Tag: businessul romanesc

  • O perspectivă diplomată asupra businessului românesc. 10 întrebări pentru Laurence Auer, ambasadoarea Republicii franceze în România

    Cu o valoare totală a schimburilor comerciale de 10,6 miliarde de euro anul trecut, Franţa este a treia ţară generatoare de investiţii străine directe în România, după Austria şi Germania. Cum vede Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei în România, dezvoltarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări în continuare?

    „Mi se pare necesar să subliniez că puterea comerţului dintre cele două ţări constă în marea sa diversitate. Cu toate acestea, este adevărat că anumite sectoare beneficiază de legături privilegiate. Mă gândesc în special la transport, care singur a generat 29% din comerţul franco-român în 2022. Acest sector mi se pare un simbol perfect al parteneriatelor reciproc avantajoase pe care companiile noastre le-au dezvoltat de-a lungul anilor. De exemplu, Renault a făcut numeroase investiţii în România, prin brandul Dacia, contribuind la dezvoltarea industriei auto româneşti şi promovând creşterea unui mare ecosistem de subcontractare. Dacia, la rândul său, continuă să câştige cotă de piaţă în Franţa. Aş putea aminti şi sectoarele chimice şi cosmetice, în care companiile noastre găsesc numeroase puncte de vânzare în România. Dimpotrivă, românii, de exemplu, profită de excelenţa lor în domeniul IT&C pentru a exporta un număr mare de servicii către clientul lor francez”, a spus  Excelenţa Sa Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, într-un interviu scris pentru BUSINESS Magazin.

    Franţa este unul dintre principalii investitori din România de câteva decenii (al treilea, după Germania şi Austria), iar companiile franceze au investit de-a lungul timpului 9,7 miliarde de euro în ţară, adică aproape 10% din stocul total de investiţii străine directe, potrivit informaţiilor oferite de reprezentanţii Ambasadei. Franţa este al treilea client al României, precum şi al nouălea furnizor. În 2022, Franţa a importat mărfuri româneşti în valoare de 5,7 miliarde de euro şi a exportat mărfuri în valoare de 4,9 miliarde de euro în România, potrivit celor mai recente date comunicate de reprezentanţii Ambasadei Franţei în România. „Sunt mereu impresionată de dinamismul mediului de afaceri românesc. Se dezvoltă foarte rapid de câţiva ani, în special datorită adaptabilităţii actorilor privaţi. Cred că asta explică, cel puţin parţial, rezistenţa economiei româneşti în faţa crizelor succesive pe care le-am trăit în ultimii ani. În 2022, România era a treia cea mai dinamică economie din Uniunea Europeană şi, conform previziunilor Comisiei Europene, ar trebui să menţină acest rang în 2023, cu o creştere de 2,5%”, a mai adăugat Excelenţa Sa. Ea a subliniat, de asemenea, că anul 2023 marchează 15 ani de la semnarea Parteneriatului Strategic Franco-Român, a cărui foaie de parcurs a fost actualizată în octombrie 2020. „Acest parteneriat este într-un fel coloana vertebrală a relaţiei bilaterale şi identifică sectoarele economice prioritare în care noi dorim să intensificăm colaborările şi schimburile noastre deoarece potenţialul de dezvoltare este semnificativ. În special, vizează sectoarele de apărare şi energie, în special energia nucleară civilă, două sectoare prioritare pentru cele două ţări ale noastre în contextul actual. Mai mult, Franţa susţine pe deplin aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, ce marchează, printre altele, recunoaşterea unui mediu de afaceri stabil şi va fi un semnal puternic pentru investitorii străini”.

    10 întrebări pentru Excelenţa Sa Laurence Auer, Ambasadoarea Franţei la Bucureşti, într-un interviu scris pentru BUSINESS Magazin cu ocazia Zilei Francofoniei:

    1. Care sunt unele dintre provocările cu care se pot confrunta companiile franceze atunci când desfăşoară afaceri în România şi cum pot fi acestea depăşite?

    Cred că economia românească este, într-un fel, victima propriului succes. Companiile se confruntă cu dificultăţi de recrutare din cauza ratei scăzute a şomajului din ţară. În plus, densitatea scăzută a infrastructurii de transport poate fi o barieră pentru companiile noastre, dar ştim că investiţiile în derulare, în special în cadrul PNRR, urmăresc îmbunătăţirea acestui punct.

    2. Ce investiţii franceze urmează pentru România în perioada următoare şi ce impact ar putea avea acestea asupra economiei locale?

    Fiind al treilea cel mai mare investitor din România, avem multe proiecte noi, mai ales când vine vorba despre companii deja prezente care îşi consolidează prezenţa şi deschid noi locaţii de producţie sau vânzare. Mă gândesc în special la Carrefour şi Leroy Merlin, care au anunţat mai multe deschideri de magazine pentru 2023, contribuind la crearea de noi locuri de muncă.

    3. Cum lucrează Ambasada Franţei în România pentru a sprijini şi promova afacerile franceze care îşi desfăşoară activitatea în ţară?

     Ambasada Franţei oferă companiilor franceze informaţiile de care au nevoie cu privire la situaţia economică şi perspectivele de dezvoltare ale economiei româneşti, precum şi ale mediului de afaceri şi legislaţiei. Agenţia Business France organizează numeroase evenimente şi misiuni pentru companiile franceze din România pentru a ajuta companiile în eforturile lor de prospectare şi pentru a asigura contactul cu jucătorii locali.

    4. Ce sfaturi le-aţi da antreprenorilor francezi care doresc să intre pe piaţa din România şi ce resurse au la dispoziţie?

     Singurul sfat pe care îl dau companiilor noastre este să se intereseze de piaţa românească şi de potenţialul acesteia. Cred că, la fel ca în cazul oricărui proiect internaţional, este necesar să înţelegem legislaţia şi specificul cultural. Pentru aceasta, antreprenorii pot conta pe prezenţa Business France, Camera de Comerţ Franco-Română, pe reţeaua La French Tech Bucharest sau pe prezenţa consilierilor noştri în comerţ exterior din Franţa, bine stabiliţi în ţară şi mereu dornici să ajute nou-veniţii. În plus, Bpifrance, banca noastră de investiţii publice, oferă garanţii de finanţare care pot fi foarte utile.

     5. Privind în perspectivă, care consideraţi că sunt cele mai mari oportunităţi pentru afacerile franceze din România şi cum pot profita cel mai bine de acestea?

    Există multe oportunităţi astăzi. Companiile franceze care se instalează în România vor continua să beneficieze de excelenţa infrastructurii de comunicaţii şi se vor putea baza pe o forţă de muncă locală din ce în ce mai calificată. Mai mult, cred că România poate profita de proximitatea sa geografică şi culturală pentru a deveni un adevărat releu, pentru companiile noastre, între piaţa comună şi ţările balcanice sau Moldova, cu puternice aspiraţii europene.

    6. Ce model de bune practici de afaceri credeţi că ar putea fi „importat” în mediul de afaceri din România? Credeţi că există şi modele de afaceri româneşti care ar putea fi exemple în Franţa?

    Companiile româneşti şi-au demonstrat de multă vreme capacitatea de adaptare şi dezvoltare, dar încă nu sunt foarte internaţionalizate, deşi acesta poate fi un pilon pentru creştere. În direcţia opusă, Franţa îşi propune în special să sprijine dezvoltarea start-up-urilor industriale, care au un rol de jucat în dinamica reindustrializării europene în curs şi care sunt foarte adesea purtătoare de inovaţie. În acest domeniu, România are câteva exemple foarte inspirate, precum UiPath, pentru a-l numi pe cel mai cunoscut.

    7. Cât de important este rolul schimbului cultural în consolidarea legăturilor dintre Franţa şi România şi cum  influenţează acest lucru relaţiile de afaceri?

    Schimburile culturale sunt foarte importante pentru că fac posibilă întărirea interesului şi a cunoştinţelor pe care le aducem culturii celuilalt. Acord o mare importanţă menţinerii şi dezvoltării acestor legături culturale străvechi. Acestea sunt importante pentru relaţiile de afaceri deoarece ne oferă referinţe comune. De exemplu, în companiile româneşti, un anumit număr de manageri vorbesc limba franceză, ceea ce în mod firesc facilitează schimburile.

    8. Cum credeţi că ar putea fi încurajaţi turiştii francezi să vină în România?

    Cred că România ar putea comunica mai mult cu francezii, pentru că potenţialul turistic al României este imens. Ştim că ţara are o mare diversitate de peisaj şi o adevărată identitate culturală, dar acest lucru nu este încă suficient de cunoscut în Franţa. Sunt totuşi convinsă că tot mai mulţi francezi vor merge în România în anii următori.

    9. Câţi români vizitează anual Franţa şi care sunt principalele destinaţii alese de aceştia?

    Atout France, agenţia noastră naţională responsabilă cu promovarea turismului, a raportat că înainte de pandemie, aproximativ 450.000 de români călătoreau în Franţa în fiecare an. În timpul sejururilor, turiştii români preferă vizitele la Paris, zonele de coastă şi zonele muntoase, în special pentru practicarea sporturilor de iarnă.

    10. Ce părere aveţi despre asemănarea dintre Bucureşti (Micul Paris) şi Paris – care sunt aspectele culturale care ne leagă şi, dimpotrivă, principalele diferenţe?

    Cele două ţări ale noastre beneficiază de o proximitate culturală puternică datorită istoriei noastre străvechi comune. Fiecare vorbim o limbă latină şi îmi place să cred că Bucureştiul s-a inspirat din arhitectura pariziană pentru a construi un oraş bogat în patrimoniu arhitectural. În continuare, cred că cele două ţări ale noastre au fiecare identităţi culturale puternice, care îmbogăţesc şi mai mult schimburile bilaterale.

  • Businessul românesc, în oglindă cu al „vecinilor”

    În topul realizat de Coface, România este a patra cea mai importantă ţară în ceea ce priveşte companiile incluse în clasament. Totuşi, în 2018, 61 din companiile din România făceau parte din acest top, faţă de 58 anul acesta. Cum arată mediul de business românesc comparat cu al celorlalte ţări din regiune?

     

    România are doar 58 de companii incluse în Top 500 cele mai mari companii din regiunea Europei Centrale şi de Est în funcţie de rezultatele financiare obţinute în 2019, cu venituri cumulate de 71,4 miliarde de euro în 2019. Pe primul loc în clasamentul realizat de Coface se află o companie din sectorul economic petrochimic, Polski Koncern Naftowy Orlen, care anul trecut a avut afaceri de 26,1 miliarde euro în 2019. Afacerile companiei poloneze reprezintă aproape o treime din totalul afacerilor cumulate de către cele 58 de companii româneşti incluse în top.

    Declan Daly, CEO al Coface Europa Centrală şi de Est spune că „în 2019, majoritatea companiilor din regiunea ECE au beneficiat de un mediu economic favorabil continuu, aspect predominant în cazul economiilor mai mici orientate spre export”. Cifra de afaceri agregată a celor mai mari 500 de companii a crescut cu 5,5%, până la 740 de miliarde de euro. Din cele 500, 373 de companii, adică 74,6% din total, au înregistrat o creştere a veniturilor, pe când restul au avut o stagnare sau o scădere a afacerilor.

    Circa 60% dintre veniturile generate de companiile prezente în clasament sunt atribuite celor mai mari companii, reprezentate de trei mari industrii şi anume automotive şi transporturi, petrol şi gaze şi comerţul nespecializat.

    În clasamentul celor mai mari companii din regiune, compania poloneză este urmată de Skoda Auto din Cehia şi de compania multinaţională de petrol şi gaze MOL Ungaria. Interesant de observat este faptul că primele 5 cele mai mari companii din Polonia se află în primele zece locuri ale clasamentului făcut la nivelul regiunii Europei Centrale şi de Est. „Creşterea pozitivă a fost înregistrată doar în sectoarele construcţiilor, electronicii, informaţiei şi telecomunicaţiilor şi în comerţul nespecializat. Metalele, mecanica şi precizia, precum şi sectorul lemn şi mobilier au generat o cifră de afaceri mai mică prin comparaţie cu anul anterior. Pe de altă parte, profiturile nete au scăzut în toate sectoarele, cu excepţia automotive, petrol şi comerţ nespecializat”, spune Declan Daly.

    Prima companie românească inclusă în top 500 cele mai mari companii din regiune ocupă poziţia
    15 – este vorba despre Automobile-Dacia, cea mai mare companie românească, care a avut anul trecut afaceri de 5,15 miliarde euro şi un profit net de 138 milioane euro.

    Totodată, Polonia este ţara din regiune care are cele mai multe companii incluse în acest top, 163 de companii, urmată de Cehia cu 78 de companii, Ungaria, 73, iar apoi se află România.

    Chiar dacă România este a patra cea mai importantă ţară în ceea ce priveşte companiile incluse, în 2018, 61 din companiile din România făceau parte în acest top, faţă de 58 anul acesta.

    Comparativ cu anul 2018, veniturile companiilor din România incluse în top 500 al celor mai mari companii din regiune a crescut cu 7,6% în 2019. Totuşi, deşi veniturile au crescut, profiturile nete înregistrate de către cele 58 de companii au scăzut cu 19%. Evaluarea medie a României făcută de către Coface este de 6,7, ţara noastră poziţionându-se pe locul doi în regiunea Europei Centrale şi de Est în ceea ce priveşte evaluarea Coface. Companiile româneşti incluse în top aveau circa 215.000 de angajaţi anul trecut. „În 2019, mediul economic a rămas favorabil în România odată cu creşterea produsului intern brut la peste 4%. Având în vedere mărimea produsului intern brut, cele mai mari companii din România au potenţialul de a creşte şi mai mult în acest clasament în următorii ani. Exportul şi diversificarea operaţiunilor în afara României ar trebui să creeze cadrul potrivit pentru accelerarea creşterii şi alimentarea dinamici crescute a activităţii economice”, spune Eugen Anicescu, country manager, Coface România. Comparativ cu alte pieţe emergente, regiunea Europei Centrale şi de Est a fost adesea considerată ca un loc sigur, se arată în studiul realizat de către Coface. Oamenii au continuat să beneficieze de tendinţele favorabile de pe piaţa muncii, cum ar fi scăderea semnificativă a ratei şomajului în ultimii ani, o creştere solidă a salariilor, care a contribuit la o dorinţă crescută de a cheltui, care alimentează accelerarea cererii interne. Totuşi, ratele şomajului au continuat să scadă în Europa Centrală şi de Est, atingând niveluri mai mici chiar şi decât cele din Europa de Vest. În timp ce media Europei de Vest s-a ridicat la 6,9% în 2019, ratele în regiunea estică a Europei au fost de 2% în Cehia, 3,3% în Polonia, 3,4% în Ungaria şi 3,9% în România.

    Anul trecut, rata medie de creştere a PIB-ului în regiunea Europei Centrale şi de Est a fost mai slabă decât în anul 2018. Totuşi, o serie de ţări au înregistrat o creştere mai accentuată. A fost cazul Bulgariei, Estoniei, Croaţiei şi Lituaniei. De asemenea, rata de creştere a PIB-ului a rămas peste 4% în ţări precum Estonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România şi Serbia. Aceste lucruri arată faptul că mediul economic a rămas unul bun, în ciuda unei creşteri mai lente la nivelul regiunii.