunt optimiste, antreprenorul vizând ţinta de 2 milioane de euro. Le are alături pe soţia sa, Amalia Consulea, chef-ul care creează reţetele din restaurantul Zexe încă de la 19 ani, cât şi pe fiica Anamaria Consulea, care a studiat la Paris tainele cofeturilor franţuzeşti.

    Consulea povesteşte cum, imediat după Revoluţie, perioadă când oportunităţile de afaceri existau din plin, puţini s-au orientat spre gastronomie şi pe partea de restauraţie a gastronomiei româneşti. „În anii ’90 au apărut patru operatori care au văzut lucrurile altfel: Jariştea, Casa Bana, primul Zexe, cât şi primul La Mama“, explică el iniţiativele din perioada aceea. După şase luni de la deschiderea restaurantului Zexe a ajuns la peste 200 de clienţi zilnic, dar după patru ani de funcţionare au fost nevoiţi să renunţe la spaţiul iniţial. A urmat o scurtă tranziţie prin bucătăria ungurească, iar în 2005 un alt restaurant, pe care l-au transformt în salon de evenimente şi care funcţionează şi acum.

    În septembrie 2009 s-au mutat într-un alt spaţiu, o casă în stil arhitectural tradiţional şi au pus bazele unui concept nou, dar de inspiraţie veche: zahanaua. „Nu propunem o zahana aşa cum era definită la sfârşit de secol XIX, drept un punct în care se găteau resturi şi organe de animale în faţa restaurantelor sau grătare de carne, pe  vremea lui Ceauşescu, ci ne-am propus să ne imaginăm că nu s-a întâmplat nimic în 1945 şi că istoria şi-a urmat cursul: cum ar fi arătat o zahana în 2009, dacă străbunicul meu o făcea în 1900, o lua bunicul, i-o dădea lui tata, iar tata mi-o dădea mie“, explică antreprenorul modul cum au ales să reinterpreze termenul.

    După doi ani a extins restaurantul incluzând în extindere şi o terasă acoperită, în urma unei investiţii ce s-a ridicat la 350.000 de euro, în această sumă nefiind inclusă şi colecţia personală de obiecte vechi şi tablouri româneşti aflate în restaurant. Valoarea bonului mediu pentru preparate din „Ciclul mâncări uitate“ şi „Ciclul mâncări româneşti pe cale de apariţie“, după cum sunt numite două secţiuni din meniul restaurantului, este de 121 de lei, cu 10-15% mai scăzut pe durata prânzului.

    În 2009 au pus bazele unei mici fabrici de producţie de produse din carne, parte din ele folosite în restaurant, parte prezente în 25 de magazine Mega Image, iar altele într-un colţ dedicat din Piaţa Obor. „Deocamdată afacerea Zexe Mezeluri este o extensie a restaurantului.

     Avem un spaţiu în Obor în care proprietarul gestionează spaţiul şi care vinde mai bine decât toate Mega-urile.“ Demersul lui Consulea de propagare a reţetelor româneşti nu se rezumă însă la afacerea Zexe. În urmă cu aproximativ doi ani a înfiinţat Asociaţia Gastronomică cu scopul de a redefini gastronomia românească. „Două angajate din cadrul asociaţiei îşi petrec timpul prin biblioteci şi adună materiale legate de gastronomia românească, o parte nu au fost publicate niciodată, altele nu au fost publicate de peste 100 de ani, semn că gastronomia românească există“, descrie el o parte din activitatea asociaţiei. Printre planurile de dezvoltare viitoare se numără inaugurarea unei cherhanale, Zexe – Cherhanaua gastronomică, în următoarele săptămâni, iar, pe termen mai lung, dezvoltarea unui restaurant gastronomic cu specific românesc, creat astfel încât să se înscrie la lupta pentru stelele Michelin, dar şi un Zexe de cartier, cu meniu simplificat.

  • Antreprenorul care ţinteşte afaceri de două milioane de euro din gastronomia românească

    „S-a întâmplat ceva cu gastronomia românească până la nivelul anului 1945, după care lucrurile au intrat într-o zonă gri, în care am fost guvernaţi de stilul cantinelor muncitoreşti“, explică Alexandru Consulea, unul dintre primii români care au văzut potenţialul gastronomiei autohtone şi a pus bazele restaurantului cu specific românesc Zexe în 1998.

    În prezent, afacerea sa este formată din Zahanaua Gastronomică Zexe, considerată un reper al gastronomiei româneşti din Capitală, o mică unitate de producţie de produse din carne, un salon de evenimente, cât şi o parte de livrări de prăjituri franţuzeşti. Anul trecut a înregistrat cu acestea venituri de 1,3 milioane de euro, iar estimările pentru anul acesta sunt optimiste, antreprenorul vizând ţinta de 2 milioane de euro. Le are alături pe soţia sa, Amalia Consulea, chef-ul care creează reţetele din restaurantul Zexe încă de la 19 ani, cât şi pe fiica Anamaria Consulea, care a studiat la Paris tainele cofeturilor franţuzeşti.

    Consulea povesteşte cum, imediat după Revoluţie, perioadă când oportunităţile de afaceri existau din plin, puţini s-au orientat spre gastronomie şi pe partea de restauraţie a gastronomiei româneşti. „În anii ’90 au apărut patru operatori care au văzut lucrurile altfel: Jariştea, Casa Bana, primul Zexe, cât şi primul La Mama“, explică el iniţiativele din perioada aceea. După şase luni de la deschiderea restaurantului Zexe a ajuns la peste 200 de clienţi zilnic, dar după patru ani de funcţionare au fost nevoiţi să renunţe la spaţiul iniţial. A urmat o scurtă tranziţie prin bucătăria ungurească, iar în 2005 un alt restaurant, pe care l-au transformt în salon de evenimente şi care funcţionează şi acum.

    În septembrie 2009 s-au mutat într-un alt spaţiu, o casă în stil arhitectural tradiţional şi au pus bazele unui concept nou, dar de inspiraţie veche: zahanaua. „Nu propunem o zahana aşa cum era definită la sfârşit de secol XIX, drept un punct în care se găteau resturi şi organe de animale în faţa restaurantelor sau grătare de carne, pe  vremea lui Ceauşescu, ci ne-am propus să ne imaginăm că nu s-a întâmplat nimic în 1945 şi că istoria şi-a urmat cursul: cum ar fi arătat o zahana în 2009, dacă străbunicul meu o făcea în 1900, o lua bunicul, i-o dădea lui tata, iar tata mi-o dădea mie“, explică antreprenorul modul cum au ales să reinterpreze termenul.

    După doi ani a extins restaurantul incluzând în extindere şi o terasă acoperită, în urma unei investiţii ce s-a ridicat la 350.000 de euro, în această sumă nefiind inclusă şi colecţia personală de obiecte vechi şi tablouri româneşti aflate în restaurant. Valoarea bonului mediu pentru preparate din „Ciclul mâncări uitate“ şi „Ciclul mâncări româneşti pe cale de apariţie“, după cum sunt numite două secţiuni din meniul restaurantului, este de 121 de lei, cu 10-15% mai scăzut pe durata prânzului.

    În 2009 au pus bazele unei mici fabrici de producţie de produse din carne, parte din ele folosite în restaurant, parte prezente în 25 de magazine Mega Image, iar altele într-un colţ dedicat din Piaţa Obor. „Deocamdată afacerea Zexe Mezeluri este o extensie a restaurantului.

     Avem un spaţiu în Obor în care proprietarul gestionează spaţiul şi care vinde mai bine decât toate Mega-urile.“ Demersul lui Consulea de propagare a reţetelor româneşti nu se rezumă însă la afacerea Zexe. În urmă cu aproximativ doi ani a înfiinţat Asociaţia Gastronomică cu scopul de a redefini gastronomia românească. „Două angajate din cadrul asociaţiei îşi petrec timpul prin biblioteci şi adună materiale legate de gastronomia românească, o parte nu au fost publicate niciodată, altele nu au fost publicate de peste 100 de ani, semn că gastronomia românească există“, descrie el o parte din activitatea asociaţiei. Printre planurile de dezvoltare viitoare se numără inaugurarea unei cherhanale, Zexe – Cherhanaua gastronomică, în următoarele săptămâni, iar, pe termen mai lung, dezvoltarea unui restaurant gastronomic cu specific românesc, creat astfel încât să se înscrie la lupta pentru stelele Michelin, dar şi un Zexe de cartier, cu meniu simplificat.

  • 30 de echipe de bucătari se luptă pentru trofeul Metro Chef

    Deocamdată s-au înscris aproximativ 30 de echipe de bucătari, însă înscrierile sunt încă deschise. Toate echipele selectate în competiţie vor beneficia de sesiuni speciale de pregătire cu specialişti de renume.

    Competiţia din acest an Metro Chef va fi desfăşurată într-un nou format, propunându-şi să se adreseze mai multor categorii de clienţi din segmentul HoReCa. Printr-o nouă abordare a etapelor de selecţie şi a finalei, în funcţie de specificul gastronomic, au fost adăugate pe lista companiilor care pot participa în competiţie, cantine şi companii de catering. În plus faţă de ediţiile precedente, ediţia din acest an oferă tuturor participanţilor sesiuni de pregătire de o zi, susţinute de către membrii juriului.

    “Editia a treia Metro Chef continuă anul acesta, într-o nouă abordare, spre a veni în întâmpinarea aşteptărilor clienţilor noştri din domeniul ospitalier. Pe lângă o segmentare diferită a etapelor de competiţie în funcţie de specificul gastronomic, în 2013 oferim câte o zi de pregătire pentru fiecare echipă înaintea sesiunilor de competiţie pe categorii. îÎ plus, toate etapele din concurs se vor desfăşura la Centrul de Pregătire în Gastronomie din Bucureşti”, a spus Dusan Wilms, director general Metro Cash & Carry România.