Firma, scrie Dezeen, a publicat online o serie de schiţe de clădiri pe care copiii le pot printa pe hârtie, decupa şi apoi asambla pentru a construi zgârie-nori şi alte clădiri şi chiar şi mici oraşe, încurajându-i să trimită apoi fotografii cu realizările lor. Iniţiativa a avut mare succes, firma primind e-mailuri cu imagini din ţări precum Canada, Spania, Italia şi chiar şi Australia sau Cambodgia.
Tag: cambodgia
-
De ce mor românii cu zile. Cum ne-au luat-o înainte Surinam şi Cambodgia în topul investiţiilor în sănătate
Sistemul sanitar românesc s-a blocat undeva între lipsa de interes acordată cererilor înaintate de spitale şi incompetenţa alocării banilor şi resurselor materiale către unităţile medicale care aveau nevoie de investiţii în vederea renovării secţiilor, achiziţionării de aparatură medicală necesară pentru a asigura bunul tratament al pacienţilor sau deschiderea de noi secţii moderne de tratament.
Acest lucru este susţinut de datele care arată că, la finele anului 2015, disponibilul bugetar nealocat a fost de 522 milioane lei. Auditul Curţii de Conturi estimează că numai folosind aceşti bani se puteau achiziţiona un număr de 72 aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preţ mediu de 7,2 milioane lei, ce reprezintă preţ de achiziţie mediu realizat la nivelul unităţilor sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unităţi sanitare, asta în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE şi la acest capitol.
În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii s-a trezit în situaţia imposibilităţii de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1.467.000 lei din fondul regional în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020.
Potrivit raportului Curţii de Conturi, autorităţile din domeniul sanitar nu au ştiut să cheltuie banii pe care îi aveau disponibili pentru investiţii în unităţile medicale din ţară. Reţeaua de spitale din România este amplă şi fragmentată. La finele anului 2015, potrivit datelor publicate exista un număr de 375 spitale publice.
-
Cea mai mare descoperire arheologică din ultimii ani. Ce a scos la iveală scanarea cu laser a pădurilor din Cambodgia
Tehnologia cu laser de ultimă generaţie i-a ajutat pe oamenii de ştiinţă să facă o descoperire importantă. Aceştia au descoperit oraşe antice ascunse sub pământ, oraşe care, potrivit specialiştilor, ar fi consituit cel mai mare imperiu din lumea secolului al XII-lea. Acesta este cel mai scump proiect arheologic derulat vreodată.
Descoperirea aparţine arheologilor care studiază Cambodgia. Aceştia au fost uimiţi să găsească oraşele medievale, despre care nu există date amănunţite, foarte aproape de templul antic Angkor Wat. Aceste locuri misterioase sunt considerate acum ca fiind cheia desluşirii tuturor necunoscutelor din istoria continentului asiatic.
Potrivit The Guardian, dezvăluirile vor fi făcute publice oficial în Journal of Archeological Science de arheologul australian Damian Evans, care va vorbi despre felul în care tehnologia laser de ultimă generaţie a reuşit să scoată la iveală mai multe oraşe vechi, cu „vârste” estimate între 900 şi 1.400 de ani.
Acestea sunt situate exact sub pădurea tropicală, iar unele dintre ele concurează la suprafaţă cu Phnom Penh, capitala Cambodgiei.
Unii dintre experţi cred că aceste oraşe formau, în secolul al XII-lea, cel mai mare imperiu din lume, cu cea mai mare populaţie.
„Avem oraşe întregi sub pădure tropicală despre care nimeni nu a ştiut până acum. Acum avem mărimea lor şi ştim că sunt mari, comparabile cu Phnom Penh”, a explicat arheologul Damian Evans,scrie Gandul
Evans a obţinut fonduri de la Consiliul European pentru Cercetare. A reuşit să primească sponsorizarea ca urmare a succesului pe care l-a înregistrat în 2012, cu acelaşi tip de cercetare laser, când a descoperit o reţea urbană care unea oraşele-templu din perioada medievală a Cambodgiei.
În cadrul acelei cercetări au ieşit la iveală detalii interesante şi aproape incredibile despre populaţiile antice, cum ar fi sisteme elaborate de irigaţie, dar şi dominaţia pe care aceste popoare o aveau asupra unor regiuni întinse.
Ruinele templului Angkor, care se găsesc în parcul arheologic Angkor, parte a patromoniului Unesco, sunt atracţia turistică numărul unu în Cambodgia, alături de oraşul-templu, Angkor Wat, care se regăseşte chiar şi pe drapelul acestei ţări. Declinul oraşului Angkor, considerat cea mai întinsă aşezare a erei pre-industriale, i-a preocupat de foarte mult timp pe arheologi. Se pare că noile descoperiri realizate cu tehnologia laser vor reuşi să ofere cheia acestui mister.
Experţi din întreaga lume salută progresul arheologilor şi îl cataloghează drept cel mai mare din ultimii ani.
„Cred că aceste noi descoperiri făcute cu ajutorul tehnologiei laser reprezintă cel mai mare progres al ultimilor 50, poate chiar 100 de ani în ceea ce priveşte cunoştinţele noastre despre civilizaţia din Angkor”, a spus Michael Coe, profesor antropolog la Univeristatea Yale din Statele Unite, care a început în 1954 cercetările asupra acestui popor.
Cum se face scanarea laser în arheologie?
Laserele de scanare aeriene sunt montate pe un elicopter cu ajutorul unui tampon antiderapant. Elicopterul zboară deasupra unei regiuni, iar laserele scanează zona, producând imagini 3D ale informaţiilor capturate în timpul zborului. La final, arheologii obţin o hartă 3D pe care o pot analiza.
-
Cea mai mare descoperire arheologică din ultimii ani. Ce a scos la iveală scanarea cu laser a pădurilor din Cambodgia
Tehnologia cu laser de ultimă generaţie i-a ajutat pe oamenii de ştiinţă să facă o descoperire importantă. Aceştia au descoperit oraşe antice ascunse sub pământ, oraşe care, potrivit specialiştilor, ar fi consituit cel mai mare imperiu din lumea secolului al XII-lea. Acesta este cel mai scump proiect arheologic derulat vreodată.
Descoperirea aparţine arheologilor care studiază Cambodgia. Aceştia au fost uimiţi să găsească oraşele medievale, despre care nu există date amănunţite, foarte aproape de templul antic Angkor Wat. Aceste locuri misterioase sunt considerate acum ca fiind cheia desluşirii tuturor necunoscutelor din istoria continentului asiatic.
Potrivit The Guardian, dezvăluirile vor fi făcute publice oficial în Journal of Archeological Science de arheologul australian Damian Evans, care va vorbi despre felul în care tehnologia laser de ultimă generaţie a reuşit să scoată la iveală mai multe oraşe vechi, cu „vârste” estimate între 900 şi 1.400 de ani.
Acestea sunt situate exact sub pădurea tropicală, iar unele dintre ele concurează la suprafaţă cu Phnom Penh, capitala Cambodgiei.
Unii dintre experţi cred că aceste oraşe formau, în secolul al XII-lea, cel mai mare imperiu din lume, cu cea mai mare populaţie.
„Avem oraşe întregi sub pădure tropicală despre care nimeni nu a ştiut până acum. Acum avem mărimea lor şi ştim că sunt mari, comparabile cu Phnom Penh”, a explicat arheologul Damian Evans,scrie Gandul
Evans a obţinut fonduri de la Consiliul European pentru Cercetare. A reuşit să primească sponsorizarea ca urmare a succesului pe care l-a înregistrat în 2012, cu acelaşi tip de cercetare laser, când a descoperit o reţea urbană care unea oraşele-templu din perioada medievală a Cambodgiei.
În cadrul acelei cercetări au ieşit la iveală detalii interesante şi aproape incredibile despre populaţiile antice, cum ar fi sisteme elaborate de irigaţie, dar şi dominaţia pe care aceste popoare o aveau asupra unor regiuni întinse.
Ruinele templului Angkor, care se găsesc în parcul arheologic Angkor, parte a patromoniului Unesco, sunt atracţia turistică numărul unu în Cambodgia, alături de oraşul-templu, Angkor Wat, care se regăseşte chiar şi pe drapelul acestei ţări. Declinul oraşului Angkor, considerat cea mai întinsă aşezare a erei pre-industriale, i-a preocupat de foarte mult timp pe arheologi. Se pare că noile descoperiri realizate cu tehnologia laser vor reuşi să ofere cheia acestui mister.
Experţi din întreaga lume salută progresul arheologilor şi îl cataloghează drept cel mai mare din ultimii ani.
„Cred că aceste noi descoperiri făcute cu ajutorul tehnologiei laser reprezintă cel mai mare progres al ultimilor 50, poate chiar 100 de ani în ceea ce priveşte cunoştinţele noastre despre civilizaţia din Angkor”, a spus Michael Coe, profesor antropolog la Univeristatea Yale din Statele Unite, care a început în 1954 cercetările asupra acestui popor.
Cum se face scanarea laser în arheologie?
Laserele de scanare aeriene sunt montate pe un elicopter cu ajutorul unui tampon antiderapant. Elicopterul zboară deasupra unei regiuni, iar laserele scanează zona, producând imagini 3D ale informaţiilor capturate în timpul zborului. La final, arheologii obţin o hartă 3D pe care o pot analiza.
-
Cea mai mare descoperire arheologică din ultimii ani. Ce a scos la iveală scanarea cu laser a pădurilor din Cambodgia
Tehnologia cu laser de ultimă generaţie i-a ajutat pe oamenii de ştiinţă să facă o descoperire importantă, în cadrul celui mai scump proiect arheologic derulat vreodată. „Cred că aceste noi descoperiri făcute cu ajutorul tehnologiei laser reprezintă cel mai mare progres al ultimilor 50, poate chiar 100 de ani în ceea ce priveşte cunoştinţele noastre ”, a spus Michael Coe, profesor antropolog la Univeristatea Yale din Statele Unite, care a început în 1954 cercetările. Laserele de scanare aeriene sunt montate pe un elicopter cu ajutorul unui tampon antiderapant. Elicopterul zboară deasupra unei regiuni, iar laserele scanează zona, producând imagini 3D ale informaţiilor capturate în timpul zborului. La final, arheologii obţin o hartă 3D pe care o pot analiza.
-
Acest hotel a fost desemnat cel mai bun din lume de către site-ul de specialitate TripAdvisor – GALERIE FOTO
Site-ul de specialitate TripAdvisor a anunţat astăzi rezultatele sondajului anual privind cele mai bune hoteluri din lume. Pe primul loc s-a clasat hotelul Umaid Bhawan Palace Jodhpur din India, urmat de Shinta Mani Resort din Cambodgia şi Bellevue Syrene din Italia.
-
Surpriză: ce face acest român din Târgu Mureş în jungla cambodgiană. E impresionant ce a reuşit în mai puţin de 10 ani
Un român din Târgu Mureş a lăsat totul în urmă şi a plecat în aventura vieţii lui în jungla cambodgiană.
Acum zece ani, a plecat la Paris, fiind admis la o prestigioasă şcoală post-universitară. Spera să găsească uşor o firmă franceză care lucrează şi în România şi să se întoarcă acasă. Însă şi-a dat rapid seama că “la Paris, covrigii nu sunt buni şi câinii nu îi poartă pe coadă”. A plecat în Cambodgia, iar ce a urmat este impresionant:
-
A trecut prin trei crize şi mai mulţi ani de boom, iar acum “vinde” branduri
Ionuţ Ilie şi-a petrecut mai bine de o treime din viaţă în cadrul gigantului anglo-olandez Unilever. Deşi este corporatist de aproape 20 de ani, încă îşi ţine trează capacitatea de a improviza, inclusiv în business.
Mi-ar fi plăcut să am o poveste spectaculoasă despre începuturile mele şi despre cum am ajuns să fac meseria pe care o practic astăzi, însă cred că o să vă dezamăgesc“, răspunde dezinvolt Ionuţ Ilie, directorul de vânzări al Unilever. Ionuţ Ilie iese din tiparul corporatistului clasic, vorbeşte liber şi fără multe foi cu cifre în faţă sau cu răspunsuri prestabilite. De fapt, vorbeşte despre jobul său şi despre businessul local al Unilever la fel de dezinvolt ca atunci când povesteşte pasionat despre călătoria sa prin Asia de Sud-Est, mai exact în Thailanda, Cambodgia şi Singapore.
„Nu cred despre mine că am fost vreun rebel în tinereţe, însă cu siguranţă am fost unul dintre cei care au făcut exact pe dos decât şi-ar fi dorit familia, care visa ca eu să devin doctor sau poate inginer. Sau orice presupunea să ai o diplomă, pentru că era foarte important la acea vreme.“ Recunoaşte că nu a avut niciodată un răspuns la întrebarea „ce vrei să te faci când vei fi mare”, însă avea o idee despre lucrurile pe care voia să le aibă atunci când va fi mare: „Răspunsul era invariabil: o să am o casă pe pământ şi o piscină în formă de rinichi“. După cum spune astăzi, îşi preluase imaginea unui clişeu de bunăstare din serialele vremii, respectiv „Om bogat, om sărac“ sau „Dallas“.
Ionuţ Ilie este directorul de vânzări al Unilever South Central Europe. De la Bucureşti, Unilever South Central Europe controlează operaţiunile din mai multe ţări din regiune: România, Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Albania, Macedonia, Moldova şi Kosovo. Piaţa locală este dintre acestea cea mai importantă, contribuind, potrivit ultimelor informaţii disponibile, cu peste 50% din venituri.
Nu s-a gândit niciodată că va deveni om de afaceri sau executiv deoarece era „în plină perioadă comunistă fără iz de perestroika“. Astfel, „după mai multe rătăciri şi încercări“, a urmat sfatul familiei şi a decis să devină economist: „Nu îmi era clar ce fac economiştii, dar am urmat într-un final îndemnurile tatălui meu, care îmi spunea mereu că el se străduieşte să îmi ofere halat alb în loc de salopetă“. Când a terminat „şcoala de economişti“, unde a înţeles în sfârşit ce face un economist, a decis ce nu vrea să facă şi anume contabilitate, statistică sau să lucreze în sistemul bancar. Toate erau profesii riguroase, marcate de un grad mare de rutină. „Îmi doream ceva care să-mi permită să mă mişc liber, să aibă o anumită dinamică şi să presupună contact cu oameni.“ Era dispus să muncească mult şi voia să câştige pe măsură. Ionuţ Ilie îşi aminteşte că la momentul acela multinaţionalele abia începuseră să îşi facă apariţia pe piaţă, la început prin intermediul unor firme partenere, iar apoi cu birouri de reprezentare. Ulterior, au urmat achiziţiile.
„Am început ca agent de vânzări într-o companie cipriotă, Cosmos, care distribuia diverse produse, printre care şi un brand Unilever, şi anume Bona Prima“, povesteşte Ionuţ Ilie, precizând că Bona Prima era primul brand lansat de anglo-olandezi local după achiziţia Dero Ploieşti (acum 20 de ani). Era jobul creionat după viziunea sa de atunci şi afirmă că „eram un agent bun“. Acela a fost primul său contact cu Unilever. A urmat apoi un anunţ în România Liberă despre o poziţie de merchandiser pentru Unilever, a aplicat şi a fost recrutat.
„Aşa a început călătoria“, afirmă Ionuţ Ilie, de altfel pasionat de călătorii, mai ales în locuri îndepărtate, în ţări cu o cultură deosebită. Următoarea expediţie de pe lista sa este din nou în Asia, în Malaiezia, Vietnam şi China, şi ar vrea să meargă împreună cu fiul său, peste 1-2 ani, când acesta va ajunge la vârsta să aprecieze o astfel de excursie. „Pe mine Asia m-a fascinat pentru că oamenii se bucură de ceea ce au deşi este foarte puţin.“
-
Doar doua tari la nivel mondial au somaj 0. La polul opus e statul cu o rata de 95% si bancnota de 100 trilioane de Z$
Sunt urmate indeaproape de Qatar (0,50%) si Thailanda(0,60%). Nici cetatenii din Papua Noua Guinee nu trebuie sa-si faca griji in ceea ce priveste locul de munca, tara bifand un somaj de doar 1,90%.
La polul opus, statele africane domina clasamentul. Zimbabwe, tara afectata puternic hiperinflatie (dupa denominari successive, in ianuarie 2009 a fost introdusa pe piata bancnota de 100 de trilioane de dolari-Z$ ) are o rata a somajului oficiala de 95%.
-
Complex turistic de lux construit de un roman, in mijlocul junglei din Cambodgia
Valentin Pawlik a investit un milion de dolari pentru a aduce
plasmele si wi-fi-ul in mijlocul mlastinii, iar acum, la nici doi
ani de la deschiderea complexului, a fost deja vizitat de mii de
turisti, dar si jurnalisti de la New York Times sau Guardian. O
noapte in corturile de la 4 Rivers costa intre 68 si 83 de euro.
Patronul de la 4 Rivers a povestit, pentru Gandul, cum a ajuns sa
construiasca si sa conduca un hotel in Cambodgia si cum vede el
turistul roman.