Potrivit Centrului Infotrafic, din cauza aluviunilor de pe carosabil, ca urmare a unei ruperi de nori, circulaţia rutieră pe DN17 (E58) Gura Humorului – Vatra Dornei este la această oră întreruptă total pe raza municipiului Câmpulung Moldovenesc, în judeţul Suceava.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Familia Munteanu, vine în fiecare vară, de 20 de ani, tocmai din Câmpulung Moldovenesc, cu cortul, la Gura Portiţei. Sunt încântaţi de simplitatea şi sălbăticia plajei. Se bucură de fiecare răsărit de soare, de fiecare apus unic, de zgomotul fiecărui val care se izbeşte de mal, scrie digi24.ro
„O zonă minunată, pierzi realitatea, e super, alt loc nu am găsit mai frumos ca aici. Linişte, nu gălăgie, ne înţelegem foarte bine unii cu alţii, nu am avut niciodată probleme cu nimeni. E mai bine să staţi cu cortul? Super, cel mai bine, o dată pe ani se merită, uiţi de tine, de rutină, maşini, muzică, gălăgie”, spune Mariana Munteanu, turist.
„Atmosfera asta o găsiţi doar aici? Numai aici! Deci, nu ne trebuie nimic, noi nu venim pentru mâncare, nu venim pentru nimic, venim doar pentru apă, soare şi linişte. Şi spre deosebire de alte părţi, noi stăm la câte stele vrem noi. Avem plaja noastră şi marea noastră”, afrimă Petrică Munteanu, turist.
„Ieri am înotat cu delfinii, erau la câţiva metri de mine şi a fost foarte tare”, afirmă un copil.
Hostelurile, forma de cazare economică pentru care optează în special tinerii ce îşi organizează singuri călătoriile şi pe care nu îi deranjează să împartă camera cu alte persoane, aduc proprietarilor ce au pariat pe această nişă de piaţă marje de profit de 20%-30%. Cei care au dezvoltat afaceri cu hosteluri sunt tineri, pasionaţi de călătorii şi mai ales au experimentat această formă de cazare în timpul deplasărilor în alte destinaţii.
„Prima aventură în turism a început în 2006, când am fondat hostelul Dor de Bucovina din Câmpulung Moldovenesc, într-o zonă istorică de turism cultural-religios. Am transformat în hostel casa părinţilor mei“, a spus Tudor Maxim, 32 de ani, absolvent al Facultăţii de Drept, proprietarul lanţului de hosteluri Pura Vida. Particularitatea hostelurilor este aceea că au dormitoare cu mai multe paturi etajate, bucătărie şi baie la comun.
Înainte de a demara afacerea cu hosteluri, tânărul antreprenor experimentase cazarea în peste 100 de hosteluri de pe toate continentele, având în vedere pasiunea sa pentru călătorii. Patru luni pe an, antreprenorul călătoreşte prin lume alături de soţia lui.
„Călătoresc foarte mult şi am stat de multe ori în hosteluri, încă din 2002. Mi-a plăcut foarte mult spiritul tânăr şi dinamic al hostelurilor, facilităţile sale (spaţiile comune, bucătăria unde poţi găti) şi călătorii din toate colţurile lumii cu care te poţi împrieteni. De aici a pornit şi motivaţia de-a deschide hosteluri, am vrut să avem experienţele din străinătate şi în ţară“, povesteşte Tudor Maxim.
În prezent reţeaua pe care o deţine şi o conduce, Pura Vida, include cinci hosteluri. Două sunt în Bucureşti, respectiv Little Bucharest Old Town Hostel şi Peaches Hostel, alte două sunt amplasate la mare, în Vama Veche (Pura Vida Beach Hostel şi Pura Vida Breeze Hostel), iar unul în Câmpulung Moldovenesc, Dor de Bucovina.
Din lanţ mai făcea parte un hostel din zona Floreasca, pe care antreprenorul l-a închis însă în februarie. Tariful pentru un loc într-o cameră cu şase paturi este de 52 de lei pe noapte, în timp ce pentru un pat într-o cameră cu 12 paturi este de 37 de lei pe noapte, potrivit preţurilor afişate pe site-ul booking.com pentru hostelul Little Bucharest Old Town Hostel.
Lanţul Pura Vida are o capacitate totală de 250 de paturi în acest moment. În ultimii doi ani antreprenorul a început o dezvoltare mai accelerată, în momentul în care s-a retras din managementul Elevate, agenţia de publicitate pe care a fondat-o în 2005. „Investiţia în cele patru hosteluri ce funcţionează în clădiri închiriate s-a ridicat la 100.000 de euro. Banii au provenit dintr-un credit de nevoi personale şi apoi dintr-o linie de finanţare. Eu mă ocup de strategie, marketing, dezvoltare, iar soţia mea (de profesie arhitect) de amenajare şi finanţe“, a spus el. În prezent, Tudor Maxim negociază închirierea unei alte clădiri pentru transformarea în hostel.
„Cel mai mare cost pe care îl avem, de aproape 50% din cheltuielile totale, este cel cu chiria. În funcţie de zonă şi de numărul de camere, chiria variază între 1.000 şi 5.000 de euro pe lună. Noi închiriem pe cinci ani sau mai mult o clădire. Le explicăm proprietarilor ce vrem să facem cu respectiva clădire. Hostelul este încă un concept necunoscut pe piaţă, de aceea este greu să îi convingem pe proprietari să ne închirieze“, a spus el.
Cel mai important canal în care sunt promovate hostelurile este cel online. Sistemele de rezervări sunt cele de pe care vin cei mai mulţi clienţi. „Deşi există sute de site-uri de rezervări, totul se rezumă la un singur site: booking.com, de pe care vin 60% din clienţii noştri, exclusiv străini. Vin americani, englezi, italieni şi am avut chiar şi turişti din Coreea de Sud, Japonia sau Malaezia. Sunt călători independenţi. Este important să ai recomandări bune pentru că cei care se cazează în hosteluri nu îşi iau informaţiile din media, ci din recomandările altora“, a spus el. Bucureştiul a atras anul trecut 730.000 de turişti străini care au înnoptat măcar o noapte în capitală, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Dintre aceştia, 2.800 s-au cazat în hosteluri.
Clienţii hostelurilor sunt de cele mai multe ori călători tineri independenţi ce explorează lumea cu un buget redus pentru cazare. Clienţii aleg un hostel pentru zonă, atmosferă, curăţenie şi echipă. „Cu cât performezi mai bine şi cu cât ai review-uri mai bune, te vei bucura de mai mulţi oaspeţi.“ Tânărul antreprenor menţionează că este foarte important ca cel care vrea să dezvolte un business în acest domeniu să fi avut experienţa cazărilor în hostel: „Consider în primul rând că proprietarul de hostel trebuie să fie călător şi să îi placă să stea într-un hostel. Această pasiune trebuie să fie însoţită de o foarte bună organizare şi de o aplecare către comunicare, atât la nivel de clienţi, cât şi la nivel de publicitate“.
Primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, i-a cerut ieri preşedintelui CJ Suceava, Cătălin Nechifor, să-l sprijine să obţină finanţare pentru finalizarea construcţiei pârtiei de schi de pe Masivul Rarău, în bugetul pe 2013 nefiind prevăzute fonduri pentru acest obiectiv. Negură a spus, la o întâlnire organizată de Consiliul Judeţean Suceava cu primarii din judeţ, că la Câmpulung Moldovenesc se înregistrează o situaţie deosebită întrucât nu mai funcţionează niciun agent economic important, iar singurele investiţii sunt în turism. Negură a menţionat că primul tronson al pârtiei este finalizat în proporţie de peste 80% şi i-a cerut preşedintelui CJ Suceava sprijin ca Ministerul Turismului să asigure finanţarea pentru finalizarea acestei investiţii. Pârtia de schi de la Câmpulung Moldovenesc, proiect în valoare de 20 de milioane de euro, se construieşte pe versantul nordic al masivului Rarău şi va fi dotată cu utilaje şi utilităţi pentru înzăpezit artificial.