♦ Trenurile de marfă circulă cu o viteză medie de doar 15-17 kilometri pe oră l Transportul feroviar este „verde“, răspunde de mai puţin de 1-2% din emisiile de gaze cu efect de seră din totalul emisiilor generate de sistemul de transport.
Sectorul feroviar nu poate să se dezvolte decât dacă va ajunge să beneficieze de investiţii din partea statului, aşa cum se întâmplă cu transportul rutier. Rapoartele de finanţare sunt inegale şi este nevoie de echilibru, mai ales că varianta transportului pe calea ferată este un element-cheie în procesul tranziţiei la o economie mai verde, în care impactul asupra mediului înconjurător să fie cât mai mic.
Acestea sunt concluziile speakerilor care au participat la videoconferinţa Economia verde, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank, care a avut loc miercuri şi care a fost dedicată transportului pe calea ferată şi impactului pe care îl poate avea în tranziţia către o economie circulară.
„Sistemul feroviar se confruntă cu provocări multiple, dincolo de faptul că nu prezintă niciun interes pentru oficialii Ministerului Transporturilor. Recomandarea Comisiei Europene există încă din 2010, când s-a hotărât ca transportul feroviar să devină prioritar. Noi însă alocăm 1 euro pe feroviar şi 10 euro pe rutier“, a spus Sorin Chinde, vicepreşedintele Grampet, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din Europa de Sud-Est. Surse de finanţare există, însă ele trebuie alocate proporţional cu nevoile de dezvoltare, în condiţiile în care eficienţa energetică şi sustenabilitatea sunt obiective strategice, iar Uniunea Europeană promovează transportul pe calea ferată.
„Vrem să susţinem sectorul feroviar, un sector strategic, putem oferi facilităţi de finanţare. Ştim că vorbim de o subfinanţare a acestei industrii, dar cel puţin acum pare că suntem într-un moment în care există finanţare pentru această industrie feroviară. Sunt 4-5 miliarde de euro fonduri din PNRR, mai sunt fonduri din programe operaţionale de transport, Connectivity Facility Program, dar şi fonduri pe cercetare şi dezvoltare, a spus Alexandra Strafalogea, manager departament Corporaţii Mari la Raiffeisen Bank.
„Pe lângă aceste fonduri şi alocările din PIB, vom putea lua în calcul şi sistemul bancar.“
Transportul feroviar este răspunzător pentru mai puţin de 1-2% din emisiiile de gaze cu efect de seră din totalul emisiilor din sistemul de transport, potrivit statisticilor.
„Consumurile specifice de energie cu trenul şi metroul sunt de 0,02 KWh pentru un călător şi un kilometru pe care îl parcurge, la tramvai consumul este de 0,08 pe KWh/călătorkm, în vreme ce†autoturismul propriu este responsabil de un consum de 0,56 KWh/călător/km. Totul trebuie transformat în costuri“, a spus Iosif Szentes directorul Direcţiei Dezvoltare Transport Feroviar din cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară†pentru Transport Public Bucureşti-Ilfov (TPBI).
Eduard Iancu, CEO la DB Cargo, divizia de transport marfă pe calea ferată a Deutsche Bahn, a adăugat că sectorul feroviar are nevoie de parteneriate cu guvernanţii pentru a creşte şi a se îmbunătăţi.
„Trenurile de marfă circulă acum cu 16 km pe oră, în timp ce o bicicletă ajunge şi la 36 de km pe oră. În România putem parcurge la nivelul unei luni 8.000 de km, în timp ce, tot într-o lună, în Ungaria putem să parcurgem 25.000-30.000 de km, pentru că viteza de circulaţie este diferită“, a spus Eduard Iancu.