BusinessMagazin

Tag: calitatea aerului

  • Analiză. Bucureştiul sufocant şi asurzitor: Ce înseamnă calitatea vieţii într-o capitală cu zgomot care încalcă normele şi cu noxe peste limitele admise?

    ♦ Cel mai rău pentru calitatea aerului este toamna, iarna şi primăvara, când oamenii circulă intens cu maşinile şi când au loc arderile de gunoaie. Pe timpul iernii, poluarea creşte şi din cauza încălzirii centralelor de apartament ♦ În ceea ce priveşte poluarea fonică, datele arată că 50.800 de persoane sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70 dB(A) ziua şi 25.900 de persoane sunt expuse la un nivel de peste 60 dB(A) noaptea, din cauza traficului rutier. Li se adaugă 16 şcoli şi spitale afectate de zgomote pe timpul zilei.

    În aerul din Bucureşti, noxele nu doar se simt, ci se şi văd. Măsurată cu senzorii special creaţi pentru a determina calitatea aerului, poluarea ajunge uneori la cote alarmante, cauzată de arderile de gunoaie, traficul intens, praful de pe şantiere şi multe altele. Nici cu zgomotul Bucureştiul nu stă mai bine, datele arătând că există peste 200 de zone unde acest indicator depăşeşte limita stabilită de legislaţie, de 70 de decibeli pe timpul zilei şi 60 de decibeli pe timpul nopţii, fiind afectate astfel peste 50.000 de persoane. În condiţii ca acestea, ce mai înseamnă calitatea vieţii în capitala României?

    „Aerul sufocant, din cauza poluării, generează un cost îngrijorător pentru sănătatea oamenilor şi calitatea vieţii. Traficul rutier, producerea de energie electrică şi termică, activităţile industriale, activităţile ilegale, şantierele şi salubrizarea deficitară a oraşului sunt sursele cele mai importante de poluare generate de activitatea umană“, se arată în Raportul de cercetare privind starea mediului din Bucureşti, primul document care identifică în mod clar, organizat, problemele de mediu ale capitalei României şi soluţiile posibile.

    Cel mai rău este toamna, iarna şi primăvara, când oamenii circulă intens cu maşinile şi când au loc arderile de gunoaie. Pe timpul iernii, poluarea creşte şi din cauza încălzirii centralelor de apartament. Vara, în schimb, mulţi oameni sunt plecaţi în concedii, iar traficul este mai redus, ceea ce duce şi la o diminuare a gradului de poluare.

    Aerlive, o platformă lansată de organizaţia nonguvernamentală Ecopolis, a descoperit fenomenul de ardere a deşeurilor din jurul Bucureştiului, de care nimeni nu vorbea anterior, demonstrând astfel că cetăţenii sunt expuşi aproape zilnic poluării agresive sub diferite forme.

    Viaţa urbană este, în sine, generatoare de noxe şi de poluare, însă combaterea lor cu măsuri care să atenueze aceste fenomene este obligatorie. O perdea verde forestieră ar fi de ajutor, dar despre ea doar se vorbeşte de ani întregi, fără ca ceva să se întâmple. Primăria Bucureştiului spunea în 2021 că vrea să amenajeze 185 de hectare de spaţiu verde nou, prin realizarea unor parcuri noi, scuaruri, grădini publice, păduri urbane, refacerea aliniamentelor stradale pe arterele majore. Până acum însă, totul este în continuare în stadiul de plan.

    România se află pe locul 57 în lume din aproape 200 de state în funcţie de poluarea aerului, stând mai bine decât toate ţările din regiune, dar mult mai slab decât cele din vestul şi nordul Europei, potrivit unei statistici din 2020 a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Poluarea este un factor major care poate influenţa sănătatea populaţiei, bolile respiratorii fiind unul dintre efectele calităţii slabe a aerului.

    Nici în ceea ce priveşte zgomotul Bucureştiul nu stă mai bine. Din realizarea hărţilor strategice de zgomot s-au obţinut informaţii privind estimarea numărului de locuitori, a numărului de locuinţe şi a numărului de şcoli şi spitale expuse la diferite intervale ale indicatorilor de zgomot pe timpul zilei şi al nopţii.

    „Din analiza hărţilor strategice de zgomot pentru traficul feroviar-tip tramvai nu se observă depăşiri ale valo­rilor maxime permise (…) şi nu sunt persoane şi locuinţe expuse la valori peste limita admisă. Pentru sursa de zgomot industrie, nu se observă depăşiri ale valorilor maxime permise (…) şi nu sunt persoane şi locuinţe expuse la valori peste limita admisă. Singura sursă de zgomot, pentru care s-au constatat depăşiri ale valorilor limită este traficul rutier, respectiv pentru 57 de artere de circu­laţie din municipiul Bucureşti“, au spus reprezentanţii Direcţiei de Mediu a Primăriei Municipiului Bucureşti.

    Astfel, 50.800 de persoane sunt expuse la un nivel de zgomot peste limita de 70 dB(A) ziua şi 25.900 de persoane sunt expuse la un nivel de peste 60 dB(A) noaptea, din cauza traficului rutier. Li se adaugă 16 şcoli şi spitale afectate de zgomote pe timpul zilei. Problema zgomotului generat de trafic este însă una globală, nu doar locală, după cum constată şi instituţiile europene.

    „Traficul rutier este principala sursă de zgomot ambiental în Europa. Se estimează că 125 de milioane de persoane sunt afectate de nivelurile de zgomot generate de traficul rutier, niveluri care depăşesc 55 de decibeli, iar peste 37 de milioane de persoane sunt expuse la niveluri de zgomot de peste 65 de decibeli“, notează Comisia Europeană.

    Pe lângă traficul rutier, alte surse de zgomot din oraşe sunt traficul feroviar, cel aerian şi cel din zonele industriale amplasate în oraşe. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat aceste surse de zgomot din oraşe drept a doua cea mai frecventă cauză ambientală a problemelor de sănătate pe care le dobândesc oamenii, pe primul loc menţinându-se poluarea aerului.

    Circa 20% din populaţia europeană este expusă la niveluri de zgomot nocive pentru sănătate, arată studiile europene, iar pe măsură ce dezvoltarea urbană ia amploare, efectele sunt din ce în ce mai pregnante şi mai rele.

    Raportul Environmental Noise in Europe, realizat de Agenţia Europeană de Mediu (AEM) şi lansat în 2020, arată că 13,3% din populaţia totală a României care locuieşte în oraşe sunt expuse la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli generate de traficul rutier.

    Spre comparaţie, aceeaşi sursă de zgomot afectează 49,2% dintre orăşenii din Cipru, 30,6% dintre cei din Elveţia, 28,8% dintre cei din Bulgaria, 27% dintre letoni, 26,3% dintre lituanieni, 24,8% dintre spanioli, 24,5% dintre luxemburghezi, 24,2% dintre austrieci. Mai bine decât România stau croaţii (7,7%), finlandezii (8,8%), germanii (6,9%), grecii (7,9%), polonezii (11,6%), portughezii (5,2%), slovacii (6,7%), slovenii (9,8%) şi suedezii (13,2%).

    Schimbare într-un deceniu

    Datele Agenţiei Europene de Mediu arată că dacă în 2007 aproape 2,8 milioane de persoane erau afectate de zgomotele generate de traficul rutier, zece ani mai târziu numărul acestora scăzuse uşor, până la 2,75 de milioane. Astfel, tot în 2017 circa 97.000 de persoane erau expuse zgomotelor generate de traficul feroviar, 3.500 celor care ţin de circulaţia aeronavelor, iar aproape 16.000 celor care implică funcţionarea industriei.

     

    Ponderea din populaţia totală a României din oraşe expusă la niveluri de zgomot de peste 55 de decibeli (date la sfârşitul lui 2017)

    Sursa: raportul Environmental Noise in Europe – 2020, realizat de Agenţia Europeană de Mediu

     

  • Nicuşor Dan a cerut răgaz CE pe două proceduri de infringement cu privire la calitatea aerului

    „Am răspuns Comisiei Europene pe două proceduri de infringement împotriva României cu privire la calitatea aerului din Bucureşti – una legată de problema prafului (PM10), alta legată de poluarea cu oxizi de azot (NO2). În esenţă, am solicitat un răgaz pentru a fi judecaţi pe baza rezultatelor acestui mandat, am arătat voinţa noii administraţii municipale de a aborda tranşant problema poluării aerului şi am informat despre măsuri concrete, deja luate sau pe care le vom lua, pentru a reduce poluarea”, a scris primarul general pe contul său de Facebook.

    Printre măsurile deja luate, Nicuşor Dan a menţionat contractele semnate pentru reabilitarea reţelei de termoficare, alocările din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru reţeaua de termoficare şi anveloparea termică a clădirilor, alocările din fondul european de modernizare pentru modernizarea a 3 CET-uri, extinderea reţelei de monitorizare a calităţii aerului, aflată în achiziţie publică, şi colaborarea sporită a Primăriei cu Garda de Mediu, prin detaşarea unor poliţişti locali şi folosirea laboratorului mobil pentru a sancţiona mai sever încălcările legislaţiei de mediu.

    „Cu privire la măsurile viitoare, am informat Comisia Europeană despre elaborarea unui nou Plan Integrat de Calitate a Aerului în Bucureşti, un prim set de măsuri pentru spaţiile verzi (finalizarea Registrului Spaţiilor Verzi pentru a opri distrugerea lor, stoparea toaletărilor şi intervenţiile profesioniste asupra arborilor), precum şi despre proiectele destinate reducerii şi electrificării traficului rutier (metroul de suprafaţă, parcările de tip park&ride de la intrările în oraş, modernizarea a 48 de kilometri de linie de tramvai, semaforizarea inteligentă a traficului, optimizarea rutelor transportului în comun)”, a mai transmis Nicuşor Dan.

    România a fost condamnată, în primăvara anului 2020, de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru poluarea din Bucureşti. Dosarul de infringement a fost deschis în 2009, iar Comisia Europeană l-a trimis CJUE în 2018. România are active alte 59 de dosare de încălcare a legislaţiei UE.

  • Rafinăria Lukoil, amendată după ce Garda de Mediu a constatat încălcări privind calitatea aerului

    Garda de Mediu Prahova a constatat încălcări ale legii privind calitatea aerului de către rafinăria Petrotel Lukoil, unde vineri a izbucnit un incendiu, şi va amenda unitatea cu 15.000 de lei, transmite corespondentul MEDIAFAX. Garda de Mediu Prahova, care vineri a deschis o anchetă la rafinăria Petrotel Lukoil din Ploieşti, după ce în incinta rafinăriei a izbucnit un incendiu, a constatat încălcări privind calitatea aerului, iar în cursul zilei de luni va fi încheiat un proces-verbal de contravenţie în baza căruia rafinăria Lukoil va fi amendată cu 15.000 de lei, au declarat corespondentului MEDIAFAX reprezentanţi ai Comisariatului judeţean Prahova al Gărzii de Mediu. Rafinăria va fi amendată pentru neluarea măsurilor necesare pentru evitarea emisiilor de poluanţi în atmosferă, faptă care este sancţionată contravenţional cu amendă cuprinsă între 5.000 şi 15.000 de lei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Rafinăria Lukoil, amendată după ce Garda de Mediu a constatat încălcări privind calitatea aerului

    Garda de Mediu Prahova, care vineri a deschis o anchetă la rafinăria Petrotel Lukoil din Ploieşti, după ce în incinta rafinăriei a izbucnit un incendiu, a constatat încălcări privind calitatea aerului, iar în cursul zilei de luni va fi încheiat un proces-verbal de contravenţie în baza căruia rafinăria Lukoil va fi amendată cu 15.000 de lei, au declarat corespondentului MEDIAFAX reprezentanţi ai Comisariatului judeţean Prahova al Gărzii de Mediu.

    Rafinăria va fi amendată pentru neluarea măsurilor necesare pentru evitarea emisiilor de poluanţi în atmosferă, faptă care este sancţionată contravenţional cu amendă cuprinsă între 5.000 şi 15.000 de lei.

    Reprezentanţii rafinăriei au posibilitatea de a achita jumătate din cuantumul acestei sancţiuni contravenţionale în termen de 48 de ore de la primirea procesului-verbal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro