BusinessMagazin

Tag: câciu

  • Adrian Câciu spune că OMV va plăti taxa de solidaritate

    Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, spune că OMV va plăti taxa de solidaritate. El afirmă că a solicitat Comisiei Europene să facă o normă de interpretare.

    „Pentru a nu mai fi neclarităţi în interpretarea Regulamentului şi a Ordonanţei, am solicitat Comisiei Europene să facă o normă de interpretare. (…) Lucrurile sunt, din punctul meu de vedere, clare: toată lumea va plăti această taxă. Dacă e ceva care poate fi îmbunătăţit, va fi îmbunătăţit”, spune Adrian Câciu.

    Ministrul de Finanţe spune că nu există un contact cu reprezentanţii OMV, „decât cel instituţional”.

    „Nu au existat nici presiuni, dar nici intervenţii din partea niciunei companii, fiindcă statul român este puternic” mai spune Câciu.

    Întrebat dacă este sigur că OMV se încadrează în parametrii din ordonanţă, astfel încât să plătească taxa de solidaritate, el a spus: „Sunt foarte sigur”.

    „Din punctul meu de vede, nu am dubii că această taxă de solidaritate nu va fi plătit, inclusiv de această companie (OMV- n.r.)”, încheie ministrul de Finanţe.

    „

     

  • Ce spune Câciu, după ce OMV a anunţat că va plăti taxa de solidaritate în Austria

    „Fac diferenţa între un anunţ fiscal şi unul de marketing de bursă. E un anunţ pe bursă prin care se exprimă o opinie. Credem că nu intrăm sub scopul acestei ordonanţe”, afirmă Adrian Câciu.

    El reaminteşte că „datele fiscale vor fi disponibile la finalul lunii februarie, datele finale vor fi disponibile prin declaraţie pe impozit pe profit în iunie”.

    „Pe de altă parte, această ordonanţă nu este împotriva sau referitoare la vreo companie în mod expres. Este vorba despre toate companiile care au activitate în domeniul respectiv. Reprezintă transpunerea unui regulament european care a apărut în octombrie 2022 şi a fost preluat de acolo cuvânt cu cuvânt cum este prevăzută supraimpozitarea sau contribuţia de solidaritate. Singurul lucru pe care l-a făcut statul român, având această oportunitate, a stabilit un nivel de impozitare la 60%, dar a spus, în schimb, dacă faci investiţii, îţi pot da înapoi din banii cu care te-am impozitat dacă vii cu un plan de investiţii”, a explicat Câciu.

    Adrian Câciu afirmă că „sunt foarte multe declaraţii că vom face în România şi mai puţine fapte”.

    „Toţi aşteptăm să vedem investiţii în energie. Sunt foarte multe declaraţii că vom face în România şi mai puţine fapte. Aici aş aştepta şi nu am dubii. Să nu uităm ceva: companiile din domeniul energetic deja sunt supraimpozitate. Aici există încă un instrumente de supraimpozitare care se adaugă celorlalte. Nu e vorba de a lăsa pe cineva să nu plătească acest impozit pe profitul excepţional. Pentru ce să-l plătească? Nu se duce nici în zona de pensii şi nici în zona de salarii. Acest supraimpozitări au o destinaţie foarte clară – pentru compensarea preţului la factură şi pentru investiţii în domeniul energiei. Se întorc oarecum către sector, dar să vedem investiţii”, a mai afirmat el.

  • Câciu: Am conturi la băncile româneşti, dar trebuie să trecem de partea de emoţie

    „Am conturi la băncile româneşti, nu de când sunt ministru, ci de când am card. Pe de altă parte, trebuie găsită o soluţie astfel încât să trecem de partea de emoţie”, spune Adrian Câciu.

    El afirmă că României îi trebuie un sistem bancar puternic.

    „Eu nu pot decât să îi încurajez, aşa cum am spus mereu, pe români – <cumpără româneşte>”, încheie Câciu.

    Mai mulţi lideri politici au îndemnat la boicotarea companiilor austriece, inclusiv a băncilor cu acţionariat austriac, după ce Austria s-a opus aderării României la Spaţiul Schengen.

     

  • Guvernul aprobă, miercuri, înfiinţarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare, cu capital de stat. „Va fi destinată sprijinirii mediului de afaceri”, anunţă premierul Nicolae Ciucă.

    „Prin hotărâre de Guvern, vom aproba înfiinţarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare. Este o bancă cu capital de stat. Această bancă va fi destinată sprijinirii mediului de afaceri. Este o bancă ce va fi un partener al tuturor firmelor româneşti şi instituţiilor publice şi private. Este, de asemenea, un obiectiv asumat prin PNRR şi programul de guvernare”, spune la începutul şedinţei de Guvern premierul Nicolae Ciucă.

    Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, a arătat că banca va fi condusă de un consiliu de supraveghere de şapte persoane şi un consiliul director de trei persoane, care vor avea criterii de performanţă.

    „Se face încă un pas important pentru diversificarea instrumentelor de finanţare ale economiei. Este un obiectiv pe care România, cumva, şi l-a programat începând cu 2015, dar, din păcate, nu l-a realizat. Facem azi un pas important. Următorul pas va fi realizarea actului constitutiv şi numinrea managementului acestei bănci”, precizează Câciu.

  • Câciu: România rămâne o destinaţie importantă pentru investitorii străini

    „România rămâne o destinaţie importantă pentru investitorii străini! Avem de-a face cu un context global marcat puternic de incertitudini şi volatilităţi, de consecinţele escaladării preţurilor la energie, de presiuni inflaţioniste şi costuri crescute ale finanţării. Dar, chiar şi într-un astfel de context, datele ne arată că deciziile noastre ne menţin într-o direcţie bună şi primim semnale pozitive din economie”, transmite Adrian Câciu.

    Ministrul de Finanţe arată că investiţiile străine directe au crescut cu 43,7% în primele şapte luni ale acestui an, ajungând la 5,5 miliarde euro faţă de 3,83 miliarde euro cât însumau în perioada similară a anului trecut.

    „Elementele de stabilitate (politică, economică şi de securitate) precum şi angajamentele guvernamentale referitoare la reformele asumate prin PNRR şi de reducere a deficitelor, alături de măsurile concrete de susţinere a economiei primesc un răspuns pozitiv din partea investitorilor, răspuns reflectat şi în rezultatele privind creşterea economică de 5,8% înregistrată în primul semestru al acestui an. Măsurile de sprijin al investiţiilor private recent adoptate, în valoare de 4 miliarde euro, împreună cu celelalte scheme de susţinere din pachetul <Sprijin pentru România> şi schemele de ajutor de stat individual aflate în lucru, reliefează determinarea noastră şi continuitatea eforturilor de a veni în întâmpinarea mediului de afaceri şi a-l ajuta să treacă peste această perioadă complicată printr-o acţiune proactivă şi pro-business. Mai simplu spus: mai multe investiţii înseamnă mai multe locuri de muncă şi mai ales locuri de muncă bine plătite! Sigur, suntem perfect conştienţi că până aceste rezultate pozitive nu se vor reflecta într-o creştere semnificativă a nivelului de trai al românilor misiunea noastră continuă. Tocmai de aceea planurile pentru perioada următoare se vor concentra pe realizarea acestui obiectiv şi pe contracararea puseului inflaţionist care se manifestă la nivelul întregii regiuni”,încheie Câciu.

     

  • Petre Daea, cel mai mediatizat ministru la TV în iulie. În top 3 sunt numai social-democraţi

    Membrii Cabinetului Nicolae Ciucă au înregistrat în perioada 1-31 iulie 2022 un număr total de 6.203 menţionări pe posturile TV monitorizate de mediaTRUST. Dintre aceştia, miniştrii PSD înregistreză 3.384 de menţiuni la posturile TV monitorizate de mediaTRUST, în perioada 1-31 iulie 2022, cei PNL sunt citati în 1.665 materiale iar UDMR înregistrează 1.154 de menţiuni. Numărul total de menţionări se referă la ştirile, interviurile, declaraţiile şi activitatea miniştrilor cu portofoliu.

    Petre Daea, ministrul agriculturii, este cel mai mediatizat ministru PSD la TV, în perioada monitorizată, 1-31 iulie 2022, înregistrând 1.236 de menţionări la posturile TV. Materialele în care acesta a fost menţionat au avut ca subiect guvernul Ciucă, precum şi activitatea în calitate de nou ministru al Agriculturii.

    Alexandru Rafila, ministrul PSD, înregistrează 694 menţiun, situându-se astfel pe ce-a dea doua poziţie în studiul prezentat.

    Locul 3 este ocupat de Adrian Câciu, ministrul de Finanţe din partea PSD, cu 620 materiale pe TV.

    Pe următoarea poziţie ca număr de menţionări pe TV se situează Barna Tanczos, ministrul mediului, apelor şi pădurilor din partea UDMR, citat în 560 materiale

    Locul 5 în topul miniştrilor la TV şi al celor mai active surse este ocupat de ministrul educaţiei din partea PNL, Sorin Mihai Cîmpeanu. Materialele în care acesta a fost menţionat au avut ca subiect guvernul Ciucă, precum şi activitatea în calitate de ministru al Educaţiei. Acesta este citat în 431 de materiale pe TV.

    În realizarea studiului s-au luat în calcul doar miniştrii cu portofoliu. Analiza include toate ştirile, emisiunile şi transmisiile live ale unor conferinţe de presă, în care sunt menţionaţi sau sunt prezenţi miniştrii din studiu, difuzate de posturile TV monitorizate de mediaTrust.

  • Câciu: Există risc de criză economică în România. Nu trăim într-o oază feriţi

    Există riscul unei crize economice în România, spune, ca răspuns la o întrebare, ministrul Finanţelor. Nu trăim într-o oază feriţi de riscurile apariţiei unor elemente recesioniste, adaugă Câciu, căruia însă i-ar plăcea ca analiştii economici să fie puţin mai cumpătaţi, fără „scene apocaliptice”.

    În contextul în care Consiliul Fiscal a apreciat, la veniturile bugetare, „probabilă manifestarea unui gol de venituri”, Adrian Câciu a fost întrebat dacă există probabilitatea să vină o criză în România.

    „Situaţia este complicată încă de la preluarea mandatului actualului guvern. Era complicată şi înainte, a devenit mai complicată, mai ales din februarie, când a apărut şi conflictul din Ucraina. Sunt tot felul de presiuni. Putem să le numim crize plecând de la energie până la combustibil, alimente, situaţii şi întreruperi de lanţuri de aprovizionare, o serie de incertitudini”, a răspuns ministrul.

    Câciu a adăugat: „Există riscul. Deci nu suntem într-o oază în care suntem feriţi de riscurile apariţiei unor elemente de presiune de exemplu recesioniste, dar ele au fost sau sunt anticipatele pas cu pas pentru că trebuie să te uiţi cum funcţionează anumiţi indicatori proxy – de exemplu producţia industrială este în scădere. Asta îţi arată că vei avea o dificultate, cel puţin pe trimestrul 3 şi 4 şi trebuie să iei nişte măsuri, să revigorezi acea acea zonă, astfel încât pierderile de context sau de conjunctură să nu se resimtă în efectele orizontale”.

    Astfel, riscuri de gen recesionist sunt: „după cum aţi văzut, Germania deja este într-o zonă de cvasi-stagnare. Mi-ar plăcea totuşi ca şi analiştii economici de la noi să fie puţin mai cumpătaţi în aprecieri, prezentând scene apocaliptice, pentru că nu era cazul ca să anunţăm o stagnare pe trimestrul 2”.

  • Ce spune Ministrul Finanţelor Adrian Câciu despre îngheţarea pensiilor sau salariilor

    Ministrul Finanţelor Adrian Câciu a exclus posibilitatea îngheţării pensiilor sau salariilor, în contextul reducerii cu 10% a cheltuielilor publice cu bunuri şi servicii, în vederea asigurării fondurilor pentru programul Sprijin pentru România. 

    „Nu este momentul să facem o risipă financiară pe bunuri şi servicii în acest an complicat”, a spus ministrul Finanţelor la finalul şedinţei de Guvern. „Nu uitaţi că 10 milioane de persoane depind de bugetul de stat”.

    Câciu, care spune că „trăim cea mai complicată situaţie din ultimii 70 de ani”, a precizat că nu vor fi afectate investiţiile, asistenţa socială, pensiile sau salariile, şi că reducerea cheltuielilor va fi însoţită de majorarea veniturilor la buget şi de creşterea absorbţiei fondurilor europene.

    Câciu spune că nu vor fi reduse doar achiziţiile de bunuri şi servicii, ci vor fi făcute economiii şi în alte sectoare, cum ar fi subvenţiile şi transferurile.

    Pe de altă parte, pachetul de sprijin nu va duce la creşterea inflaţiei, aşa cum au anticipat unii analişti, a spus ministrul. Câciu spune că pacchetul compensează nişte crşteri de preţuri care au avut deja loc şi cu creează inflaţie, care este pe costuri şi nu pe cerere.

    Din iulie vor fi îngheţate şi angajările la stat, a spus ministrul, care a precizat că decizia permite continuarea unor proceduri aflate în curs. „Cea mai mare creştere de posturi bugetare a avut loc între septembrie şi octombrie 2021, cu 30.000 de posturi. În acesst an avem o creştere de, cred, 1000 de posturi pe lună, la nivelul întregii administraţii, locală şi centrală, şi vin după o serie de amânări a angajărilor la stat de câţiva ani. Nu are de unde să apare o creştere semnficativă a angajări”, a spus ministrul.

    Coaliţia de guvernare a decis luni lansarea unui nou pachet de măsuri sociale şi economice de „Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde euro. Între măsurile anunţate se numără amânarea pentru 9 luni a tratelor la bănci şi un sprijin unic de 700 de lei pentru pensionarii cu pensii mici.

  • Câciu: Retragerea României din acţionariatul celor două bănci nu va avea efecte

    „Administratorii de fonduri de pensii ştiau aceste lucruri de două luni…Respectăm angajamentul pe care l-am luat şi ne coordonăm cu celelalte ţări membre. În toată această perioadă, până Parlamentul va aproba cele două proiecte de legi vom începe negocierile de ieşire”, a spus ministrul, care a dat asigurări că „impactul va fi neutru”.

    Ministrul nu a oferit detalii despre negocierile care vor urma.

    Primul proiect de lege de pe ordinea de zi a Guvernului a fost o Lege pentru denunţarea Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Colaborare Economică, încheiată la Moscova, la 22 octombrie 1963, şi a Protocolului semnat la Moscova, la 18 decembrie 1990, de modificare a Convenţiei privind decontările multilaterale în ruble transferabile şi organizarea Băncii Internaţionale de Cooperare Economică, precum şi a Statutului acestei bănci.

    Statele membre BICE sunt Bulgaria, Cehia, Mongolia, Polonia, România, Federaţia Rusă, Slovacia şi Vietnam.Capitalul subscris al Băncii este de 400 milioane euro, din care capitalul subscris vărsat este de 200 milioane euro. România are o participare de 14,2 milioane euro, iar alte 14,2 milioane euro reprezintă capital subscris nevărsat.

    Al doilea proiect a fost Legea pentru denunţarea Acordului interguvernamental privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la Moscova la 10 iulie 1970, şi a Protocolului de modificare a Acordului privind înfiinţarea Băncii Internaţionale de Investiţii şi a Statutului acesteia, semnate la 10 iulie 1970 la Moscova, deschis spre semnare la 8 mai 2014 la Havana şi semnat de România la 1 iulie 2015 la Moscova.

    Capitalul subscris este de 2 miliarde euro, din care vărsat 426 milioane euro. Capitalul subscris vărsat de România este de 26 milioane euro, iar cel nevărsat de 50 milioane euro.

    Statele membre ale BII sunt Bulgaria, Republica Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Federaţia Rusă, Slovacia şi Republica Socialistă Vietnam. Sediul central al băncii se află la Budapesta, Ungaria.

    Guvernul român a anunţat că se va urmări coordonarea cu Cehia, Slovacia şi BUlgaria, pentru o retragere simultană.

    În ambele cazuri, cheltuieli ocazionate de retragerea din acţionariatul celor două bănci, precum şi cele privind asistenţa tehnică şi juridică se vor asigura din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanţelor.

    Adrian Câciu a anunţat la începutul lunii martie intenţia României de a se retrage din cele două bănci.

  • Câciu cere CE ajutor suplimentar pentru a gestiona efectele războiului declanşat de Rusia în Ucraina

    Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, a semnat, alături de colegi din alte state europene, scrisoarea oficială adresată Comisiei Europene prin care cer ajutor suplimentar pentru a gestiona efectele războiului declanşat de Rusia în Ucraina: „Este un demers legitim”.

    „Am semnat, alături de colegi din alte state europene, scrisoarea oficială adresată Comisiei Europene prin care cerem ajutor suplimentar pentru a gestiona efectele războiului declanşat de Rusia în Ucraina. Este un demers legitim fiindcă ne confruntăm atât cu nevoia de a adăposti sute de mii de refugiaţi de război – cea mai mare parte fiind copii, dar resimţim şi dificultăţi în lanţul de aprovizionare, plus noi provocări generate de criza energetică”, anunţă pe Facebook Adrian Câciu.

    El precizează că a cerut Comisiei Europene flexibilitate în bugetul european multianual pentru a transfera fonduri suplimentare statelor membre care se confruntă cu cel mai mare aflux de refugiaţi ucraineni.

    „Totodată, considerăm că este nevoie de noi mecanisme de finanţare pentru a ajuta economia şi companiile locale să facă faţă acestei perioade complicate. Dorim să folosim toate aceste fonduri europene pentru sprijinirea populaţiei şi a mediului de afaceri, fiindcă acesta este singura modalitate prin care putem atenua impactul provocat de acest război asupra costului vieţii tuturor românilor”, conchide Câciu.