BusinessMagazin

Tag: Campina

  • Maternitatea de la SANCONFIND, una dintre cele mai performante din Prahova

    Echipamentul medical achiziţionat de SANCONFIND este la cele mai ridicate standarde medicale , fapt ce a generat un aflux de medici şi un număr mare de paciente.

    Personalul medical al secţiei este format din 3 medici obstetrică-ginecologie, un neonatolog, doi medici ATI şi asistente. Graţie condiţiilor din spital, o serie de paciente au venit să nască la SANCONFIND cu medicul care le-a urmărit pe perioada sarcinii, chiar dacă acesta lucrează în alt spital.

    Secţia are trei săli de naşteri (două pentru naşteri naturale şi una pentru operaţii cezariene), săli post-partum, opt saloane pentru spitalizare gravide în regim de rooming-in, toate dotate cu aparatură de ultimă generaţie. Secţia obstetrică-ginecologie SANCONFIND are şi o rezervă dedidicată şi utilată corespunzător pentru pacientele cu dizabilităţi.

    În prezent, SANCONFIND este cel mai mare spital privat din zona Prahova – Braşov, cu secţii de recuperare şi balneoterapie, imagistică, laborator de analize, maternitate, dermato-venerologie, gastroenterologie, obstetrică-ginecologie, endocrinologie şi pediatrie.

    Din ianuarie 2018, încă doi medici se vor alătura echipei de la maternitatea SANCONFIND. Este vorba despre Dr. Mihalache Dan, medic primar obstetrică ginecologie, cu competenţe în ultrasonografie obstetricală şi ginecologică, colposcopie, histeroscopie ginecologică şi chirurgie laparoscopică şi despre Dr. Fusu Plăiaşu Elena, medic primar obstetrică ginecologie, cu competenţe în ultrasonografie obstetricală şi ginecologică, colposcopie, histroscopie ginecologică.

  • Singurul judeţ din România în care aghiasma curge la robinet

    La iniţiativa conducerii Sistemului Hidrotehnic Paltinu-Voila, preoţii au sfinţit, luni, apa care ajunge la robinetele a mii de prahoveni, aceasta fiind o tradiţie de 18 ani.

    Slujba de sfinţire a apei a fost făcută la Uzina de apă a Barajului Paltinu.

    Preotul care a oficiat slujba de sfinţire a apei care ajunge la robinetele din casele a mii de prahoveni a declarat că această apă este “tămăduitoare şi aduce binecuvântare atât sufletului, cât şi trupului”.

    “Am făcut o sfeştanie pentru sfinţirea Apei cele Mari şi aici, de unde toate localităţile folosesc apa, pentru a fi sfinţită şi pentru a le aduce curăţire de păcate, vindecări de boli, să le aducă binecuvântare şi sfinţire în casele tuturor care folosesc această apă de la acest sistem, Paltinu. Această apă este tămăduitoare şi aduce binecuvântare atât sufletului, cât şi trupului”, a declarat preotul Gheorghe Şopaltă.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Câmpina: Primar şi directori, trimişi în judecată de DNA după cumpărarea unui autoturism de lux

    Potrivit unui comunicat transmis luni de DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate lui Horia Laurenţiu Tiseanu, primarul municipiului Câmpina, acuzat de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, trafic de influenţă şi instigare la săvârşirea infracţiunii de delapidare în formă continuată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea românului care a câştigat milioane de euro din foraje apoi a decis să-i investească într-un spital din Câmpina

    A ales pentru proiectul său Câmpina, oraş care numără doar 38.000 de persoane, iar spitalul său este cel mai mare din domeniul privat în tot judeţul Prahova. Mizează pe beneficiile apei sărate, pe turismul medical şi pe faptul că va convinge doctori români din străinătate să vină să lucreze la Câmpina. 

    “Am muncit toată viaţa deoarece aşa e firea mea; am înţeles, de tânăr, că atunci când nu ai pile şi nu eşti copil de bani gata, ai doar o singură şansă: munca”, sumarizează antreprenorul Ioan Simion filosofia după care s-a ghidat. Şi-a început activitatea ca inginer stagiar şi a evoluat pas cu pas până la căderea regimului comunist; la doi ani după Revoluţie, fără cunoştinţe despre economia capitalistă, s-a hotărât să se aventureze în domeniul necunoscut al antreprenoriatului.

    „În 1991 noi nu ştiam nici ce e o siglă, iar când au scos codurile CAEN, le-am luat pe toate, neştiind care va fi exact obiectul de activitate. Ştiam doar că vreau să lucrez pentru mine”, rememorează omul de afaceri. Confind, firma care produs banii pe care Simion i-a pompat în spital, a pornit la drum, în urmă cu 27 de ani, ca service auto pentru reparaţii de Dacii. A trecut apoi la construcţia de şuruburi şi elemente adiacente, iar de-a lungul timpului a ajuns la producerea de echipamente dedicate industriei de petrol, un domeniu fără prea multe necunoscute pentru fondator; lucrase tocmai în această zonă în perioada comunismului. Firma a crescut permanent, ajungând în 2008 la o cifră de afaceri de circa 70 de milioane de euro; un an mai târziu însă, criza economică a dus afacerile Confind cu 60% mai jos faţă de 2008. Pe de altă parte, spune Simion, 2015 a fost mult mai greu decât criza economică pentru industria petrolului, din pricina prăbuşirii preţului ţiţeiului. Spune că doar mulţumită contractelor avute deja în lucru afacerile i-au mers bine, de ajutor fiind şi creşterea ulterioară a preţurilor în industrie.

    Instabilitatea economică cu care s-a confruntat în mai multe rânduri l-a determinat să se întrebe: „Ce s-ar întâmpla cu noi, întreprinderile româneşti, dacă multinaţionalele se întind şi ocupă suprafeţe ca la război?”. Şi-a dat singur răspunsul: „Dacă ar vrea, ne-ar putea sufoca, ne-ar transforma în victime colaterale”. S-a gândit că, în cele din urmă, două domenii sunt vitale pentru oameni: hrana, aflată în strânsă legătură cu agricultura, şi sănătatea; în opinia sa, afacerile în aceste domenii „nu vor muri niciodată”. „Chiar dacă noi, românii, nu avem bani suficienţi pentru a plăti serviciile medicale la nivelul altora, chiar dacă sistemul de sănătate din România este prost organizat, de doctori, de sănătate are nevoie toată lumea”, explică antreprenorul. A luat în calcul şi că în toată zona Prahovei, de la Predeal la Ploieşti, nu existau servicii medicale private în spitale aproape deloc. Aşa că a hotărât să facă din temelii Centrul Medical SanConfind, un cuvânt compus din latinescul „sănătate”, alăturat la numele „investitorului” – Confind, după cum îi place antreprenorului să precizeze.

    Cabinetul stomatologic a fost primul pas în dezvoltarea acestui centru medical, pus în funcţiune pe etape. „Nu puteam să îmi permit să lucrez cinci ani pentru a termina complet spitalul, cu toate activităţile, cu toate dotările, şi abia apoi să îl pun la treabă”, povesteşe Simion. Aşadar, după cabinetul stomatologic, a deschis baza de tratament cu apă sărată, iar locul a fost ales cu un motiv special: în apropiere există izvoare cu apă sărată, foarte vechi, a căror apă a fost folosită încă din 1907 pentru efectele terapeutice. Conform cercetărilor realizate de Simion, până în al doilea război mondial în zonă era o staţiune balneară, dar după război aceasta a intrat în paragină.

    A concesionat un kilometru pătrat de subsol, a cărui apă o exploatează de aproape doi ani în scop terapeutic, prin intermediul SanConfind. „Apa sărată pe care o avem noi este foarte interesantă, pentru că este apă de izvor, nu am forat ca să o scoatem la un anumit nivel. Zona aceasta, de la Slănic la Moreni, ascunde în pământ acele cute diapire despre care am învăţat noi la geologie; sunt munţi de sare compactă, acoperiţi de pământ, de unde apa răzbate cu presiune proprie, prin fisurile acestora”, explică, încântat, fondatorul. Apa este extrem de sărată, cu o concentraţie de 321 de grame de sare la litru, aproape de etalonul mondial al Mării Moarte, de 400 de grame la litru. În general, apa de mare are de circa opt ori mai puţină sare, cam 40 de grame la litru.

    „În condiţiile acestea, ştiind caracteristicile şi beneficiile apei, am considerat esenţial să o folosim, să ne bucurăm de efectele ei”, mai spune antreprenorul. În medie, cu excepţia celor cărora le este interzis din motive medicale să folosească apa sărată, aproape toţi pacienţii o folosesc pentru diverse tratamente. În perioadele de vârf, SanConfind a avut circa 200 de pacienţi la tratament zilnic, dintre care 100‑150 au folosit sub o formă sau alta apa sărată, spune antreprenorul. Având în vedere că tratamentul sau cura celor care folosesc regulat apa sărată este de 10 zile, în total, în cei doi ani de când este dată în funcţiune, calculele arată că baza de tratament a fost folosită de aproximativ 10.000 de oameni. Există bazine în care intră de la 10 la 20 de oameni, căzi cu apă sărată, simplă sau cu tratament adiacent de nămol, toate încălzite după recomandările medicale. „Spun ortopezii că nu există nici în Bucureşti un loc mai bun decât al nostru unde cei cu probleme ortopedice pot face o recuperare mai bună. De ce? Cu cât densitatea apei este mai mare, cu atât efortul pe care omul îl face un pacient după operaţie este mai mic”, mai spune Simion. Pe de altă parte, cea mai veche divizie a spitalului are, pe lângă istoria bogată, efecte benefice de care lumea a început să audă şi care o transformă într-o atracţie, susţine el.

     

  • Vânzările reţelei Lem’s au crescut cu 10%

    Printre factorii care au influenţat evoluţia vânzărilor se numără investiţiile în tehnologie, extinderea portofoliului şi dezvoltarea reţelei de magazine cu unităţi amplasate în special în galeriile comerciale tip mall, se arată într-un comunicat al companiei.

    Compania a investit anul trecut peste 12 milioane lei pentru deschiderea a 11 magazine, în prezent reţeaua depăşind 100 unităţi, incluzând partenerii Lemet. Suprafaţa totală de retail, la nivelul întregii ţări, este de peste 65.000 mp.

    Dintre produsele de mobilier lansate recent, segmentul premium creşte constant, iar 48% din vânzările realizate anul trecut sunt reprezentate de produsele premium şi lux.  “Sectorul premium este în creştere şi va continua acest trend şi în anii următori”, a declarat directorul general şi proprietarul companiei, Alexandru Rizea.

  • Studiu de caz: Povestea prahovenilor care nu vor să exporte mobila produsă în România

    CONTEXTUL: Afacerile producătorilor de mobilă sunt în creştere, iar motorul acesteia sunt exporturile: circa 80% din producţia totală de mobilă părăseşte graniţele ţării, România situându-se pe locul 13 în lume în topul exportatorilor mondiali. Lucrurile diferă în ce priveşte consumul pe piaţa locală de mobilă, aflată în scădere de la începutul crizei.

    DECIZIA: În urmă cu cinci ani, conducerea Lemet Câmpina a hotărât dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s, ca urmare a identificării unei categorii de consumatori dispuşi să investească în produse de mobilier autohtone. Decizia a fost luată împotriva tendinţei generale, prin dezvoltarea reţelei de magazine Lem’s în ţară şi prin dezvoltarea de produse după gusturile românilor.

    EFECTELE: Producătorul de mobilă a înregistrat o creştere a afacerilor de 21% în prima parte a anului curent, până
    la 8,3 milioane de euro. Reprezentanţii companiei previzionează o creştere de 20% pentru tot anul, la fel ca în 2012.

    EXPORTUL A REPREZENTAT ÎN ULTIMII ANI PENTRU MULTE INDUSTRII ŞI COMPANII «GURA DE OXIGEN» DE CARE AVEAU NEVOIE PENTRU O EVOLUŢIE POZITIVĂ A CIFRELOR„, explică Alexandru Rizea, proprietarul fabricii de mobilă Lemet Câmpina, tendinţa producătorilor autohtoni de a se orienta spre export. Rizea a identificat o cerere pentru mobilier autohton şi pe piaţa locală, argumentată de creşterea vânzărilor prin reţeaua proprie de magazine, Lem’s. În 2012, aceasta a fost de 20%, până la 200 de milioane de lei, iar în primele trei luni ale anului curent a fost tot de circa 20%, până la 36,5 milioane de lei. De aceea, Rizea preferă să „lăsăm exportul pentru anii viitori, doar dacă va fi cazul„. Evoluţia de la începutul anului se datorează celor patru milioane de module de mobilier vândute pe piaţa locală doar prin magazinele din reţeaua Lem’s.

    Cea mai recentă investiţie făcută de producător a fost pentru deschiderea magazinului din Oradea, cel mai mare din reţeaua de retail ce ocupă 65.000 de metri pătraţi în toată ţara. Magazinul din Oradea s-a adăugat celorlalte zece deschise în cursul anului 2013, în urma unei investiţii de peste 10 milioane de lei. Decizia pentru extinderea reţelei a fost luată în urmă cu cinci ani, inaugurările de magazine făcând parte dintr-un proces de extindere şi de creştere a suprafeţelor de expunere generat de dezvoltarea produselor din portofoliu. În 2012 au fost deschise 12 magazine noi, iar ţinta fixată pentru 2013 este de 15, număr care ar adăuga încă circa 6 milioane de lei la capitolul investiţii.

    Evoluţia pozitivă a companiei este motivată şi de dezvoltarea de noi produse, concepute în urma unor studii făcute pentru ca mobila creată să fie potrivită „casei românilor„.  Iar românul este din ce în ce mai atent la cheltuielile pe care le face în materie de mobiler, observă Rizea. Omul de afaceri este optimist şi crede că 2013 va aduce o creştere a pieţei interne: „Consumatorul este tot mai pretenţios, dar bugete pentru achiziţie există„. În ce priveşte afacerile Lem’s, a observat o creştere a vânzărilor datorată categoriilor de produse premium şi de lux, un exemplu fiind un modul de bucătărie din segmentul premium, devenit lider de vânzări în reţea, cu 3.500 de unităţi vândute la un preţ mediu de 5.000 de lei.

    MOBILIERUL ESTE REALIZAT ÎN FABRICA DE LA CÂMPINA, fondată de Alexandru Rizea în 1991. Dacă la început businessul lui era constituit dintr-un un mic atelier, în care lucra primele piese de mână, ulterior şi-a construit propriile utilaje. În prezent, tehnologiile existente în fabrica ce se întinde pe 30.000 de metri pătraţi sunt cele mai noi existente la nivel mondial. Capacitatea de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1.200.000 de metri pătraţi de PAL pe an, iar pe poarta fabricii ies anual peste 360.000 de module de mobilă. Lemet se numără în rândul primilor 20 de producători autohtoni, pe o piaţă estimată la circa un miliard de euro.

    Aceasta este dominată de trei firme maramureşene: afacerea românească Aramis Invest, estimată la peste 100 de milioane de euro şi despre care se spune că ar fi una dintre fabricile furnizoare ale retailerului suedez Ikea, compania italiană Italsofa, cu centrele de vânzări răspândite în toată Europa şi cu afaceri de 71,4 milioane de euro, precum şi compania producătoare de articole tapiţate Taparo, cu o cifră de afaceri de 60,7 milioane de euro. Majoritatea jucătorilor se axează pe exporturi, 80% dintre produsele fabricate în România ajungând în Marea Britanie, Belgia, SUA, Ungaria, Polonia, Cehia, Rusia sau Slovacia.

    România se numără astfel printre principalii producători din lume, clasându-se pe locul 28 în topul statelor cu cea mai mare producţie de mobilă, potrivit unui studiu al World Furniture Outlook, care analizează cele mai mari 70 de pieţe. În ce priveşte consumul, suntem poziţionaţi pe locul 49. Printre principalele dificultăţi identificate de Rizea pe piaţă se numără cumpărarea substanţială de mobilier de import: „Statisticile arată că în România sunt aproximativ 2.000 producători de mobilier, însă doar o mică parte din ei reuşesc să înţeleagă comportamentul de consum al românilor şi să îşi adapteze produsele şi serviciile în funcţie de acestea„.

    La acestea se adaugă situaţia economică, care îngreunează procesul de achiziţie: rata crescută a şomajului, TVA-ul de 24%, care au de asemenea un rol în decizia românului de a face investiţii noi în piese de mobilier, dar şi în alte lucrări de renovare. Totuşi, Alexandru Rizea este încrezător, iar „strategia de expansiune a reţelei Lem’s în România este principalul obiectiv pentru următorii ani„.

  • Reţeaua Flanco deschide un magazin la Câmpina

    “Am ales un spaţiu nou pentru magazinul din Câmpina – Kaufland Retail Parc, în principal datorită potenţialului sporit de vânzare pe care îl au magazinele situate în centre comerciale faţă de magazinele cu amplasare stradală”, a declarat Gabriel Pereş, sales director Flanco. În Prahova, reţeaua mai are alte patru magazine. “Planurile de extindere a reţelei Flanco vizează pe termen scurt exclusiv centrele comerciale”, adaugă Pereş.

    Vânzările preconizate pentru 2012 se ridică la circa 3.200 euro / mp, o cifră cu 50% peste media pieţei, estimată la 2.100 euro/ mp. Deschiderea acestui nou magazin în judeţul Prahova va aduce o creştere de 30% a vânzărilor în aceasta zonă faţă de perioada anterioară.

    Magazinul din Câmpina are de o echipă de şapte consilieri de vânzări, specializaţi în diversele categorii de produse aflate la raft – IT, electronice, electrocasnice, accesorii şi consumabile. Pe lângă produse, Flanco oferă clienţilor săi şi servicii: transportul gratuit al produselor până la client în casă, indiferent de adresă, posibilitatea returului produselor în 31 de zile şi serviciul exclusiv Flanco, Garanţia All Inclusive.

  • Friesland si Campina au devenit o singura companie

    Celor doua companii si-au anuntat intentia de a fuziona inca din 2007, insa fuziunea a fost aprobata si finalizata abia la sfarsitul anului trecut. Incepand cu 1 ianuarie 2009 a luat fiinta oficial compania FrieslandCampina, se arata in comunicatul remis presei.

    In 2007, cele doua companii au avut o cifra de afaceri cumulata de 9,1 miliarde de euro. Potrivit datelor oficiale, noua companie va avea 22 000 de angajati,100 de unitati de productie si va opera in 24 de tari.
    FrieslandCampina va concura direct cu alti doi giganti europeni ai industriei, Danone si Lactalis, prezenti, la randul lor, pe piata romaneasca.

    Friesland Foods a intrat pe piata romaneasca in 2002, prin achizitionarea companiei olandeze Nutricia Dairy&Drinks, care detinea la acel moment societatile Somesana Satu-Mare, Belcar Timisoara si pachetul majoritar la S.C. I. L. Targu-Mures.

    Din 2004, Friesland Foods este actionar majoritar la Friesland Cluj-Napoca. Cele mai cunoscute marci ale companiei sunt Mili, Oke! (branduri internationale), Napoca si Napolact (branduri locale). In 2007, cifra de afaceri a companiei Friesland Foods pe piata romaneasca a depasit 120 de milioane de euro. Compania Campina este prezenta pe piata romaneasca printr-un partenerial cu Covalact.

    In Romania, principalii jucatori de pe piata lactatelor, estimata la aproximativ 1,3 miliarde de euro, sunt Danone, Friesland Foods, Hochland, Albalact si Lactalis (care a achizitionat anul trecut La Dorna), la care se adauga si nou venitii Tnuva si Muller.