BusinessMagazin

Tag: CĂNCESCU

  • Albă-ca-Zăpada se întoarce: PDL nu moare, PDL se transformă

    Evenimentul nu anulează însă posibilitatea ca visul lui Traian Băsescu de a recompune PDL sub pulpana PMP (deja ca să prevină pierderea de primari către alte partide prin ordonanţa migrării temporare, PNL a anunţat că va înainta plângeri penale contra traseiştilor) şi nici speranţa electoratului Monicăi Macovei că un scor onorabil al acesteia în turul I îi va putea asigura fostei europarlamentare PDL baza pentru constituirea unui nou partid de dreapta, mai curat moral şi doctrinar decât noul PNL, cu care să poată fi recuperat electoratul “băsist” (sau “justiţiar”) la ora actuală divizat şi să poată fi câştigate alegerile din 2016.

    Visul ca Monica Macovei să prezideze un partid de intelectuali şi votanţi de dreapta neatinşi de corupţie şi doritori de stat minimal datează din 2010, cam de pe vremea planurilor lui Sebastian Lăzăroiu despre partidul Albă-ca-Zăpada care să preia ce e viabil moral şi doctrinar de dreapta din PDL şi să câştige alegerile din 2012, după modelul partidului ceh Top 09. Pe atunci, varianta cu Monica Macovei şefă de partid era enunţat de Ştefan Vlaston, ajuns acum fruntaş al PMP, însă între timp, ideea a cedat locul, pe rând, unor iniţiative mai iuţi de picior (Noua Republică) sau mai tenace (PMP). Acum, Monica Macovei a dat de înţeles că după prezidenţiale, susţinătorii săi vor forma nucleul unui nou partid în perspectiva alegerilor din 2016, iar mulţi dintre votanţii ei consideră că scorul candidatei în turul I va reflecta tocmai amploarea bazei electorale de pornire pentru acest partid.

    Calul de bătaie al adversarilor de dreapta ai lui Iohannis este, de obicei, faptul că acesta, nedorind să pară “băsist”, a refuzat să condamne iniţierea în 2012 de către USL a referendumului de demitere a preşedintelui. Ofensiva DNA şi a ANI, care a continuat să vizeze politicieni şi pe parcursul campaniei electorale, a creat însă încă o temă de atac, rezumabilă în formula “PNL e un partid de corupţi” şi care depăşeşte chestiunea drobului de sare menţinut acum de ICCJ deasupra candidaturii lui Klaus Iohannis.

    Pe vremea când USL mai trăia, faptul că DNA sau ANI reuşiseră să determine condamnarea sau măcar prinseseră în vizor un număr apreciabil de fruntaşi liberali îi făcea pe diverşi lideri PNL să acuze “justiţia băsistă” şi pasivitatea partenerului de guvernare PSD faţă de acţiunile acesteia. Acum, susţinătorii PNL sau susţinătorii personali ai senatorului Sorin Roşca-Stănescu, proaspăt condamnat la închisoare în dosarul Rompetrol, ori Aristotel Căncescu, şeful CJ Braşov, proaspăt cercetat penal pentru corupţie, au continuat să susţină că şi în cazul acestora e vorba tot de dosare politice, instrumentate fie la ordinul preşedintelui Băsescu, fie mai nou chiar la ordinul premierului Ponta, pe motiv că procurorii ar fi devenit deja obedienţi faţă de candidatul PSD la preşedinţie.

    Acest tip de discurs veşnic ultragiat, total indiferent la faptul că între cei anchetaţi în ultimele luni se numără şi fruntaşi ai PSD, PDL sau PMP, nu slujeşte însă decât adversarilor PNL, în primul rând celor care se bat pe acelaşi electorat de dreapta vizat de Klaus Iohannis. Monica Macovei a declarat că “dacă Ponta, Iohannis, Tăriceanu sau Udrea vor câştiga prezidenţialele, viitorul DNA nu mai există”, în vreme ce Elena Udrea a profitat şi ea de ocazie ca să propună un Pact pentru Justiţie independentă, prin care toţi candidaţii la preşedinţie să se oblige că nu vor desfiinţa, comasa sau modifica atribuţiile DNA, ANI, DIICOT, CSM şi ÎCCJ după alegeri.
     

  • Căncescu: Din funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean nu m-am îmbogăţit cu niciun leu

    Aristotel Căncescu a afirmat, într-o conferinţă de presă, că firmele Gotic SA şi Ramb Sistem, care ar fi fost favorizate la licitaţii de către şeful Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, nu au mai încheiat contracte cu instituţia pe care o conduce de patru ani.

    “Vreau să clarific nişte lucruri. A apărut foarte mult în presă «firmele de casă ale lui Căncescu» – cele două firme, Gotic şi Ramb Sistem, de patru ani nu au mai câştigat niciun contract cu Consiliul Judeţean. Şi pe chestiunea asta nu mai am altceva de comentat”, a spus Căncescu, susţinând că în presă au apărut “nişte comentarii, unele chiar groteşti” la adresa sa.

    Aristotel Căncescu a precizat că nu s-a îmbogăţit “cu niciun leu din funcţia de preşedinte de CJ”.

    “Au fost foarte multe comentarii vizavi de averea mea. Vreau să vă spun că din funcţia de preşedinte de CJ nu m-am îmbogăţit cu niciun leu. Banii pe care îi am în conturi sunt banii pe care îi găsiţi şi în declaraţia mea de avere. Banii cu toţii provin din vânzarea unor frecvenţe, cu toţii ştiţi că am avut reţeaua Mix, reţeaua naţională, mi-am vândut-o în anul 2007, am aici contractul şi anume 33 de licenţe audiovizuale vândute cu suma de 5 milioane de euro. În acelaşi timp am virat la stat suma de 3,2 milioane de lei, reprezentând aproape 900.000 de euro, impozit pe această sumă care a intrat, 16 la sută. Nu numai că nu am luat, am virat bani la stat şi o sumă considerabilă. Nici din media nu m-am îmbogăţit, iar patronii dumneavoastră sigur ştiu prin ce trece presa românească şi cât de greu se supravieţuieşte. Deci, de acolo nu cred că se aşteaptă cineva să te îmbogăţeşti”, a mai spus preşedintele CJ Braşov.

    La finalul conferinţei de presă, Aristotel Căncescu i-a invitat pe jurnalişti, “într-o joi sau vineri”, la proprietatea sa din Râşnov, pentru a le arăta că nu are “decât două case de lemn, una de bârne şi una de scândură, două grajduri şi multe păsări”.

    “Şi ultima chestiune vizavi de conacurile pe care le am eu la Râşnov. O să vă invit la mine la Râşnov, într-o joi sau vineri, ca să vedeţi că nu am decât două case de lemn, una de bârne şi una de scândură, două grajduri, multe păsări. Acolo este o fermă de găini, curci, fazani, lebede… Am şi nişte cărprioare. Tot ce am acolo deţin legal”, a spus Căncescu.

    Acesta a refuzat să răspundă la întrebările jurnaliştilor, precizând că are o singură resticţie impusă de instanţă, “cea legată de a părăsi ţara”.

    Şeful CJ Braşov, Aristotel Căncescu (PNL), este cercetat în libertate, sub control judiciar, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie privind atribuirea preferenţială de contracte pe bani publici, a decis, marţi seară, instanţa supremă.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă şi în cazul lui Gabriel Bîgiu, administrator al SC Ramb Sistem SRL Braşov.

    Aristotel Căncescu este acuzat de luare de mită, trafic de influenţă, abuz în serviciu (cinci fapte) şi instigare la tentativă la abuz în serviciu.

    Potrivit anchetatorilor, interesul direct al lui Căncescu în această activitate infracţională rezultă din faptul că, acordând celor două firme de casă contracte supraevaluate, plătite abuziv din banii publici ai Consiliului Judeţean Braşov, parte din bani s-au întors sub formă de mită la el.

    Potrivit anchetatorilor, firmele care ar fi fost favorizate la atribuirea unor contracte de către CJ Braşov sunt SC Ramb Sistem, deţinută de Gabriel Bîgiu, şi SC Gotic SA a lui Ion Diniţă, deputat PC, cei doi fiind, de asemenea, cercetaţi în acest dosar.

    Anchetatorii precizează că, din cercetările făcute până la acest moment rezultă că preşedintele CJ Braşov a oferit firmei lui Diniţă, cu sprijinul şi prin complicitatea vicepreşedintelui instituţiei şi a funcţionarilor cu funcţii de conducere din CJ Braşov, două contracte. Primul, încheiat în 2006, a vizat lucrări de reabilitarea DJ131C km 17+000 – 29+050 Racoş- Rupea, iar al doilea, din 2007, reabilitarea sectorului de drum Augustin-Racoş-Şercaia.

    În urma plăţilor nelegale făcute de CJ Braşov către SC Gotic SA, instituţia publică a fost prejudiciată cu peste 7,6 milioane de euro.

    Anchetatorii mai spun că, în urma abuzului în serviciu exercitat de Aristotel Căncescu în favoarea firmei SC Ramb Sistem – reprezentată de Gabriel Bîgiu -, acesteia i-au fost acordate preferenţial două contracte, în 2007 şi 2008. Potrivit documentelor din dosar, în schimbul decontării abuzive a unor sumelor în cuantum de 664.180,54 lei către SC Ramb Sistem, firma i-a construit lui Căncescu un teren de tenis la reşedinţa din Râşnov.

    În acest dosar sunt vizaţi şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu, precum şi alţi subordonaţi ai lui Căncescu.

    Căncescu este preşedintele CJ Braşov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

  • DNA: Întreaga activitate a CJ Braşov, sub supravegherea lui Căncescu şi conform interesului său

    Această concluzie este menţionată în documente ale anchetatorilor din dosarul de corupţie al preşedintelui Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Aristotel Căncescu.

    Potrivit procurorilor DNA, lui Căncescu îi acordau “sprijin infracţional” numeroşi subalterni, începând cu vicepreşedintele instituţiei, Mihai Pascu.

    Acelaşi lucru îl făceau, conform documentelor din dosar, mai mulţi funcţionari din CJ: Radu Ispas, administrator public al judeţului Braşov, Emil Cirică, director al Direcţiei investiţii, urbanism şi amenajarea teritoriului – DIUAT, Viorel Costea, fost director al Direcţiei de administrare drumuri şi poduri – DADP, Mircia Gherghe, preşedinte comisie evaluare oferte pentru achiziţia de lucrări “Proiectare, execuţie, reabilitare – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Braşov”, Nicoleta Stelea, angajată a CJ Braşov ca director adjunct D.C.I.E., persoană din anturajul lui Căncescu, despre care anchetatorii susţin că există date că se ocupă de tranzacţiile financiare personale ale acestuia, şi Onelia Pescariu, apropiată a preşedintelui CJ Braşov, toţi aceştia având, la acest moment, calitatea de suspecţi.

    Anchetatorii mai spun că probele administrate până acum în dosar demonstrează că Aristotel Căncescu “a reuşit, în timp, să îşi asigure un aparat administrativ la nivelul CJ Braşov alcătuit din persoane care execută întocmai dispoziţiile date, fără a exista vreo preocupare pentru legalitate”.

    “În calitatea sa de preşedinte al Consiliului judeţean Braşov, inculpatul Căncescu Aristotel exercita/exercită de asemenea o influenţă şi autoritate directă asupra membrilor consiliului judeţean, care practic în mod formal şi din dispoziţia sa directă/indirectă întocmeau/întocmesc un simulacru de note de fundamentare, pe baza cărora,inculpatul a dispus/dispune achitarea şi justificarea sumele uriaşe celor două firme ‘de casă’, pentru lucrări neexecutate sau pentru lucrări care sunt achitate din dispoziţia sa de mai multe ori sau pentru lucrări supraevaluate”, se mai menţionează în documentele citate.

    Potrivit anchetatorilor, interesul direct al lui Căncescu în această activitate infracţională rezultă din faptul că, acordând celor două firme de casă contracte supraevaluate, plătite abuziv din banii publici ai Consiliului Judeţean Braşov, parte din bani s-au întors sub formă de mită la el.

    Cele două firme de casă sunt deţinut de Ion Diniţă, deputat PC, şi Gabriel Bîgiu, cercetaţi, şi ei, în acest dosar.

    Preşedintele CJ Braşov, Aristotel Căncescu, a fost reţinut luni seară, de procurorii anticorupţie, după ce a fost audiat mai multe ore la DNA Braşov.

    Aceeaşi măsură preventivă a fost dispusă în cazul administratorul public al judeţului, Radu Ispas.

    Căncescu şi Ispas vor fi prezentaţi, marţi, instanţei supreme, cu propunerea de arestare preventivă.

  • Aristotel Căncescu, dus la DNA Braşov pentru audieri

    Căncescu a fost adus cu o dubă a MAI la sediul DNA Braşov, în jurul orei 13.00.

    La intrarea în instituţie, el a spus că acţiunea procurorilor are substrat politic.

    ”Mi se pare ciudat să fiu vizat acum, în plină campanie electorală, în legătură cu un raport al Curţii de Conturi de acum doi ani”, a afirmat Căncescu, fără a face alte comentarii.

    Percheziţiile procurorilor la vila acestuia de pe strada Stâncii din Braşov au durat aproximativ cinci ore.

    De asemenea, biroul acestuia din sediul CJ Braşov a fost sigilat încă de la primele ore ale dimineţii.

    Aristotel Căncescu este vizat de DNA într-un dosar de corupţie în care luni dimineaţă au avut loc percheziţii atât la sediul Consiliului Judeţean Braşov, cât şi la locuinţa acestuia, dar şi la alte 13 adrese din Braşov.

    De asemenea, în această anchetă este vizat şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu (PC).

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că ancheta vizează modul în care CJ Braşov ar fi atribuit contracte către mai multe firme, una dintre acestea fiind SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.

    Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.

    Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2013, Aristotel Căncescu deţine în municipiul Braşov un teren intravilan de 2.500 de metri pătraţi, cumpărat în 2006 şi două case, de 360 metri pătraţi şi 70 metri pătraţi, prima construită în 2000 şi cealaltă moştenită în 2013.

    Preşedintele CJ Braşov are un depozit bancar de peste 605.000 de euro şi alte trei în valoare totală de aproape 4,5 milioane de dolari. Cele patru depozite au fost deschise începând din anul 2006, într-unul dintre acestea fiind suma cea mai mare – 3.988.792 de dolari.

    În anul fiscal anterior declaraţiei de avere, Căncescu a obţinut, ca preşedinte al CJ Braşov, 50.564 de lei, iar soţia sa, angajată la o firmă din Săcele, a avut venituri de 13.320 de lei.

    Conform declaraţiei de interese din 2013, Căncescu este acţionar unic la SC Canaris SRL. Această firmă are activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziuneşi. De altfel, Aristotel Căncescu deţine, prin această firmă, trustul de presă Mix.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa, în aprilie 2013, că Aristotel Căncescu este în incompatibilitate din 29 mai 2009, deţinând simultan funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov şi calitatea de acţionar la SC Apă Canal Sibiu.

    Aristotel Căncescu declara atunci că totul este “o făcătură politică”, un act menit să îl discretizeze şi să îi prejudicieze imaginea, întrucât “nu este bazat pe fapte reale”.

    El susţinea că “ţinta atacurilor” nu a fost el, ci primarul Sibiului, Klaus Iohannis, găsit tot atunci de ANI în incompatibilitate, pentru că avea şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009.

    Aristotel Căncescu afirma că, potrivit Legii 215 a administraţiei publice locale, preşedintele de consiliu judeţean este reprezentantul comunităţii, iar participarea lui în AGA nu a fost niciodată remunerată.

    O lună mai târziu, în 22 mai 2013, Căncescu a contestat la Tribunalul Braşov decizia ANI, cerând anularea raportului privind incompatibilitatea sa.

    Dosarul a ajuns în noiembrie 2013 la Curtea de Apel Braşov, după ce Tribunalul a declinat soluţionarea cauzei acestei instanţe.

    În martie 2014, Curtea de Apel Braşov i-a dat dreptate lui Căncescu şi a dispus anularea raportul de evaluare al ANI.

    Decizia a fost contestată în 21 mai la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde este în procedură prealabilă, urmând să fie stabilit un termen de judecată.

    Aristotel Căncescu a absolvit Facultatea de Medicină în 1977 şi a obţinut doctoratul în management în 2001.

    Căncescu este preşedintele CJ Braşov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

  • Ce avere are preşedintele CJ Braşov Aristotel Căncescu

    Conform ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2013, Aristotel Căncescu deţine în municipiul Braşov un teren intravilan de 2.500 de metri pătraţi, cumpărat în 2006 şi două case, de 360 metri pătraţi şi 70 metri pătraţi, prima construită în 2000 şi cealaltă moştenită în 2013.

    Preşedintele CJ Braşov are un depozit bancar de peste 605.000 de euro şi alte trei în valoare totală de aproape 4,5 milioane de dolari. Cele patru depozite au fost deschise începând din anul 2006, într-unul dintre acestea fiind suma cea mai mare – 3.988.792 de dolari.

    În anul fiscal anterior declaraţiei de avere, Căncescu a obţinut, ca preşedinte al CJ Braşov, 50.564 de lei, iar soţia sa, angajată la o firmă din Săcele, a avut venituri de 13.320 de lei.

    Conform declaraţiei de interese din 2013, Căncescu este acţionar unic la SC Canaris SRL. Această firmă are activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziuneşi. De altfel, Aristotel Căncescu deţine, prin această firmă, trustul de presă Mix.

    El este preşedintele Fundaţiei de Prietenie Româno-Daneze AOF România şi al filialei Braşov a Societăţii Naţionale de Cruce Roşie, precum şi membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România.

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) anunţa, în aprilie 2013, că Aristotel Căncescu este în incompatibilitate din 29 mai 2009, deţinând simultan funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov şi calitatea de acţionar la SC Apă Canal Sibiu.

    “Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Braşov nr. 121/29.05.2009, se aproba participarea Judeţului Braşov, prin Consiliul Judeţean Braşov, cu capital la SC Apă Canal SA Sibiu, persoană juridică română înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni, de interes local. De asemenea, prin hotărârile CJ Braşov nr. 121/29.05.2009 şi nr. 152/29.10.2012 se aproba numirea lui Aristotel Adrian Căncescu ca reprezentant al Judeţului Braşov în Adunarea Generală a Acţionarilor a SC Apă Canal SA Sibiu”, preciza ANI.

    Aristotel Căncescu declara atunci că totul este “o făcătură politică”, un act menit să îl discretizeze şi să îi prejudicieze imaginea, întrucât “nu este bazat pe fapte reale”.

    El susţinea că “ţinta atacurilor” nu a fost el, ci primarul Sibiului, Klaus Iohannis, găsit tot atunci de ANI în incompatibilitate, pentru că avea şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009.

    Aristotel Căncescu afirma că, potrivit Legii 215 a administraţiei publice locale, preşedintele de consiliu judeţean este reprezentantul comunităţii, iar participarea lui în AGA nu a fost niciodată remunerată.

    O lună mai târziu, în 22 mai 2013, Căncescu a contestat la Tribunalul Braşov decizia ANI, cerând anularea raportului privind incompatibilitatea sa.

    Dosarul a ajuns în noiembrie 2013 la Curtea de Apel Braşov, după ce Tribunalul a declinat soluţionarea cauzei acestei instanţe.

    În martie 2014, Curtea de Apel Braşov i-a dat dreptate lui Căncescu şi a dispus anularea raportul de evaluare al ANI.

    Decizia a fost contestată în 21 mai la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde este în procedură prealabilă, urmând să fie stabilit un termen de judecată.

    Aristotel Căncescu a absolvit Facultatea de Medicină în 1977 şi a obţinut doctoratul în management în 2001.

    Căncescu este preşedintele CJ Braşov din anul 2000, fiind la al patrulea mandat. El este liderul filialei judeţene Braşov a PNL, iar în legislaturile 1992-1996 şi 1996-2000 a fost senator.

    Aristotel Căncescu este vizat de DNA într-un dosar de corupţie în care luni dimineaţă au loc percheziţii atât la sediul Consiliului Judeţean Braşov, cât şi la locuinţa acestuia.

    De asemenea, în această anchetă este vizat şi vicepreşedintele CJ Braşov Mihai Pascu (PC).

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că ancheta vizează modul în care CJ Braşov ar fi atribuit contracte către mai multe firme, una dintre acestea fiind SC Gotic SA, aparţinând deputatului PC Ion Diniţă, care este şi lider al PC Braşov.

    Sursele judiciare citate spun că Aristotel Căncescu ar fi controlat întreaga activitate de atribuire a contractelor către firme ale unor apropiaţi ai conducerii Consiliului Judeţean Braşov.