BusinessMagazin

Tag: Call Center

  • Compania aeriană Blue Air prelungeşte orarul call-center-ului, inclusiv în weekend

    Blue Air prelungeşte orarul call center-ului, inclusiv în weekend, pentru a mări capacitatea de gestionare a volumului mare de solicitări primite.

    În actualul context, volumul apelurilor în call center ajunge zilnic la un număr greu de gestionat într-un timp foarte scurt, acesta crescând de peste 4 ori faţă de nivelul de dinainte de perioada de pandemie.

    „Blue Air a crescut semnificativ capabilităţile, numărul orelor de muncă în call center şi numărul de agenţi care să ajute la soluţionarea tuturor solicitărilor”, au spus reprezentanţii companiei aeriene.

    Astfel, pasagerii sunt rugaţi ca, în cazul în care nu au zboruri în următoarele 3 zile, până pe 6 iulie, să utilizeze cu prioritate canalul de comunicare online pentru a elibera liniile telefonice ale call centerului.

    Tot în această perioadă, compania este în curs de a finaliza un amplu proces de modernizare a infrastructurii informatice, fapt care generează unele discontinuităţi temporare.

    Începând de vineri, pasagerii pot să verifice statusul zborului direct de pe site-ul oficial Blue Air, introducând numărul de rezervare şi numele persoanei care a efectuat rezervarea.

    Blue Air este cea mai mare companie aeriană românească după numărul de pasageri transportaţi.

    Compania operează avioane tip Boeing 737 .

  • De ce a decis un francez să se mute în România în urmă cu 13 ani şi să dezvolte afaceri aici, în locul Franţei

    Francezul Grégoire Vigroux s-a mutat în România în urmă cu 13 ani, fiind unul dintre fondatorii companiei de call center Telus International Europe (cunoscută anterior sub denumirea de CallPoint), iar de atunci a investit în mai multe businessuri. Cel mai nou este fenix.eco – o platformă online care comercializează smartphone-uri recondiţionate. Urmează însă lansarea a două noi proiecte – o aplicaţie mobilă de carpooling corporate şi un proiect de investiţii în start-up-uri tech.

    „Avem o piaţă dinamică aici, în România. De când sunt business angel, am observat o creştere şi cred că acesta este un efect al UiPath. Daniel Dines a reprezentat un model pentru mulţi antreprenori români. Faptul că el a fost vizionar şi a reuşit să creeze această companie care acum valorează 7 miliarde a dat încredere şi altor români”, a declarat Grégoire Vigroux, antreprenor şi business angel de origine franceză, cu peste 16 businessuri la activ, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El a venit prima dată în România în perioada 1991-1994, când tatăl său, Jean-Pierre Vigroux,  a pus bazele biroului local al multinaţionalei PwC (PricewaterhouseCoopers). Apoi, s-a reîntors în 2006, iar în anul următor a înfiinţat compania CallPoint, specializată în furnizarea de servicii de tip call center, care acum se numeşte Telus International Europe şi are peste 5.000 de angajaţi în România şi Bulgaria.

    În paralel el a creat şi alte companii, precum Emova (vândută către Chèque-Déjeuner), Carmedia (vândută către un grup italian de investitori), Norville Barns Investments, Boutix (companie imobiliară). Cel mai recent pariu al antreprenorului este fenix.eco – un start-up local care le pune la dispoziţie românilor o platformă online de unde pot cumpăra smartphone-uri recondiţionate. Vigroux este cofondator al acesteia alături de Adrien Arnoux, un fost manager din cadrul Amazon. Mai exact, fenix.eco cumpără smartphone-uri utilizate circa 12-36 luni pe care le recondiţionează şi le revinde apoi pe piaţa locală. 


    „Noi vindem telefoane care au o vechime de 12-36 luni pe care le recondiţionăm – schimbăm piese, etc. Oferim o experienţă similară ca atunci când cumperi produsul nou – cutie nouă, cabluri noi, căşti noi, la care adaugăm o garanţie de 12 luni”, a explicat Grégoire Vigroux.  Smartphone-urile vândute pefenix.eco sunt cumpărate de pe pieţele scandinave. „Acolo sunt foarte multe persoane care îşi schimbă smartphone-ul frecvent, la 12 luni. Ca atare, avem acces la un stoc de telefoane destul de noi. Le curăţăm de toate datele, le reparăm dacă este cazul, de obicei sunt probleme la baterie şi ecran, iar apoi le vindem”, a precizat cofondatorul fenix.eco.
    În medie, preţurile de vânzare a smartphone-urilor recondiţionate şi vândute de fenix.eco sunt cu 50% mai mici decât cele pentru un produs nou. Mai exact, preţul mediu de vânzare al unui smartphone recondiţionat de fenix.eco este de 330 de euro. „Diferenţa de preţ porneşte de la 30% şi poate ajunge şi până la 70%. Pentru a ajunge la pragul de rentabilitate trebuie să vindem 10 smartphone-uri pe zi. Ideal ar fi să ajungem să vindem însă triplu, circa 1.000 de telefoane pe lună. Noi avem un profit de 15%”, a punctat antreprenorul.
    În prezent, stocul iniţial al fenix.eco numără 1.000 de smartphone-uri de la cei mai mari trei producători din lume – Samsung, Apple şi Huawei. „Noi ne axăm pe modele premium de smartphone. Oamenii din România sunt consumatori inteligenţi – petrec mai mult timp pentru cercetare înainte de a achiziţiona un produs electronic. Noi venim cu un value proposition bun şi nou şi cu avantajul de preţ mic – second-hand. Aşadar credem că există o sanşă mare să avem succes.”


    Businessul fenix.eco se axează în prezent strict pe mediul online, însă ia în considerare să intre şi pe segmentul offline din septembrie anul acesta. „Vorbim cu un operator telecom despre oportunitatea de a avea acces la magazine fizice. Businessul nostru este online, dar pentru a atrage un număr mai mare de consumatori şi pentru a ne diversifica, distribuţia fizică ar fi bună. Acum ne axăm pe partea online, însă peste câteva luni vom lansa şi magazine fizice”, a menţionat el.
    Pentru a porni businessul fenix.eco, Grégoire Vigroux a investit 200.000 euro, iar pentru a extinde afacerea anul viitor şi în Bulgaria, are nevoie de o finanţare de circa 50.000-100.000 euro. Totodată, antreprenorul de origine franceză pregăteşte lansarea a două noi proiecte – Teamway.eco şi LYNX – anul acesta. „Teamway este o aplicaţie mobilă de carpooling corporate. Vom începe cu 4-5 dintre cele mai mari corporaţii din România – angajaţii lor vor avea posibilitatea de a se conecta la aplicaţie pentru a merge la serviciu şi a se întoarce acasă cu maşina, împreună cu alte persoane care au acelaşi traseu”, a explicat el, adăugând că acest tip de business merge foarte bine în SUA şi Europa de Vest. „Noi vom fi primul start-up din România care lansează o aplicaţie mobilă de carpooling corporate.” Ideea lansării Teamway a venit ca răspuns la modalitatea de a reduce poluarea. „În foarte multe cazuri este o singură persoană în maşină. Dacă vrem să reducem traficul şi poluarea în Bucureşti, ar fi mai normal să fie mai mulţi pasageri într-o maşină. Sunt multe persoane care locuiesc în aceeaşi zonă şi merg la aceleaşi sedii. Este mai ieftin pentru oameni aşa.”


    În acelaşi timp, Grégoire Vigroux pregăteşte şi lansarea proiectului LYNX, care reuneşte un grup de 20 de investitori români şi francezi axat pe domeniul tehnologiei. Ca atare, aceştia se vor întâlni o dată la trei luni pentru a asculta pitch-urile a patru start-up-uri locale de tehnologie în urma cărora vor alege proiectele în care vor investi.  Până acum, antreprenorul francez a investit în opt start-up-uri pe plan local, printre care se numără Nod Makerspace, Puzl, Nasekomo, Le Petit Journal, Gault & Millau România şi Bitcoin România.  „Cel mai puţin investesc într-un business 10.000 euro şi cel mai mult 200.000 euro. Depinde de cât de mare este compania şi de ce sumă are nevoie”, a subliniat el.

    Proiect:
    Lung US Diagnosis
    Ce face? Aplicaţie care, folosindu-se de ecografii şi o reţea neuronală, poate depista rapid şi la costuri mai mici cazurile de cancer pulmonar
    Invitat: conf. dr. Romeo Chira, cofondator al Lung Cancer Diagnosis and Monitoring System

    Proiect: SanoPass
    Ce face? Platformă online pentru abonamente medicale
    Finanţări totale atrase: 400.000 euro
    Ţinte 2020: 20.000 de abonaţi şi 1.400 de clinici în reţea
    Invitat: Andrei Vasile, cofondator SanoPass

    Proiect: Synovius
    Ce face? Echipament medical portabil pentru articulaţii controlat prin intermediul unei aplicaţii mobile
    Investiţia iniţială: 1.000 euro
    Necesar de finanţare: 20.000 euro
    Invitat: Neculai Mîndru, cofondator

    Proiect: FutureWorkForce
    Ce face? Implementare roboţi software UiPath
    Necesar de finanţare:
    500.000 euro
    Invitat: Mihaela Moisă, cofondator al Future WorkForce


    Proiect: fenix.eco
    Ce face? Platformă online pentru comercializarea de smartphone-uri recondiţionate
    Investiţie iniţială: 200.000 euro
    Necesar de finanţare: 50.000-100.000 euro
    Invitat: Grégoire Vigroux, cofondator al fenix.eco şi antreprenor în serie

    Proiect: Pill vs. Pill
    Ce face? Platformă online pentru informarea pacienţilor cu privire la contraindicaţiile medicamentelor 
    Invitat: Ina Beleuţă, fondator Pill vs. Pill 

  • Unul dintre cei mai periculoşi deţinuţi din Timişoara, şef de secţie la call-center

    Unul dintre cei mai temuţi tâlhari din România a ajuns şef de secţie la un call center din vestul ţării. Este vorba despre Lado Massimo, italianul care a jefuit o maşină blindată, în Pasul Gutâi. Bărbatul este încarcerat la Penitenciarul Timişoara, acolo unde o firmă de comunicare şi marketing şi-a deschis un punct de lucru.

    Angajaţii-deţinuţi din Penitenciarul Timişoara promovează panourile solare ale unei firme italiene.

    „Vorbesc cu diferite persoane din Italia si incerc sa intermediez intalniri dintre client si firma care face panourile”, spune un detinut.

    Şi pentru că în momentul în care s-a deschis acest punct de lucru, singurul italian din Penitenciar era Lado Massimo, acesta a fost şi primul angajat.

    Firma se adresează pieţei din Peninsulă, iar vorbitorii de limbă italină de după gratii sunt avantajaţi.

    Cititi mai multe pe www.banatulazi.ro

  • Românul promovat de Liberty Global la conducerea operaţiunilor tehnice din Europa Centrală şi de Est

    Ionuţ Voinea a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti în 2008 şi şi-a clădit întreaga carieră în UPC: a început să lucreze în companie în 2006 şi a avut un traseu ascendent, ocupând diverse funcţii în cadrul companiei: customer care representative, technical help desk team leader, manager call center, support provisioning manager în cadrul echipei customer operations.

    2011 a marcat intrarea lui Ionuţ Voinea în zona de network operations ca metropolitan networks technologies manager, iar la finalul anului a fost promovat ca senior manager access network development. Din februarie 2014 a deţinut rolul de director of access network pentru UPC România şi Ungaria.

    Ionuţ Voinea menţionează două momente cheie pentru parcursul său profesional: în 2008, când, la 24 de ani, a devenit call center manager („o responsabilitate uriaşă pentru o companie într-o perioadă de mari transformări, ca urmare a achiziţionării companiei Astral Telecom”); al doilea moment cheie a fost pasul făcut prin mutarea în departamentul de relaţii clienţi în zona de tehnologie, cu punctul culminant în 2014, când a acceptat să fie responsabil de dezvoltarea reţelelor de acces în România şi Ungaria, urmat la scurt timp de rolul de technology director la UPC România. Atunci a devenit responsabil de activitatea a peste 600 de oameni şi de tot departamentul tehnic al operatorului telecom. „Pentru mine a fost momentul în care a trebuit să-mi schimb viziunea şi modul de lucru. Consider că indiferent de funcţie şi responsabilităţi, este esenţial să îi respecţi pe cei din jur şi să-i susţii atunci când au nevoie.”

    IONUŢ VOINEA

    33 DE ANI

    TECHNOLOGY DIRECTOR UPC ROMANIA, DIRECTOR ACCESS NETWORK DEPLOYMENT UPC CEE

    CIFRĂ DE AFACERI NETĂ (ÎN 2016): 689,3 MIL. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI: > 1.600

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Tânărul manager care răspunde tuturor reclamaţiilor primite de cea mai mare companie de asigurări de pe piaţa locală

    Adriana Gosman spune că încă de la începutul parcursului profesional, după absolvirea Facultăţii de Finanţe, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE, a avut şansa să lucreze în domeniul financiar-bancar. A început ca ofiţer subscriere poliţe de asigurări de viaţă la ING Nederlanden Asigurări de viaţă (actuala NN), a continuat ca administrator de poliţe de viaţă şi a contribuit la formarea primei echipe de call center a Nederlanden. În 2002, a început o colaborare cu ING Bank, iar în 2006 a acceptat să coordoneze activitatea de vânzări a unei echipe de office manageri, din poziţia de manager regional de vânzări. Doi ani mai târziu a revenit în asigurări şi în zona de operaţiuni, de această dată în Allianz-Ţiriac Asigurări, cu mandatul de a crea o structură funcţională de call center. Debutul în activitatea de area sales manager l-a perceput drept cel mai dificil moment din carieră: „A trebuit să demonstrez că pot fi de ajutor unor oameni de vânzări cu experienţă, chiar dacă eu însămi nu aveam experienţă de vânzări”.

    Spune că este în ADN-ul ei să optimizeze procese, să maximizeze utilizarea resurselor şi să seteze standarde, astfel că în 10 ani de acum încolo se vede lucrând tot în aria de operaţiuni. „Nu neg nici faptul că am şi o uşoară dependenţă de adrenalina pe care o zi încărcată în aria de operaţiuni ţi-o furnizează în mod constant. Aş vrea să fiu în continuare aproape de client, să înţeleg experienţa lui în raport cu ceea ce o companie crede că îi oferă şi să am o implicare mai mare în zona de generare şi implementare de soluţii. Aş vrea să imprim un ritm mai accelerat mişcării feedback client – generare soluţie – implementare soluţie.”

    ADRIANA GOSMAN

    40 DE ANI

    DIRECTOR, DEPARTAMENT CUSTOMER CARE, DIVIZIA OPERAŢIUNI BACK-OFFICE, ALLIANZ-TIRIAC ASIGURĂRI

    VALOARE PBS 2015: 1,06 MLD. LEI   /   VALOARE PBS 2016: 1,2 MLD. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI (LA FINALUL ANULUI 2016): 1.405

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Blue Point şi-a crescut afacerile cu 25% în 2016, până la 13 milioane de lei

    Compania românească de servicii de call center Blue Point a ajuns în 2016 la o cifră de afaceri de 13 milioane de lei în 2016, în creştere cu 25% faţă de anul trecut. Avansul înregistrat a avut loc pe fondul diversificării serviciilor oferite, a creşterii numărului de clienţi şi a solicitărilor acestora, dar şi a extinderii ariei de expertiză în două industrii cheie: asigurări şi banking.

    „2016 a fost un an decisiv pentru noi şi care a marcat o premieră: am deschis primul nostru call center din provincie, la Slobozia, la 9 ani de la înfiinţare. De asemenea, a fost o provocare pentru noi să ne mărim expertiza către alte domenii, precum cel financiar-bancar şi cel al asigurărilor, lucru care a presupus şi resurse mai mari şi investiţii în creştere din partea noastră”, spune Violeta Roşu, Managing Partner Blue Point.

    „2016 a marcat şi o extindere importantă la nivel de personal. Am angajat peste 100 de consultanţi de vânzări prin telefon, echipa ajungând la aproape 300 de angajaţi”.

    Blue Point va continua extinderea şi anul viitor. Strategia vizează livrarea de servicii către companii din afară, dublarea capacităţii call center-ului din Slobozia şi continuarea extinderii la nivel naţional, prin deschiderea unui nou call center în provincie. Planurile companiei iau în calcul şi extinderea către noi industrii, precum cea de tehnologie a informaţiei şi energie.

    Blue Point este una dintre cele mai importante companii de servicii call center din România. Înfiinţată în 2007, cu capital 100% românesc, compania oferă soluţii profesioniste şi personalizate de outbound (telesales, telemarketing, sondaje de opinie etc.) şi inbound (suport clienţi, infoline şi helpdesk, suport tehnic, programe de loializare, upsell&cross sell inbound etc.). Printre clienţii aflaţi în portofoliul Blue Point se numără: Curs, DHL Express, Heineken, ING Bank, Hochland, Metro, Metropolitan Life, Pepsi, Reader’s Digest, Ţiriac Auto şi Xerox.  

  • Blue Point şi-a crescut afacerile cu 25% în 2016, până la 13 milioane de lei

    Compania românească de servicii de call center Blue Point a ajuns în 2016 la o cifră de afaceri de 13 milioane de lei în 2016, în creştere cu 25% faţă de anul trecut. Avansul înregistrat a avut loc pe fondul diversificării serviciilor oferite, a creşterii numărului de clienţi şi a solicitărilor acestora, dar şi a extinderii ariei de expertiză în două industrii cheie: asigurări şi banking.

    „2016 a fost un an decisiv pentru noi şi care a marcat o premieră: am deschis primul nostru call center din provincie, la Slobozia, la 9 ani de la înfiinţare. De asemenea, a fost o provocare pentru noi să ne mărim expertiza către alte domenii, precum cel financiar-bancar şi cel al asigurărilor, lucru care a presupus şi resurse mai mari şi investiţii în creştere din partea noastră”, spune Violeta Roşu, Managing Partner Blue Point.

    „2016 a marcat şi o extindere importantă la nivel de personal. Am angajat peste 100 de consultanţi de vânzări prin telefon, echipa ajungând la aproape 300 de angajaţi”.

    Blue Point va continua extinderea şi anul viitor. Strategia vizează livrarea de servicii către companii din afară, dublarea capacităţii call center-ului din Slobozia şi continuarea extinderii la nivel naţional, prin deschiderea unui nou call center în provincie. Planurile companiei iau în calcul şi extinderea către noi industrii, precum cea de tehnologie a informaţiei şi energie.

    Blue Point este una dintre cele mai importante companii de servicii call center din România. Înfiinţată în 2007, cu capital 100% românesc, compania oferă soluţii profesioniste şi personalizate de outbound (telesales, telemarketing, sondaje de opinie etc.) şi inbound (suport clienţi, infoline şi helpdesk, suport tehnic, programe de loializare, upsell&cross sell inbound etc.). Printre clienţii aflaţi în portofoliul Blue Point se numără: Curs, DHL Express, Heineken, ING Bank, Hochland, Metro, Metropolitan Life, Pepsi, Reader’s Digest, Ţiriac Auto şi Xerox.  

  • Avocatul clientului în boardul Vodafone

    Ca director customer operations, Ana Alexe este, practic, cea care duce la nivel de board al companiei toate informaţiile importante despre preferinţele clienţilor Vodafone. În cei 17 ani de când lucrează în organizaţie, Ana Alexe a urcat pas cu pas în carieră, iar de la jobul pe care îl avea în call center în studenţie a ajuns să deţină o poziţie în board şi să coordoneze activitatea a peste 1.000 de oameni – de la echipele din call center până la cele de suport sau echipele care au contact direct cu clienţii de business.

    La nivelul unei luni sunt câteva sute de mii de interacţiuni doar cu agenţii (cei care răspund la telefon sau sună clientul), „doar cu colegi care lucrează în contact cu clientul”, spune Ana Alexe, director customer operations, Vodafone România. În online sunt milioane de interacţiuni, dacă sunt luate în calcul şi cele din zona de digital, pentru că tot mai mulţi clienţi preferă această zonă, chiar dacă poate aleg, de pildă, să nu cumpere de pe site. „Zona de digital creşte din ce în ce mai mult. Am lansat chatul din aplicaţia mobilă my Vodafone în urmă cu mai bine de doi ani şi am putut să constatăm că tot mai mulţi preferă acest gen de interacţiune”, spune reprezentanta celui de-al doilea operator de telefonie mobilă de pe piaţă. Conform informaţiilor comunicate săptămâna trecută, Vodafone România avea aproape 9.369.000 de clienţi (servicii mobile, servicii de voce şi M2M), la 30 septembrie 2016, în creştere cu circa 315.000 faţă de perioada similară a anului precedent. Din numărul total de clienţi, peste 8.683.000 sunt utilizatori ai serviciilor mobile.

    Ana Alexe lucrează de 17 ani în cadrul companiei, angajându‑se încă din vremea studenţiei. Povesteşte că şi-a dorit ceva diferit de o facultate obişnuită, de aceea a ales Ştiinţe Politice, la Universitate, secţia de limba engleză. Nu-i era foarte clar la vârsta studenţiei ce anume însemna „altceva”. Şi a ales să nu urmeze calea administraţiei sau a ştiinţelor politice; spune că a ajutat-o foarte mult facultatea din prisma profesorilor, mulţi străini, care i-au imprimat un stil de gândire diferit. „Am făcut foarte multe dezbateri în facultate, ceea ce nu era o practică răspândită la acea vreme. Mi-a format obişnuinţa de a gândi cu capul meu, de a-mi forma o părere despre ceea ce se întâmplă, de a nu lua neapărat de bun un ceva spus de altcineva”. Mărturiseşte că s-a angajat din dorinţa de a acumula experienţă profesională, iar la momentul respectiv şi-a depus CV-ul printat la recepţia Connex; au sunat-o, a trecut printr-o serie de interviuri şi teste şi a fost angajată în departamentul de relaţii cu clienţii. Spune că parcursul de carieră, până la un punct, nu a fost planificat, „pur şi simplu mi-am dorit să fac lucrurile care îmi plac şi să le fac cât pot eu de bine.” Vreme de doi ani a lucrat în call center şi spune că în acea perioadă a învăţat extraordinar de multe „şi cred că mă ajută şi acum în ceea ce fac, pentru că este un contact real cu activitatea de relaţie cu clientul, cu oameni foarte diferiţi. Am învăţat de pildă că trebuie să căutăm o soluţie care să fie potrivită şi inteligibilă pentru un om care poate să fie utilizator de smartphone, bun cunoscător, sau să fie un om care este la primul lui telefon. Sau cineva care a avut o zi proastă. Trebuie să trecem peste felul de a fi propriu, să înţelegem că reprezentăm compania şi nu este nimic personal”.

    Povesteşte că în momentul în care s-a angajat nu se aştepta să înveţe astfel de lucruri, ci voia mai degrabă să vadă ce înseamnă un loc de muncă. „Şi am descoperit un gen de activitate care îmi place foarte mult.” Şi-a dat seama şi că i-ar plăcea rolul de a conduce oamenii şi a mers mai departe – a aplicat pentru o poziţie de team leader, şef de echipă în call center; apoi după care lucrurile „au mers cumva natural; m-am îndreptat spre roluri în care să-mi placă tot timpul activitatea respectivă. Să fac ceva care să consider că are semnificaţie, care este de impact. Pentru mine contează şi dinamica. Partea de operaţiuni legate de clienţi o văd ca fiind extrem de dinamică, extrem de conectată şi cu trendurile din piaţă în general, şi cu tendinţele din tehnologie, dar şi cu ce se întâmplă cu clienţii şi cu aşteptările lor. Totdeauna este ceva nou de făcut, ceva care crează aşteptări, iar dinamismul acesta mi se potriveşte extraordinar, mă ţine în priză”.

    În 2010 s-a gândit că-şi doreşte o experienţă pe o piaţă străină şi a lucrat un an în Vodafone Qatar, decizie legată de dorinţa de a vedea ceva diferit. Spune că a ales intenţionat o piaţă foarte diferită de România, care la acel moment se afla foarte aproape de începutul activităţii organizaţiei, şi din prisma dorinţei sale de a-şi valida competenţele, cum că rezultate sunt legate de faptul că este bună la ceea ce face, nu de faptul că a petrecut suficient de mult timp în companie încât să ştie cum merg lucrurile. A lucrat în Qatar într-o organizaţie cu 250 de angajaţi de 43 de naţionalităţi, cu diferite abordări de business, şi spune că a învăţat foarte multe şi din această experienţă; „cred că m-a făcut mult mai flexibilă, să înţeleg că de la A la B se poate ajunge în feluri foarte diferite şi este foarte OK”.

  • Compania locală de servicii call-center Blue Point a depăşit cifra de afaceri de 11 milioane de lei

    Blue Point, companie românească de servicii call center, a înregistrat o creştere de 53% a cifrei de afaceri în 2015 faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Astfel, Blue Point estimează o cifră de afaceri de 11,6 milioane lei pentru anul 2015. Rata profitului estimată de companie este de aproximativ 25%, similară cu anul anterior. Industriile din care au provenit cele mai multe solicitări de servicii call center în 2015 au fost telecom, banking şi pharma.

    „Anul 2015 a adus rezultate financiare deosebit de bune. Creşterea a provenit în egală măsură atât din extinderea proiectelor existente, cât şi din diversificarea portofoliului de clienţi. Iar, în ambele cazuri, un rol foare important l-au jucat oamenii şi echipele implicate”, a declarat Violeta Rosu, Managing Partner Blue Point. Compania a înregistrat şi o creştere de aproximativ 20% a numărului de angajaţi în 2015 faţă de 2014. La finalul anului 2015, Blue Point avea o echipă formată din 252 de persoane. Ca urmare a strategiei de dezvoltare şi extindere a companiei, principalele investitii ale anului 2015 au fost in tehnologie, mutarea într-un nou sediu şi în dezvoltarea profesională şi personală a angajaţilor.

    Pentru anul 2016, compania estimează o creştere de peste 20% a cifrei de afaceri, cu o rată a profitului care va atinge pragul de 20%. Reprezentanţii Blue Point preconizează că domeniile care prezintă cel mai mare potenţial de dezvoltare în următorii ani pentru industria de call center sunt telecom, banking şi retailerii online.

    Blue Point este o companie de servicii call center, cu capital 100% românesc. Înfiinţată în 2007, compania oferă soluţii de outbound (telesales, telemarketing, sondaje de opinie etc.) şi inbound (suport clienţi, infoline şi helpdesk, suport tehnic, programe de loializare, upsell&cross sell inbound etc.). Printre clienţii aflaţi în portofoliul Blue Point se numără, Heineken, Hochland, Pepsi, Reader’s Digest, Ţiriac Auto, Xerox ş.a.

  • Un absolvent de facultate nu ar trebui să lucreze în call center!

    România are o piaţă a muncii atipică prin comparaţie cu alte state europene, având în vedere că în centrele de servicii sunt angajaţi, de cele mai multe ori, absolvenţi de studii superioare, ceea  ce nu se întâmplă în alte ţări.

    Un absolvent de facultate nu ar trebui să lucreze în call center!