Studiul economiştilor Carmen Reinhart şi Kenneth Rogoff de la Universitatea Harvard pe care-şi întemeiază eforturile cei care fac presiuni pentru reducerea datoriilor guvernelor atât în SUA, cât şi în Europa conţine „erori grave“ şi ajunge la o concluzie greşită, spune o echipă de economişti ai Universităţii Massachusetts.
Un doctorand şi doi profesori, într-o lucrare care a început ca temă pentru acasă şi a evoluat treptat în critică, au încins spiritele în rândul academicienilor contestând studiul „Creştere în vremea datoriilor“ publicat în 2010 de Reinhart şi Rogoff, printre cei mai prestigioşi economişti ai lumii, scrie The Wall Street Journal. Studiul Reinhart-Rogoff ajunge la concluzia că în ţările pentru care raportul dintre datorii şi Produsul Intern Brut depăşeşte 90% tendinţa este ca economiile să nu crească, ci să se contracte în medie cu 0,1% anual. SUA sunt un exemplu de astfel de ţară – în cazul acesteia datoria ajunge la 104% din PIB, iar în Europa, în Belgia, Irlanda, Grecia, Franţa, Italia şi Portugalia datoria atinge sau depăşeşte 90% din PIB.
Lucrarea doctorandului Thomas Herndon şi a profesorilor Michael Ash şi Robert Pollin a refăcut calculele din studiul Reinhart-Rogoff şi concluzionează că în ţările cu datorii mai mari de pragul „critic“ economiile tind să crească în medie cu 2,2%, cu un punct procentual mai puţin decât rata de creştere a economiilor unde datoria este mai mică de 90% din PIB. Criticile au început la un curs de econometrie predat de profesorii Ash şi Pollin. Aceştia i-au cerut lui Herndon să refacă ecuaţiile dintr-un studiu de referinţă din literatura economică pentru a demonstra că lucrează lejer cu economia empirică. Studentul a ales „Creştere în vremea datoriilor“, descrisă de Ash ca fiind foarte atrăgătoare prin abordarea simplă şi directă.