Am fost prezent la evenimentul de lansare a acestui terminal, la începutul anului, când o întreagă sală a exclamat uluită atunci când oficialii Nokia au anunţat că mult aşteptatul lor camera-phone oferă un senzor cu rezoluţie de 41 MPx. Am aşteptat apoi cu nerăbdare momentul când voi putea vedea un 808 la lucru pentru a testa atât funcţiile camerei, cât şi cum se comportă el în utilizarea de zi cu zi, atunci când ar trebui să răspundă cu brio cerinţelor utilizatorului de smartphone în 2012.
Să revenim totuşi la atracţia principală a telefonului Nokia 808: camera multimedia. Pe scurt, 808-ul este echipat cu un senzor foto mult mai mare decât cele întâlnite în mod normal pe telefoanele mobile. Acest lucru aduce beneficii, dar şi un dezavantaj: telefonul este destul de masiv, pentru că senzorul la rândul său este voluminos. Pe de altă parte, utilizând un senzor de mari dimensiuni, camera poate capta mai multe detalii, poate oferi imagini cu mult mai puţin zgomot şi o profunzime de câmp nemai-întâl-nită în mod normal pe un telefon.
Totuşi, cei 41 MPx declaraţi ai senzorului sunt cei ce creează multă vâlvă în jurul terminalului Nokia. În realitate avem într-adevăr un senzor de 41 MPx, însă, în funcţie de formatul ales pentru imagini (4:3 sau 16:9), doar o porţiune din acesta va fi utilizată efectiv în realizarea capturilor (38 şi respectiv 34 MPx). Aici intervine însă şi tehnologia PureView, prin intermediul căreia imaginea preluată de senzor este compresată prin interpolare şi transformată într-o imagine de doar 8 MPx, care conţine informaţiile preluate din imaginea iniţială, cu dimensiuni mult mai vaste.
Astfel, utilizatorul de Nokia 808 ar trebui să folosească camera în modul PureView în majoritatea cazurilor, iar rezultatele obţinute, imagini de 5 sau 8 MPx, vor fi mult peste cele oferite de telefoanele de top ale competitorilor, fie că vorbim de iPhone 4S, HTC One X sau Samsung Galaxy S3, în privinţa calităţii imaginii şi a detaliilor captate. Iar diferenţele sunt mai uşor de depistat cu cât fotografiile se realizează în condiţii de iluminare mai dificile (lumină foarte puternică sau lumină slabă, în timpul nopţii).
Una peste alta, în testele foto, camera de pe Nokia 808 Pureview se descurcă exemplar. Detaliile impresionează, culorile şi dinamica sunt redate corespunzător, iar camera este capabilă şi să efectueze zoom, fără a pierde foarte mult din calitate (o altă caracteristică a tehnologiei PureView). Desigur, telefonul Nokia ştie să şi filmeze, la rezoluţie 1.080p oferind şi un zoom de până la 4x. Rezultatele sunt şi în acest caz bune, putând rivaliza cu filmările realizate de compacte medii, iar stabilizarea software ajută atunci când vreţi să filmaţi din mişcare.
Dar cum se descurcă în utilizarea de zi cu zi?
La o primă vedere, Nokia 808 îmi aduce aminte de telefoanele Nokia cu touchscreen lansate pe la începutul acestui deceniu, cu spatele rotunjit şi ecranul tactil pe partea din faţă. Tocmai de aceea nu m-a mirat că terminalul este destul de masiv şi de greoi, cocoaşa de pe spate datorându-se însă senzorului foto, după cum vă spuneam şi mai devreme. Trecând peste prima impresie, veţi observa că Nokia 808 rulează bătrânul sistem de operare Symbian, motorizat de o platformă hardware învechită. Chiar şi aşa însă, telefonul se mişcă binişor în utilizarea de zi cu zi şi oferă funcţiile de bază, precum un browser web, abilităţi multimedia, porturi USB şi HDMI. Iar în privinţa aplicaţiilor, chiar dacă cele dezvoltate de terţi sunt în general slabe calitativ, Nokia oferă o mână de programe utile, pe care recunosc că mi le-aş dori şi pe terminalele Android sau iOS, precum Nokia Maps, Drive sau suita Office Microsoft.
Ecranul este un alt element definitoriu pentru un telefon modern, iar Nokia 808 Pureview este echipat cu unul de 4 inci, AMOLED, aşadar lucrurile ar sta excelent dacă nu ar oferi o rezoluţie de doar 360 x 640 px, o limitare dată de utilizarea Symbian-ului, în vreme ce telefoanele moderne folosesc în prezent rezoluţii 720p.
