Tag: Camelia Ene

  • 100 Cele mai puternice femei din business: Camelia Ene, CEO & country chairman, MOL România: “Mă ambiţionează proiectele complexe, pentru că îmi oferă ocazia să învăţ mereu ceva nou şi să evoluez”

    Cifră de afaceri (2021): + 7,9 mld. lei  /  Profit: + 349 mil. lei  /  Număr de angajaţi: 258


    Camelia Ene a preluat funcţia de country chairman & CEO MOL România în anul 2016, după aproape zece ani petrecuţi în cadrul companiei. Ea s-a alăturat echipei MOL România în 2007 şi, după trei ani petrecuţi în rolul de shop office manager, în anul 2010 a preluat şi atribuţiile de coordonare a departamentului de marketing. A devenit head of retail în 2013, fiind responsabilă de coordonarea întregii activităţi a reţelei de staţii de servicii. Înainte de a se alătura echipei MOL România, a acumulat experienţă în companii din domeniul FMCG. A absolvit Universitatea Româno-Americană din Bucureşti şi programe de studii aprofundate în domeniul industriei de petrol şi gaze în cadrul Thunderbird School of Global Management din Statele Unite.

     

    „Îmi găsesc motivaţia în provocările mele profesionale, în spiritul de echipă, şi mă ambiţionează proiectele complexe, pentru că îmi oferă ocazia să învăţ mereu ceva nou şi să evoluez. Iar reuşitele noastre ca echipă, precum finalizarea celor 14 staţii de servicii pe care le-am inaugurat anul trecut, contribuie la energia şi pasiunea în munca mea de zi cu zi.”


     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România – 089. Camelia Ene, Country chairman şi CEO, MOL ROMÂNIA

    #carieradiversa #leadershiplafeminin #midanddownstream

    S-a alăturat echipei MOL România în martie 2007, în funcţia de Shop Offer Manager, iar în octombrie 2010 a preluat şi atribuţiile de coordonare a departamentului de marketing. În mai 2013 a devenit Head of Retail, fiind responsabilă de coordonarea întregii activităţi a reţelei de staţii de servicii MOL România, iar în rolul actual a fost numită în 2016. Înainte de a veni la MOL România, a activat în companii din domeniul FMCG, acumulând o vastă experienţă în vânzări, relaţii comerciale şi management. Este licenţiată în economie în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti şi a absolvit programe personalizate de studii aprofundate în domeniul industriei de petrol şi gaze în cadrul Thunderbird School of Global Management din Statele Unite.


     

  • Ioana Birta, Director Financiar, TeraPlast

    1.Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Digitalul este noul normal. Am trecut de la ceea ce era un trend, la o adevărată cultură a digitalizării, cu accente de cult pe alocuri pentru că, deşi nu generează neapărat exuberanţă, are adepţi, are promotori, are curente, are evoluţii şi rafinări. Iar partea frumoasă este că un sistem binar, de 0 şi 1, câteva linii de coduri pot revoluţiona un proces din perspectiva vitezei şi eficienţei. Digitalizarea în ultima instanţă este simplificarea şi fluidizarea unui proces cu ajutorul soluţiilor oferite de tehnologia informaţiei, prin substituirea unor alte resurse importante, fie resursă umană, financiară sau materială. Dislocarea aceasta reprezintă economie, iar scopul nostru este de a obţine un produs finit la un cost cât mai mic şi de a ne creşte competitivitatea. Serviciile digitale ne permit să automatizăm şi să standardizăm, să creştem viteza şi să reducem, până la anulare, eroarea. Chiar şi expresia „transformare digitală” trebuie înţeleasă la adevărata sa semnificaţie: nu adoptăm soluţii tehnologice ca şi cum punem o haină nouă pe acelaşi corp, pentru că atunci doar cosmetizăm. Nu! Adaptăm organizaţia la acele noi soluţii, o transformăm pentru a avea beneficii. E o schimbare de cultură, chiar una majoră.

    2.Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    Digitalizarea ca proces este anterioară pandemiei şi aceasta doar ne-a făcut să apăsăm puţin mai tare pedala de acceleraţie. Am continuat transformarea relaţiei cu clienţii. Avem încă din 2019 un sistem de facturare electronică, iar în 2021 am implementat semnarea şi arhivarea electronică a contractelor. Automatizarea, cultura paperless şi flexibilitatea muncii remote au intrat în strategia noastră de ceva vreme şi am avansat destul de mult în aceste direcţii. Am înţeles că digitalizarea nu e opţională, ci e un „must”. Şi am înţeles în acelaşi timp că este un proces continuu, cu noi soluţii, cu noi abordări.

    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Efectul digitalizării este cel de comprimare. Comprimă costuri, prin eficientizarea unor procese interne, ceea ce aduce economii. Comprimă timp pentru că automatizarea aduce viteză mai mare de manufacturare. Comprimă timp şi pentru clienţi pentru că soluţiile digitale le oferă acces virtual la produse cu posibilitatea de personalizare pe nevoile proprii în faza de proiectare. Şi pentru că distanţa este de un click, avem şi o comprimare a spaţiului. (…) Dincolo de procesele interne, soluţiile tehnologice trebuie să medieze relaţia cu clienţii. În lumea actuală, clientul este conectat digital şi comunică pe mai multe canale. Iar noi trebuie să avem o strategie centrată pe client, cel care este acum ancorat în mediul digital.


    Experienţă: Ioana Birta are o experienţă de peste zece ani în Big 4. Face parte din echipa TeraPlast din 2017, fiind implicată de-a lungul timpului în diverse proiecte de amploare.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: Grupul TeraPlast îşi doreşte să devină, prin investiţiile demarate în perioada 2021-2022, cel mai mare procesator de polimeri din Europa Centrală şi de Est. Anul trecut, investiţiile la nivel de grup s-au ridicat la 33 de milioane de euro, din care circa 20 milioane de euro au reprezentat investiţii cu componente semnificative de dezvoltare durabilă.


    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    Am implementat o serie largă de soluţii, de automatizare, securitate cibernetică şi inteligenţă artificială. Chiar dacă nu sunt toate integrate, e un ansamblu care constituie un ecosistem ce face întreaga organizaţie mai suplă şi mai flexibilă. Avem activităţi repetitive preluate de boţi şi astfel degrevăm oameni pentru a fi mult mai creativi. De curând am finalizat implementarea la TeraPlast a celei mai noi versiuni SAP, S4HANA. Lucrăm în noul ERP (sistemul integrat de management al resurselor) de la începutul acestui an. (…) Anul acesta vom implementa SAP la TeraBio Pack, unde acum folosim un ERP românesc. Apoi vom continua cu restul societăţilor din grup. Pentru această tranziţie la ultima versiune de SAP avem un buget la nivel de grup de peste 450 mii euro. Pentru TeraBio Pack avem în derulare un proiect de 120.000 de euro pentru  implementarea unor soluţii de raportare, monitorizare şi gestionare a produselor în format digital, precum şi automatizarea planificării producţiei. Soluţii similare sunt folosite în restul societăţilor din Grup şi asigură eficienţa, acurateţea şi trasabilitatea comenzilor clienţilor până la materia primă. Din 2019 folosim robotizarea procesului de credit scoring al clienţilor cu soft UiPath. Am avut în fiecare an succesiuni de taskuri simple şi repetitive pe care le-am automatizat cu RPA. Continuăm şi anul acesta pentru că folosirea acestor angajaţi virtuali ne ajută să asigurăm efectuarea unor taskuri rapide şi mereu la timp, indiferent de volumul de muncă.

    5.Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    Pe primul loc ar fi abundenţa datelor/informaţiilor şi disponibilitatea lor imediată. Avem acces la un volum relevant de informaţii, analize şi valori care ne permit să luăm decizii rapide, legate de performanţa financiară, de portofoliul de produse şi clienţi, eficienţa producţiei sau a lanţurilor de aprovizionare etc. Această disponibilitate o transferăm mai departe şi în relaţia cu investitorii; situaţiile financiare ale grupului TeraPlast sunt disponibile la trei săptămâni de la finalul trimestrului. Dar pe acest strat digital, care ne aduce optimizare, suprapunem cultura noastră antreprenorială, respectiv flexibilitatea şi capacitatea de identificare a oportunităţilor. Un alt avantaj ar fi precizia soluţiilor. Digitalizarea vine cu procese clare, predeterminate şi optimizate. Este redusă în ansamblu posibilitatea greşelii, iar la taskurile repetitive eroarea este zero. Nu în ultimul rând, tehnologia ne mediază o relaţie apropiată cu clienţii şi o comunicare rapidă în ambele direcţii. Clienţii au acces facil la produse şi beneficiază de susţinerea în proiectarea sistemelor, la plasarea comenzilor, procesarea tranzacţiilor şi transmiterea feedback-ului. Noi, de celalată parte, aflăm rapid ce îşi doresc şi putem îmbunătăţi rapid procedurile.

    6.Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală ?

    Aşa cum menţionam puţin mai devreme, transformarea digitală cere adaptarea organizaţională. E nevoie chiar şi de o nouă mentalitate, pe lângă alte proceduri. Avem tendinţa de a vedea în acest proces un succes garantat, ceea ce poate fi o capcană. O soluţie tehnică neadecvată poate adăuga de fapt un nivel de ineficienţă. Digitalizarea nu este un scop în sine. Scopul este îmbunătăţirea performanţelor, iar digitalizarea este vehiculul. Prin urmare alegerea este esenţială. În cazul automatizării, planificarea joacă un rol central în faza de proiectare pentru a avea apoi un flux fără întreruperi. O provocare reală este cea dată de viteza de transformare a tehnologiei şi rafinamentul la care ajunge. Softurile au devenit complexe, inclusiv prin includerea AI şi machine learning. Avem însă colegi pregătiţi în departamentul IT, care ne oferă suport zilnic în implementarea soluţiilor noi şi ne ajută cu rezolvarea problemelor de utilizare.

    *structura fiind centralizată pentru cele cinci societăţi care formează grupul în acest moment

  • Camelia Ene, CEO&Country Chairman, MOL România

    1. Cum aţi defini transformarea digitală în domeniul dvs. de activitate?

    Transformarea digitală a început la MOL înainte de pandemie, însă acest moment a accelerat şi mai multe procesele. Digitalizarea reprezintă unul dintre cei trei piloni pe care ne-am construit strategia pe termen lung, pe lângă dezvoltare şi diversificare. Pentru noi înseamnă optimizarea proceselor interne şi eficientizarea interacţiunii cu clienţii. Aş vrea să amintesc rezultatele foarte bune pe care le-am obţinut prin intermediul aplicaţiei MOL myISA – dedicată clienţilor corporativi, MOL Plugee – aplicaţie concepută pentru utilizatorii de vehicule electrice sau aplicaţia MOL Go, care adaugă o varianta virtuală tradiţionalului card MultiBonus. Vom continua să inovăm în această direcţie, asigurând continuitate transformării noastre într-un furnizor de servicii extinse de mobilitate.

    2. Cum a stimulat pandemia digitalizarea în cazul companiei pe care o reprezentaţi?

    Cum spuneam deja, am fost mereu atenţi la schimbările din societate, astfel încât am demarat procesul de transformare şi digitalizare a companiei înainte de debutul pandemiei, iar ultimii doi ani au confirmat faptul că ne îndreptăm într-o direcţie bună. MOL România este prima companie din industria petrolieră care a lansat un program de loialitate, în urmă cu 17 ani, iar recent am dezvoltat apolicaţia MOLGo care adaugă o variantă virtuală cardului de loialitate MultiBonus. La doar câteva luni de la lansare, acest instrument digital a stimulat creşterea ratei de retenţie a clienţilor loiali cu peste 10%. Un alt exemplu foarte bun este şi MOL Plugee, aplicaţia dedicată utilizatorilor de vehicule electrice dezvoltată de Grupul MOL pe baza unui concept inovator, şi care a fost lansată în România la jumătatea anului trecut. Aplicaţia le oferă utilizatorilor de maşini electrice o nouă soluţie de plată, care ţine cont în primul rând de capacitatea de absorbţie a energiei electrice şi tipul de încărcător şi mai puţin de timpul de încărcare, răspunzând  astfel şi mai bine nevoilor clienţilor.

    3. Cum poate deveni digitalizarea un factor de diferenţiere, un avantaj competitiv, în domeniul în care activaţi?

    Cred că vor obţine avantaje competitive companiile care reuşesc să anticipeze nevoile clienţilor, le vor putea satisface rapid şi vor reuşi să le personalizeze. În procesul de transformare a MOL dintr-un retailer de produse petrochimice într-un furnizor de servicii complete pentru clienţii aflaţi în mişcare, în acord cu strategia de dezvoltare a Grupului MOL Ă2030 Shape Tomorrow, digitalizarea împreună cu diversificarea portofoliului au un rol cheie. Graţie acestei viziuni, am făcut paşi importanţi şi suntem mai aproape de obiectivul nostru.


    Experienţă: În noiembrie 2016, Camelia Ene a preluat funcţia de Country Chairman & CEO MOL România, după aproape 10 ani petrecuţi în cadrul companiei. S-a alăturat echipei MOL România în 2007 în funcţia de Shop Offer Manager, iar trei ani mai târziu a preluat  coordonarea departamentului de marketing, apoi din 2013 a devenit Head of Retail. Este licenţiată în economie în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti şi a absolvit programe de studii aprofundate în domeniul industriei de petrol şi gaze la Thunderbird School of Global Management din Statele Unite.

    Domeniile pe care se concentrează în prezent: Strategia companiei vizează în continuare dezvoltarea tuturor segmentelor de business – retail, wholesale, carduri, GPL, lubrifianţi, petrochimie. „Vom continua planurile de investiţii şi, de asemenea, rămânem dedicaţi proiectelor de digitalizare şi electromobilitate, având deja expertiza unor proiecte care au generat rezultate foarte bune”, descrie Camelia Ene câteva dintre priorităţile pentru anul viitor.


    4. Care sunt cele mai importante proiecte digitale în care v-aţi implicat şi ce investiţii au fost direcţionate în acestea?

    Unul dintre cele mai importante proiecte în care ne-am implicat este NEXT-E, un proiect major de infrastructură, cofinanţat de Uniunea Europeană. La momentul lansării, în 2017, proiectul a  primit din partea Connecting Europe Facility (CEF) cea mai mare finanţare acordată unei iniţiative destinate vehiculelor electrice. Consorţiul proiectului va deţine în total 252 de încărcătoare în şase ţări (Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Ungaria şi România), instalate la o distanţă de 70-80 km de către MOL şi partenerii săi strategici (E.ON, HEP, Petrol, BMW, Nissan). Grupul MOL operează în prezent aproximativ 200 de staţii de încărcare în şase ţări din regiune, prin urmare, în curând şoferii de vehicule electrice vor putea călători confortabil de la graniţa cehă la Marea Adriatică sau Marea Neagră. În România sunt disponibile 27 de staţii de încărcare în staţiile de servicii MOL, iar numărul acestora va creşte pe măsură ce finalizăm construcţia noilor staţii de pe A1 şi A2. 

    5. Care sunt top 3 obiective pe care vi le-aţi propus prin prisma digitalizării pentru compania pe care o reprezentaţi?

    Eficientizarea proceselor interne şi a interacţiunii cu colegii, optimizarea proceselor logistice, diversificarea portofoliului de produse şi servicii.

    6. Care sunt provocările pe care le întâmpinaţi când vine vorba despre transformarea digitală ?

    Suntem pregătiţi să transformăm provocările în oportunităţi, drept pentru care continuăm să acordăm o atenţie sporită tendinţelor existente în comportamentul consumatorilor, tocmai pentru a putea oferi o gamă extinsă de produse şi servicii, care să completeze experienţa de călătorie pe care o oferă MOL.

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România 2021. Camelia Ene, country chairman şi CEO, Mol România – 082

    Camelia Ene conduce din 2016 MOL România. Ea s-a alăturat echipei locale a MOL în luna martie a anului 2007, pe poziţia de Shop Manager.

    În 2010 a preluat şi atribuţii de coordonare a departamentului de marketing, iar în mai 2013 a devenit head of retail, responsabilă de coordonarea activităţii reţelei de benzinării a MOL România.

    Într-un interviu acordat anterior, a descris filosofia sa în afaceri: „În orice business, la orice nivel, de la entry level la poziţii de top management, este important ca oamenii să arate că sunt buni jucători de echipă. Cele mai frumoase rezultate şi satisfacţii vin atunci când se lucrează în echipă şi când fiecare îşi aduce contribuţia, folosindu-şi potenţialul la maximum.”

    MOL România, parte din grupul petrolier MOL, a înregistrat în 2020 afaceri de 5,5 miliarde de lei şi un profit net de 280 de milioane de lei, potrivit datelor publice disponibile.

  • Cine este femeia care conduce o companie de 7 miliarde de lei în România

    Camelia Ene – Country chairman şi CEO  —  MOL România


    Cifră de afaceri (2019): ~ 7 mld. lei  —  Număr de staţii: 243


     

    Camelia Ene conduce din 2016 MOL România. Ea s-a alăturat echipei locale a MOL în luna martie a anului 2007, pe poziţia de Shop Manager. În 2010 a preluat şi atribuţii de coordonare a departamentului de marketing, iar în mai 2013 a devenit Head of Retail, responsabilă de coordonarea activităţii reţelei de benzinării a MOL România.

    Într-un interviu acordat anterior, a descris filosofia sa în afaceri: „În orice business, la orice nivel, de la entry level la poziţii de top management, este important ca oamenii să arate că sunt buni jucători de echipă. Cele mai frumoase rezultate şi satisfacţii vin atunci când se lucrează în echipă şi când fiecare îşi aduce contribuţia, folosindu-şi potenţialul la maximum.” Sfaturile ei pentru tinerele care îşi încep carierele sunt „să-şi păstreze curiozitatea, să ţină pasul cu noutăţile şi să fie atente la tendinţele consumatorului din aria sa de activitate”.


     

  • Camelia Ene, country chairman şi CEO Mol România: Succesul necesită muncă, profesionalism, pasiune, disciplină şi, foarte important, capacitatea de a lucra în echipă

    Carte de vizită:

    ►Camelia Ene conduce din 2016 MOL România, companie care împlineşte anul acesta un sfert de secol de prezenţă pe piaţa locală.

    ►Ea s-a alăturat echipei locale a MOL în luna martie a anului 2007, pe poziţia de shop manager. În 2010 a preluat şi atribuţii de coordonare a departamentului de marketing, iar în mai 2013 a devenit head of retail, responsabilă de coordonarea activităţii reţelei de benzinării a MOL România.

    ►MOL România, parte din grupul petrolier MOL, a înregistrat afaceri de 7 miliarde de lei în 2019 şi un profit net de 277 de milioane de lei.  

     ►Sfatul ei pentru un tânăr manager ar fi să privească orice schimbare ca pe o oportunitate, să  îşi folosească la maximum potenţialul şi să nu-şi piardă niciodată curiozitatea de a descoperi şi a învăţa lucruri noi.