BusinessMagazin

Tag: business sustenabil

  • Stakeholders pentru responsabilitate

    Dragoş Anastasiu – medic, pionier în industria transportului şi a turismului în România şi, nu de mult timp, business angel – este de părere că responsabilitatea dintr-o companie trece încet-încet, de la conducerea acesteia, până la fiecare membru al ecosistemului dezvoltat în jurul businessului.

    Fie în România, fie în altă parte (pentru că eu nu văd o diferenţă) a face business cu responsabilitate este legat în mare măsură de oameni şi natură, iar totul se dezvoltă pe termen lung. Dincolo de ideea că un business trebuie să facă bani pentru acţionari, responsabilitatea trece de acest prag şi se îndreaptă spre toţi stakeholderii, unde sunt incluşi şi statul, şi mediul înconjurător”, răspunde omul de afaceri Dragoş Anastasiu, întrebat în legătură cu felul în care vede modul de dezvoltare a unui business responsabil.

    La origine medic, el este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români. Printre reuşitele sale se numără tranzacţia prin care a vândut divizia de turism a grupului Eurolines către grupul german DerTour (Der Touristik), parte a gigantului REWE. Businessul din turism al lui Anastasiu ajunsese la o valoare cumulată de circa 150 de milioane de euro, potrivit datelor ZF şi vânzarea pare să fi fost poate una dintre cele mai bune decizii luate de antreprenor, în contextul turbulenţelor aduse de pandemie un an mai târziu finalizării tranzacţiei. Acum, activităţile lui Dragoş Anastasiu se concentrează pe serviciile de ospitalitate (deţine din 2015 Green Village 4* Resort în Delta Dunării şi are participaţii la Valea Verde Resort, din satul Cund, Transilvania), închiriere de maşini (din 2014 deţine şi franciza Enterprise Rent-A-Car) management hotelier şi dezvoltări IT. Cifra de afaceri bugetată pentru 2021 la nivel de grup se plasează la circa 35 de milioane de lei.

    Dincolo de aceste reuşite, Anastasiu se declară un CEO preocupat de  creşterea încrederii tuturor celor conectaţi cu businessul pe care îl conduce: „CEO-ul are şi va avea mereu un rol important din toate punctele de vedere. Cred, totuşi, că perioada în care marea parte a responsabilităţii stă pe umărul unui singur om (fie el antreprenor sau CEO ) trece încet – încet, iar businessul responsabil şi sustenabil va pleca de la asumarea fiecăruia şi a întregii echipe”.

    Adaugă că paşii pe care compania pe care o reprezintă îi face în direcţia durabilităţii şi capitalismului sustenabil pleacă de la ideea de responsabilitate individuală a tuturor celor care contribuie la business; în acest sens şi-au propus să lucreze la mentalitatea fiecăruia, la modul în care fiecare abordează temele de pe ordinea zilei. „Ne preocupă dezvoltarea personală a fiecăruia şi creşterea asumării, a iniţiativei şi a responsabilităţii fiecăruia, dar şi a întregii echipe”, precizează Anastasiu.

    Omul de afaceri menţionează astfel că principalele investiţii legate de sustenabilitate sunt direcţionate în dezvoltarea colaboratorilor şi a mentalităţii acestora. „Apoi, în funcţie de linia de business, avem proiecte şi investiţii importante în digitalizare şi energie verde/ regenerabilă (în special în zona hotelieră la Green Village, în Sfântu Gheorghe, Delta Dunării şi la Valea Verde în Cund, Mureş.)”, adaugă el. Dragoş Anastasiu observă că problema economiei circulare este extrem de actuală, în mod deosebit în industria ospitalităţii şi a transporturilor, iar teme precum deşeurile şi/sau energia şi soluţii sustenabile cu privire la acestea vor fi cruciale pentru succes în viitor.

    Pandemia a avut un rol în dezvoltarea de strategii axate pe valoare pe termen lung şi sustenabilitate în cadrul companiei sale: „Pandemia ne-a îndepărtat definitiv de planificarea pe termen scurt şi de oportunistică. Ne-a pus pe gânduri şi am căutat şi găsit soluţii atât pentru colaboratorii interni, cât şi pentru cei externi, dar şi pentru dezvoltarea businessului în era digitalizarii şi a economiei verzi”.

    Nu crede că directorii generali trebuie să conducă neapărat schimbările în această direcţie, ci că aceasta este o responsabilitate care aparţine tuturor celor dintr-o organizaţie. „Nu mai cred în ideea oamenilor providenţiali care se pun în fruntea mulţimilor şi le arată drumul. Cred mai mult în responsabilitatea şi iniţiativa individuală şi în modelele „de jos în sus. Aşa încât, da, cred că directorii generali pot juca un rol important, la fel cum cred că şi toţi antreprenorii mai mici şi colaboratorii lor pot şi trebuie să joace un rol la fel de important în a găsi căi de rezolvare faţă de toate temele majore cu care ne confruntăm azi, dar cu siguranţă şi mâine, şi peste 100 de ani la nivel global”. Iar în legătură cu găsirea unei persoane care să se ocupe exclusiv de acest rol, spune că preferă să responsabilizeze fiecare colaborator în parte, deşi în viitor nu exclude un rol bine determinat de CSO (Chief Sustainability Officer). „Am făcut deja de ceva timp progrese în ceea ce priveşte inovaţia şi fericirea angajaţilor (avem prin urmare manageri în aceste două domenii). Încă nu am luat în calcul un CSO, tocmai pentru că încercăm să responsabilizăm fiecare colaborator în parte. Dar nu excludem în viitor şi un rol bine determinat de CSO.”

    PROIECT SUSŢINUT DE 

  • Strategie dincolo de cifre, şi în sectorul financiar

    Dincolo de indicatorii de profitabilitate, în viitor se va pune tot mai mult accentul pe modul în care afacerile sunt conduse şi pe efectele acestora asupra tuturor, fie că vorbim despre clienţi, angajaţi sau chiar societăţi întregi. Cum se traduc iniţiativele de sustenbilitate în sectorul financiar a povestit Serge Offers, CFO al ING Bank România.

     

    Pe scurt, să faci business cu responsabilitate în România înseamnă pentru mine să contribui la o societate mai echitabilă, incluzivă şi responsabilă din punct de vedere ecologic”, răspunde Serge Offers, CFO al ING Bank România, întrebat cum vede el discuţiile despre capitalismul responsabil. El adaugă că banca pe care o reprezintă este un lider de sustenabilitate în sectorul financiar, viziune confirmată de recunoaşterea externă pe care au primit-o pentru eforturile lor ESG (mediu, social şi guvernanţă) de la furnizori independenţi de cercetare şi rating, precum Sustainalytics, S&P Global şi MSCI. „Îndreptându-ne atenţia către mediul înconjurător, ne propunem să creăm valoare pe termen lung prin abordarea Terra, o strategie de a alinia portofoliul nostru de împrumuturi cu obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările climatice”, detaliază Offers strategia lor principală în ceea ce priveşte sustenabilitatea. El menţionează că cel de al doilea raport Terra a fost publicat în octombrie 2020 şi a subliniat  progresele realizate în nouă dintre cele mai responsabile sectoare pentru schimbările climatice din portofoliul lor. În ceea ce priveşte anii ce vor urma, CFO-ul ING Bank se declară optimist. El citează un studiu al ING din aprilie 2021, potrivit căruia 72% dintre investitori spun că îşi sporesc ambiţiile atunci când vine vorba de rezultatele ESG. În plus, 48% dintre aceştia consideră că finanţarea sustenabilă va fi mai eficientă în stimularea tranziţiei companiilor cu consum intensiv de carbon comparativ cu finanţarea convenţională.

    CFO-ul ING Bank este de părere şi că membrii din conducerea unei companii vor avea un rol din ce în ce mai important în creşterea încrederii tuturor părţilor implicate în evoluţia businessului – nu doar a acţionarilor, ci şi a angajaţilor sau clienţilor, de pildă. „Conducerea joacă un rol important în înţelegerea modului în care aceste evoluţii externe le afectează compania, prin relaţionarea cu un grup mare de stakeholderi, respectiv punând aceste subiecte pe agenda internă cu o prioritate ridicată şi stabilind o ambiţie ESG clară. Nu este vorba doar de a da tonul, ci şi de promovarea şi susţinerea modelelor existente în organizaţie şi implicarea activă a angajaţilor în cocrearea viziunii”, spune Serge Offers.

    Astfel, observă el, chiar dacă rentabilitatea capitalului acţionarilor rămâne un subiect important alături de conformitatea legală, accentul se va pune tot mai mult pe modul în care businessurile sunt conduse. „Pe lângă preocupările faţă de mediu abordate mai sus, acest lucru include şi probleme sociale legate de diversitate şi incluziune, care sunt mult mai vaste decât egalitatea de gen şi includerea persoanelor cu dizabilităţi, LGBT sau din diferite medii etnice”, exemplifică Offers. Anul trecut, ING a fost unul dintre membrii fondatori ai Camerei de Comerţ Române pentru Diversitate, care este prima de acest gen la nivel global şi îşi propune să creeze drepturi şi oportunităţi egale pentru toţi.

    ING are un director global de sustenabilitate care coordonează eforturile de acest tip în întreaga companie. „Indiferent de structura organizatorică precisă, cred că a avea membri dedicaţi în top management este o condiţie prealabilă pentru succes. Acest lucru permite să ai lideri de opinie atât de necesari în această zonă, care alocă timp pentru a menţine relaţia cu o gamă largă de stakeholderi relevanţi, precum şi asigurarea faptului că acest subiect este în mod continuu în fruntea agendei şi că progresul este monitorizat în raport cu un set de indicatori de performanţă predefiniţi.”

    Care sunt paşii specifici unei instituţii din industria financiar-bancară pe care o ia în direcţia capitalismului sustenabil? Concret, ING poate avea un impact substanţial asupra mediului prin oferirea de finanţări sustenabile, ori sub formă de împrumuturi şi obligaţiuni. Potrivit lui Serge Offers, la nivel de grup, ING a fost unul dintre liderii pieţei în ceea ce priveşte finanţarea sustenabilă în 2020. Au facilitat 60 de obligaţiuni verzi, sustenabile şi sociale şi au acordat 47 de împrumuturi de sustenabilitate. În 2021, au intermediat peste 15 obligaţiuni şi au acordat 25 de împrumuturi verzi şi de sustenabilitate. „Intensificăm şi în România aceste activităţi – am fost implicaţi la nivel local în primele împrumuturi şi obligaţiuni sindicalizate verzi. Investigăm, de asemenea, dacă putem veni în întâmpinarea persoanelor fizice într-un mod similar, pentru a aduce îmbunătăţiri caselor lor sau pentru a cumpăra maşini electrice”, adaugă Offers.

    Concentrându-se pe investiţii sociale, el menţionează Banometru şi Startarium, care şi-au relansat noile platforme în primul trimestru al anului 2021. Banometru sprijină persoanele care se confruntă cu probleme financiare şi a adus noi instrumente pentru utilizatorii săi, inclusiv calculatoare de economii şi împrumuturi sau o nouă secţiune pentru finanţele personale în perioade de criză. Startarium oferă informaţii şi îndrumări comunităţii de start-up-uri, oferind instrumente, experţi şi cunoştinţe concepute pentru a ajuta antreprenorii români să îşi lanseze şi să îşi dezvolte afacerile. Platforma actualizată a adăugat noi instrumente pentru învăţare şi practică, de la cursuri ghidate A-Z până la şabloane gratuite, precum cele pentru modelul de afaceri sau propunerea unică de valoare (Value Proposition). În plus, vor continua parteneriatul cu Code4Romania, iniţiativa „Adoptă un proiect” şi campaniile lor sociale, în care clienţii se alătură eforturilor lor şi joacă un rol activ prin donaţii direct din Home’Bank. De asemenea, menţionează el, în afară de programele companiei de responsabilitate socială corporativă, spune că siguranţa şi bunăstarea angajaţilor lor rămâne o prioritate ridicată. „Acum că pandemia se ameliorează, atenţia se îndreaptă către întoarcerea treptată la birou şi găsirea unui echilibru adecvat în a lucra structural o parte din timp de acasă.”

     Întrebat şi ce crede despre economia circulară, Serge Offers  spune că pentru el este cel mai bine descrisă printr-o schimbare de paradigmă de la „iei-produci-deşeu” la „reduci-reutilizezi-reciclezi”. „În funcţie de natura companiei, amploarea directă a beneficiilor ar putea fi diferită, însă fiecare poate contribui la o lume mai bună. Luând ca exemplu ING, sediul nostru din România a primit certificarea BREEAM outstanding pentru sustenabilitate şi am luat măsuri pentru a elimina paharele de plastic din sediu, iar pe viitor vom optimiza călătoriile de afaceri, luând în considerare alternative precum întâlnirile digitale.” Adaugă că tranziţia circulară este declanşată parţial de o nouă legislaţie, cum ar fi Directiva privind materialele plastice de unică folosinţă sau introducerea dreptului de a repara. Dar este, totodată, declanşată de progresul tehnologic sau de schimbările de preferinţe. „Cele două din urmă au condus, de exemplu, la noi modele de afaceri în gestionarea deşeurilor, care vizează redistribuirea materialelor sau schimbarea preferinţelor unor persoane de la proprietate la împărţirea bunurilor, cum ar fi maşinile. ING sprijină activ aceste companii în tranziţia lor şi a coordonat în 2019  primul împrumut sindicalizat pentru dezvoltarea sustenabilă a celui mai mare parc de reciclare din România.”

    De altfel, el menţionează că ING a fost printre primii din industrie atunci când a venit vorba să stabilească obiective ESG, să emită obligaţiuni verzi şi să ofere împrumuturi legate de sustenabilitate. „Pandemia a avut un impact profund asupra multor modele de afaceri datorită digitalizării accelerate, care a presupus schimbarea comportamentului clienţilor şi reevaluarea lanţurilor valorice globale. Acest lucru doar ne-a reconfirmat direcţia noastră strategică de a deveni un lider digital bazat pe date, având schimbările climatice drept unul dintre principalii piloni de sustenabilitate.” Conform studiului ING despre sustenabilitate, alte companii au avut o reacţie similară. Deşi 53% dintre companiile din sondajul nostru au avut reduceri de buget în urma pandemiei, 57% reuşesc să-şi accelereze planurile de transformare sustenabilă şi 37% se îndreaptă mai repede către obiectivele sociale precum diversitatea şi standardele forţei de muncă.

    Serge Offers este de părere că, în general, top managementul şi companiile mari trebuie să joace un rol important în modul în care putem răspunde ca societate provocărilor majore cu care ne confruntăm. „Poziţiile noastre vin cu responsabilitatea de a crea o conştientizare amplă a provocărilor actuale şi viitoare cu care ne confruntăm sau ne vom confrunta după pandemie, precum şi de a contribui la găsirea unor posibile soluţii care să promoveze sănătatea şi bunăstarea întregii societăţi. Deşi fiecare companie este poziţionată diferit şi, ca instituţie financiară, ING consideră că avem cel mai mare impact prin portofoliul nostru de credite, ar trebui să fim, de asemenea, dispuşi să participăm la dezbaterea publică despre ceea ce înseamnă să fii o societate incluzivă, echitabilă şi responsabilă cu mediul înconjurător.”

    De ce rubrica Business sustenabil?

    Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.

  • Energia verde trece la următorul nivel

    După ce în 2008 a demarat investiţiile în cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa devenind astfel unul dintre contribuitorii principali la atingerea ţintelor de energie verde ale României, grupul CEZ trece la următorul val de dezvoltare. ​Ce înseamnă pentru companie în noua paradigmă sustenabilitatea, digitalizarea şi angajamentul faţă de oameni a povestit Ondrej Safar, country manager al CEZ Group România.

     

    Călătoria noastră a început acum mai mult sau mai puţin 15 ani, după privatizarea Electrica Oltenia, şi suntem prezenţi în casele a 1,4 milioane de clienţi din regiunea Olteniei. Din această perspectivă, a derula această afacere în mod responsabil înseamnă să ne asigurăm că toţi aceşti oameni au continuitate în alimentarea cu energie, că serviciile noastre îşi îmbunătăţesc continuu calitatea şi că reuşim să le oferim la costuri acceptabile”, descrie Ondrej Safar, Country Manager al CEZ România, una dintre modalităţile în care compania derulează un business responsabil. El subliniază necesitatea îmbunătăţirii serviciilor într-o modalitate care să asigure preţuri acceptabile pentru client. De asemenea, la fel de important pentru ei este faptul că investesc împreună cu acele comunităţi în care sunt prezenţi.

    „Modul nostru de a investi ţine cont de planurile de dezvoltare ale comunităţii în care operăm. Şi acestea au propriile planuri de dezvoltare, iar electricitatea are legătură cu toate acestea, de aceea trebuie să înţelegem care este direcţia potrivită în care să ne îndreptăm, la rândul nostru, investiţiile.” În 2008, au demarat investiţiile în regenerabile şi astfel au devenit unul dintre contribuitorii principali la atingerea ţintelor României de energie regenerabilă, dezvoltând cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, pe care îl operează şi în prezent. Acum se pregătesc pentru următorul val de dezvoltare a producţaiei din surse regenerabile. „Am început această pregătire acum 4-5 ani, pentru că ne aflăm în faţă unei transformări majore a sectorului energetic. Vom asista la schimbări semnificative în modul în care producem şi consumăm electricitate care vor continua în următorul deceniu, iar aceste schimbări trebuie să se reflecte şi în capacitatea reţelelor – un aspect foarte important pentru noi. Pentru că este în responsabilitatea noastră să fim facilitatori ai acestei schimbări şi, nu cei care o complică sau o blochează. În linii mari, asta înseamnă pentru noi să acţionăm responsabil în domeniul energetic.”

    Ondrej Safar crede că din ce în ce mai mult se dezvoltă şi în România atenţia în direcţia businessurilor responsabile şi asupra indicatorilor care nu ţin neapărat de ţinte de profit, iar în mod particular, în ceea ce priveşte companiile CEZ, au început să publice rapoartele de sustenabilitate în 2017. „Obişnuiam să raportăm public despre profit şi investiţii, dar nu înţelegeam cu adevărat şi nici nu aveam suficiente informaţii şi date, despre impactul activităţilor noastre. Şi am simţit nevoia să avem un mod structurat şi transparent de a înţelege şi de a comunica impactul activităţilor pe care le derulăm.” Începând cu anul 2017, grupul a publicat periodic rapoarte de sustenabilitate, care au fost certificate de Institutul GRI în fiecare an. „Acum pot spune că sustenabilitatea a devenit o parte integrantă din activităţile noastre obişnuite şi o aşteptare firească din partea oricărui manager şi a oricărui angajat. Suntem cu adevărat parte din mediu şi e important să ţinem cont de nevoile, dorinţele şi obiectivele comunităţii şi să ne calibrăm afacerea în funcţie de acestea. Altfel, nu vom putea avea succes.”

    În ceea ce priveşte sectorul energetic, dincolo de regenerabile, miza este să menţină această afacere funcţională şi în viitor, ceea ce înseamnă, potrivit lui Ondrej Safar, digitalizare. Cum se traduce aceasta pentru compania pe care o reprezintă? „Acum, avem aceste unităţi foarte mari de producţie, precum CEZ Oltenia sau chiar Parcul Eolian CEZ, în care producem energia care, prin intermediul reţelelor de transport şi distribuţie, ajunge la consumatori.  Iar aceştia consumă electricitatea. Viitorul, însă, înseamnă producţie descentralizată. Adică oamenii îşi vor produce propria energie în propriile facilităţi. De exemplu, acolo unde funcţionează o fabrică se vor monta celule fotovoltaice, în parcuri, pe acoperişuri, în case etc. Cu alte cuvinte, electricitatea va fi produsă acolo unde se şi consumă”, explică Safar. Astfel,  în viitor, modul în care va funcţiona reţeaua de distribuţie va fi cu totul diferit, direcţie în care trebuie să implementeze foarte multe sisteme. 

    „Trebuie să lucrăm cu multe date ca să putem păstra echilibrul în reţea şi de aceea, digitalizarea e importantă. Acum 15 ani, când vorbeam despre implementarea sistemelor, era vorba mai ales despre eficienţă, dar acum când vine vorba despre sisteme, ne referim mai ales la gestionarea unor volume foarte mari de date care rezultă din procesele de producţie şi distribuţie. Aşa că, nu e vorba despre o investiţie de optimizare ci despre una care ne asigură capacitatea de a gestiona şi de a coordona procesele în viitor.” Valoarea investiţiei direcţionată în digitalizare ajunge astfel la aproximativ 60 de milioane de euro, iar dincolo de aceasta, vor investi semnificativ şi în oamenii care vor folosi aceste sisteme pentru atingerea potenţialului maxim al acestora. Reţelele vor trebui să fie întreţinute tot de oameni, prin urmare trebuie să se asigure că vor şi avea experţii necesari în acest domeniu. În acest sens, au iniţiat şi derulează în continuare proiectul Ucenic Electrician, prin care atrag elevi în fiecare judeţ şi le arată acestora ce înseamnă să fii electrician. „Pentru că nu e vorba numai despre lucrul la stâlp, ci în mare măsură despre tehnologie, care devine parte integrantă din viaţă curentă a tuturor, inclusiv a electricienilor. Chiar asta le explicăm tinerilor, că e din ce în ce mai mult vorba despre tehnologie.” Cealaltă direcţie în care investesc este pentru a-i ajuta pe clienţi să depăşească cu bine perioada de tranziţie spre producţia distribuită.

    „Rolul nostru e să le fim alături, iar în această fază e vorba despre a le explica ce înseamnă şi de ce au nevoie pentru implementare. Am fost foarte activi în astfel de iniţiative, ca de exemplu acum un an când au fost promovate subvenţii pentru montarea de panouri fotovoltaice, iar noi i-am ajutat pe clienţi să acceseze acele subvenţii şi să implementeze proiectele.” De asemenea, anul trecut au sprijinit şcolile să devină independente energetic, prin montarea de panouri fotovoltaice pe clădirile proprii, iar Ondrej Safar crede că aceasta serveşte şi unui scop educaţional, ajutându-i pe elevi să înţeleagă concret despre ce e vorba: „Nu e science fiction, ci o tehnologie care devină parte din viaţă de zi cu zi”. Sunt activi şi în proiectele europene care tratează sărăcia energetică, precum Social WATT – în care cei mai mari jucători de pe piaţa europeană îşi împărtăşesc experienţele şi soluţiile de reducere a sărăciei energetice şi creştere a eficienţei energetice. În prezent, au aproximativ 2.000 de prosumeri conectaţi (1.909 la 01.06.2021; clienţi care produc propria electricitate) şi Safar spune că au multe alte cereri în curs de racordare.

    „Tendinţa este în creştere, cu câţiva factori care contribuie în mod direct: tehnologia se ieftineşte, iar asta va aduce argumentul economic, unul dintre cele mai puternice, mai mult în atenţia oamenilor.” El aseamănă dezvoltarea acestui segment cu evoluţia serviciilor de telefonie, începând cu anii ’90. „Era visul fiecărui cămin să aibă propriul telefon fix (vin din Republica Cehă, tot o ţară comunistă, ca şi România), iar oamenii erau dispuşi să aştepte ani la rând pentru asta. Iar apoi, la un moment dat, toţi aveau un telefon mobil şi nimeni nu mai dorea un telefon fix. Şi totul s-a întâmplat foarte repede şi a fost o chestiune strict legată de evoluţia tehnologică. Tot asta se va întâmpla şi în sectorul energetic. Iar perioada în care s-au schimbat lucrurile a fost una relativ scurtă, nu a durat decenii. Ne apropiem de momentul în care vom avea la dispoziţie tehnologia care să susţină şi stocarea de energie, pentru că în fluxul energetic stocarea e unul dintre aspectele esenţiale, mai ales când vine vorba de producţia din surse regenerabile.” Un aspect crucial pentru companie, adaugă Ondrej Safar, este să se asigure că au angajaţi suficienţi, dar şi performanţi, instruirea angajaţilor existenţi şi pregătirea generaţiei viitoare fiind o altă direcţie de concentrare a companiei.

    „Aceasta nu este ceva cu care ne confruntăm doar noi, ci o provocare pentru întreg sectorul energetic. Suntem un jucător important în regiunea Olteniei şi în afară de a fi un angajator direct semnificativ, creăm locuri de muncă pentru mulţi alţii. În fiecare an investim aproximativ 60 milioane de euro în reţea, investiţii implementate în proporţie covârşitoare cu companii locale.” Proiectul menţionat,  Ucenic Electrician, nu dezvoltă doar generaţia viitoare de angajaţi ai noştri, ci şi generaţia viitoare de angajaţi şi experţi ai companiilor locale din sector cu care lucrează. „Pentru că nu doar noi avem nevoie de electricieni, ci şi întreaga regiune. Mai ales după COVID, economia începe să îşi revină, domeniul construcţiilor începe să îşi revină şi există riscul să ne întoarcem la situaţia de acum 2-3 ani când aveam o criză de forţă de muncă specializată. Şi acesta e un risc destul de mare în viitor şi devine cu atât mai important să ne asigurăm că avem suficient personal calificat.” La fel de important, punctează el, este dezvoltarea abilităţilor digitale ale angajaţilor: „Pentru că poate fi atractiv să fim digitali, dar la finalul zilei, suntem fiinţe umane, nu trebuie să fim toţi experţi în tehnologie, deci trebuie să facem tehnologia să fie pe înţelesul şi la îndemâna oamenilor. Să nu adoptăm tehnologia de dragul tehnologiei, ci să oferim servicii de care au nevoie clienţii noştri şi să o facem în aşa fel încât clientul să o înţeleagă şi să o folosească”. În contextul pandemiei, mai mult ca oricând, a fost nevoie să se asigure că sunt alături de angajaţii lor, iar aceştia au parte de sprijinul necesar.

    „Când a început pandemia, prioritatea noastră a fost să ne asigurăm că oamenii noştri sunt foarte protejaţi, că nu le e teamă să meargă în teren să îşi facă treaba, pentru că era esenţial să existe continuitate în alimentarea cu energie electrică. Mai ales în primul trimestru al pandemiei, în timpul carantinei, nivelul energiei distribuite a crescut semnificativ, iar întreruperea în alimentare ar fi fost o problemă importantă. Aşa că am făcut tot posibilul ca oamenii noştri să fie protejaţi şi echipaţi corespunzător şi că îşi depăşesc teama de a-şi desfăşura activitatea. Şi asta e ceva ce cred că a contat, pentru că oamenii au înţeles că nici nu e o situaţie pe termen scurt, dar că orice s-ar întâmpla şi oricât ar fi de greu, le suntem alături şi ne asigurăm că au tot ce le trebuie, ca în orice parteneriat.”

    De asemenea, nici măcar în primele luni de pandemie, nu au oprit niciuna dintre lucrările de investiţii pentru că şi-au dorit să se asigure că subcontractorii lor nu concediază oameni şi au activitate: „Şi astfel le-am dat încredere că nu sunt în pericol să îşi piardă slujbele şi că merită să continue să lucreze”. Ondrej Safar spune că a fost nevoie de măsuri de siguranţă numeroase, de bugete suplimentare şi nu a fost simplu deloc: „E foarte important să menţii ritmul de lucru şi, mai ales, pe oameni implicaţi. Şi cred că asta a contat foarte mult”. Anul 2020 a fost cel în care grupul CEZ şi-a schimbat şi acţionarul – cehii de la CEZ au vândut operaţiunile din România australienilor de la Macquarie Infrastructure and Real Assets, în cea mai mare tranzacţie din energie din ultimii ani. „Avem un nou acţionar, unul dintre cele mai mari fonduri de infrastructură din lume şi, cred că acesta e un semn foarte bun pentru România – că un astfel de investitor intră pe piaţa românească – un semn de apreciere şi încredere pentru dezvoltarea României. Vorbim de un investitor pe termen lung (7 ani sau mai mult), care e interesat în primul rând de creşterea valorii companiei, deci probabil că în prima fază nu vom vorbi despre profit, ci despre sănătate şi securitate în muncă şi valoarea pe termen lung a companiei. Iar asta e o perspectivă parţial nouă pentru noi, dar una foarte interesantă.”

    De altfel, sintetizând anul care a trecut, Ondrej Safar spune: „A fost un an foarte interesant din multe puncte de vedere. Mărturisesc că, la început, am fost îngrijorat de ce ar putea să urmeze. Pe de altă parte, trebuie să spun că ne-am descurcat grozav. Şi pentru asta mulţumesc tuturor angajaţilor organizaţiei. Pentru că a fost dur, am avut sute de oameni în teren atunci când toată lumea stătea acasă, la fel ca în cazul serviciului de ambulanţă, schimbând salopetele sanitare de câteva ori pe zi, purtând continuu masca … deci a fost foarte dur şi nou pentru toată lumea. Iar partea cea mai bună e că nu au existat dezbateri dacă e nevoie să o facă sau dacă vor să o facă. Pur şi simplu, colegii mei şi-au făcut treaba. Iar asta îmi spune că oamenilor noştri le pasă cu adevărat de muncă lor şi îi înţeleg corect impactul”.

    Iar una dintre marile întrebări pentru anii care urmează, crede Safar, se leagă tocmai de păstrarea învăţăturilor dobândite în perioada aceasta: „Cum facem să păstrăm toate lucrurile extraordinare pe care le-am obţinut şi le-am învăţat şi în viitor? Pentru că e foarte uşor ca, odată ce COVID dispare, să revenim la
    2018/2019 şi la cum făceam lucrurile pe atunci. Însă ar fi o pierdere uriaşă. Aş zice că e foarte important pentru cei care dezvoltă businessuri în România să înceapă să înţeleagă care e impactul real în viaţa celorlalţi al lucrurilor/serviciilor pe care le oferă şi să încerce să le dea cât mai mult sens pentru vieţile clienţilor şi mediului lor. Pentru că, pe termen lung, doar această abordare este una profitabilă.”

     

     

    De ce rubrica Business sustenabil?

    Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.

     

    Pilonii de bază pentru o activitate/afacere responsabilăa, în viziunea CEZ România:

    ♦ Sănătate şi securitate în muncă – un aspect care este şi mai mult contextualizat de noul lor acţionar care are ca motto şi obiectiv: „indiferent ce facem, cel mai important este ca toţi angajaţii noştri să se întoarcă în siguranţă acasă de la serviciu; deci, estae aspectul care primează în toată activitatea“;

    ♦ Digitalizare;

    ♦ Angajament faţă de oameni;

    ♦ Grijă pentru mediu;

    ♦ Dialog şi transparenţă;

    ♦ Comunităţi locale.