BusinessMagazin

Tag: business international

  • Iulian Stanciu, CEO şi acţionar eMag: “Cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase.” – VIDEO

    Iar rezultatele noastre nu au fost obţinute de mine, nu cred că mulţi mă cunosc pe mine, pentru că n-am ieşit atât de mult la evenimente, cred că de fapt este un vot pentru echipa noastră din spate, unde sunt foarte mulţi oameni curajoşi şi, de asemenea, pentru cultura pe care noi o avem în companie. O cultură bazată pe inovaţie şi pe greşeală până la urmă, şi pe asumarea greşelii. De aici cred că am învăţat şi oamenii au admirat curajul ăsta de a greşi şi de a merge mai departe.

    Am să răspund cu un lucru pe care l-am învăţat pe parcurs din zona de finaţe care spune cam aşa: “Revenue is vanity. Profit is sanity. Cash is reality.” 

    Deci când vorbim de cifră de afaceri şi profit sunt lucruri doar temporare, până la urmă doar banii contează dacă vorbim de finanţe. Dar întorcându-ne la partea de admiraţie şi de lucruri care contează în business, cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase, iar la noi cred că şi curajul a contribuit, curajul de a trece graniţe şi de a construi un business internaţional. Am o viaţă destul de simplă, îmi place să alerg, mă duc la concursuri de alergare, nu sunt talentat, nu sunt printre cei mai buni. Sunt în schimb foarte ambiţios, îmi place să citesc şi să învăţ încontinuu şi îmi petrec mult timp cu familia şi cu prietenii.

    O realizare – cred că este greu de spus. Dacă vorbim de cariera de business, cred că faptul că am reuşit să construiesc o echipă independentă care poate să lucreze şi fără mine. Oameni, cum spuneam, foarte curajoşi şi care sunt legaţi între ei nu neapărat printre obiective de business ci foarte mult prin valori şi prin cultură. Sfat pentru viitorii antreprenori: “cred că este important curajul”. Cred că avem în România oameni foarte inteligenţi, foarte muncitori, cu o educaţie foarte bună la fel cum sunt toţi antreprenorii din vestul Europei, din State sau din alte ţări dezvoltate. Cred că avem nevoie de mai mult curaj. Curajul de a trece graniţe, curajul să construiască un plan de business pe un termen mai lung. Să ceară bani de la investitori pentru că bani sunt foarte mulţi şi în România şi în afara României pentru capital de risc, iar acest capital de risc te poate ajuta să te dezvolţi foarte rapid.

  • Iulian Stanciu, CEO şi acţionar eMag: “Cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase.” – VIDEO

    Iar rezultatele noastre nu au fost obţinute de mine, nu cred că mulţi mă cunosc pe mine, pentru că n-am ieşit atât de mult la evenimente, cred că de fapt este un vot pentru echipa noastră din spate, unde sunt foarte mulţi oameni curajoşi şi, de asemenea, pentru cultura pe care noi o avem în companie. O cultură bazată pe inovaţie şi pe greşeală până la urmă, şi pe asumarea greşelii. De aici cred că am învăţat şi oamenii au admirat curajul ăsta de a greşi şi de a merge mai departe.

    Am să răspund cu un lucru pe care l-am învăţat pe parcurs din zona de finaţe care spune cam aşa: “Revenue is vanity. Profit is sanity. Cash is reality.” 

    Deci când vorbim de cifră de afaceri şi profit sunt lucruri doar temporare, până la urmă doar banii contează dacă vorbim de finanţe. Dar întorcându-ne la partea de admiraţie şi de lucruri care contează în business, cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase, iar la noi cred că şi curajul a contribuit, curajul de a trece graniţe şi de a construi un business internaţional. Am o viaţă destul de simplă, îmi place să alerg, mă duc la concursuri de alergare, nu sunt talentat, nu sunt printre cei mai buni. Sunt în schimb foarte ambiţios, îmi place să citesc şi să învăţ încontinuu şi îmi petrec mult timp cu familia şi cu prietenii.

    O realizare – cred că este greu de spus. Dacă vorbim de cariera de business, cred că faptul că am reuşit să construiesc o echipă independentă care poate să lucreze şi fără mine. Oameni, cum spuneam, foarte curajoşi şi care sunt legaţi între ei nu neapărat printre obiective de business ci foarte mult prin valori şi prin cultură. Sfat pentru viitorii antreprenori: “cred că este important curajul”. Cred că avem în România oameni foarte inteligenţi, foarte muncitori, cu o educaţie foarte bună la fel cum sunt toţi antreprenorii din vestul Europei, din State sau din alte ţări dezvoltate. Cred că avem nevoie de mai mult curaj. Curajul de a trece graniţe, curajul să construiască un plan de business pe un termen mai lung. Să ceară bani de la investitori pentru că bani sunt foarte mulţi şi în România şi în afara României pentru capital de risc, iar acest capital de risc te poate ajuta să te dezvolţi foarte rapid.

  • Şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional. Acum are o avere de 1,1 miliarde de dolari

    Ken Grossman îşi trăieşte visul: şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional care i-a adus câştiguri impresionante. Averea lui este estimată de Forbes la 1,1 miliarde de dolari. Prima bere a fost îmbuteliată în 1980, iar de atunci Sierra Nevada Brewing Company a devenit al treilea cel mai mare producător de bere artizanală din SUA şi al şaptelea cel mai mare producător de bere din ţară, relatează CNN.

    Grossman şi-a deschis prima microberărie în Chico,California în 1976, iar în curând berile lui au atras atenţia oamenilor. “În 1980 erau aproximativ 45 de companii care produceau bere. Era un moment foarte jos din punctul de vedere al producţiei de bere”, spune Grossman.

    În prezent, în SUA sunt mult mai multe companii decât în trecut, iar vânzările de bere artizanală au ajuns la 22,3 miliarde de dolari, adică cam 12% din piaţa berii din SUA. Potrivit Asociaţiei berarilor, numărul berăriilor a crescut în 2015 cu 15%.

    Printre ei se află şi Sierra Nevada care acum produce 1,2 milioane de butoaie de bere anual din două fabrici.Anul trecut compania a produs aproape 200 de beri diferite şi vânzările au crescut cu 17,3%, dar tot berea Pale Ale este vedeta care are o pondere de 49% la cifra de afaceri.

    Sierra Nevada se extinde în continuare dincolo de graniţele Statelor Unite şi este deja o băutură populară în Marea Britanie, Australia şi Italia, potrivit lui Grossman.

    “Îmi place alchimia, ştiinţa, aromele, creativitea. Sunt atât de multe lucruri placute legate de producţia de bere”

     

  • Şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional. Acum are o avere de 1,1 miliarde de dolari

    Ken Grossman îşi trăieşte visul: şi-a transformat pasiunea pentru bere într-un business internaţional care i-a adus câştiguri impresionante. Averea lui este estimată de Forbes la 1,1 miliarde de dolari. Prima bere a fost îmbuteliată în 1980, iar de atunci Sierra Nevada Brewing Company a devenit al treilea cel mai mare producător de bere artizanală din SUA şi al şaptelea cel mai mare producător de bere din ţară, relatează CNN.

    Grossman şi-a deschis prima microberărie în Chico,California în 1976, iar în curând berile lui au atras atenţia oamenilor. “În 1980 erau aproximativ 45 de companii care produceau bere. Era un moment foarte jos din punctul de vedere al producţiei de bere”, spune Grossman.

    În prezent, în SUA sunt mult mai multe companii decât în trecut, iar vânzările de bere artizanală au ajuns la 22,3 miliarde de dolari, adică cam 12% din piaţa berii din SUA. Potrivit Asociaţiei berarilor, numărul berăriilor a crescut în 2015 cu 15%.

    Printre ei se află şi Sierra Nevada care acum produce 1,2 milioane de butoaie de bere anual din două fabrici.Anul trecut compania a produs aproape 200 de beri diferite şi vânzările au crescut cu 17,3%, dar tot berea Pale Ale este vedeta care are o pondere de 49% la cifra de afaceri.

    Sierra Nevada se extinde în continuare dincolo de graniţele Statelor Unite şi este deja o băutură populară în Marea Britanie, Australia şi Italia, potrivit lui Grossman.

    “Îmi place alchimia, ştiinţa, aromele, creativitea. Sunt atât de multe lucruri placute legate de producţia de bere”

     

  • Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort

    Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.

    Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.

    Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.

    De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.

    Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.

    Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.

    Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.

    Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.

  • Cu ce dificultăţi majore se vor confrunta multinaţionalele în viitorul imediat

    •           Reputaţia multinaţionalelor este sub atac

    77% dintre respondenţii la studiul global Taxand 2015 au considerat că expunerea în media a activităţilor de planificare şi optimizare a taxelor prejudiciază reputaţia companiilor, dacă acestea sunt percepute ca fiind “agresive”.

    Atmosfera politică şi opinia publică au un impact direct asupra operaţiunilor companiilor: 60% dintre companiile multinaţionale au înregistrat o intensificare vizibilă a  controalelor din partea autorităţilor fiscale în ultimul an, iar 70% dintre respondenţi au remarcat o atenţie sporită acordată de autorităţi elementelor de substanţă în tranzacţiile acestor companii, pe lângă verificările de rutină şi de formă. “Practic, autorităţile fiscale din toate ţările se concentrează acum mult mai mult pe ce se întâmplă în realitate, pe substanţa tranzacţiilor, versus pe ce se prevede a se întâmpla în contracte, care pot reprezenta doar formal o tranzacţie” declară Angela Roşca.

     

    •           Noua ordine mondială : multinaţionalelor le va fi tot mai greu să  transfere profiturile dintr-o ţară în alta, în goana după fiscalitate redusă

    Reglementările internaţionale BEPS (« Base erosion and profit shifting ») introduse recent de OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) în ceea ce priveşte profiturile multinaţionalelor, cu scopul de a limita strategiile de reducere a bazei de profit impozabile recunoscute în diverse ţări, sunt privite cu rezerve de directorii financiari ai corporaţiilor. Aceştia nu sunt convinşi că iniţiativele de reglementare BEPS vor reuşi să creeze un sistem internaţional de taxare sustenabil, deşi 80% dintre respondenţi consideră necesare reforme majore în sistemul actual de impozitare la nivel global.

    Raportarea « country-by-country » de completare a dosarului preţurilor de transfer la nivel de ţară în cazul multinaţionalelor rămâne cea mai contestată arie a iniţiativei BEPS, companiile fiind îngrijorate de potenţiale probleme de confidenţialitate a datelor şi informaţiilor strategice, de dificultatea prezentării acestor informaţii in dosarele lor de preţuri de transfer, precum şi de costul ridicat al acestei noi cerinţe de documentare.

     

    •           Impozitarea tranzacţiilor transfrontaliere continuă să le dea dureri de cap multinaţionalelor

    Preţurile de transfer au fost considerate zona care creează cele mai multe probleme directorilor financiari, precum şi subiectul care a atras cel mai mult atenţia autorităţilor şi a opiniei publice.  Preţurile de transfer se referă la preţurile practicate pentru bunuri şi servicii, percepute între companii din cadrul aceluiaşi grup sau deţinute/controlate în comun, şi care sunt adesea o zonă gri, în care plafoanele impuse de autorităţile fiscale pot deveni arbitrare sau insuficient înţelese şi dificil de implementat în practică. Pe de altă parte, această arie e de un real interes în jocul mondial al alocării profiturilor în ţările îin care se adaugă efectiv valoare pe lanţul de producţie-distribuţie.

     

    •           Concurenţă intensă între ţări pentru a atrage investitorii. România se înscrie în cursă.

    83% dintre respondenţi consideră că în următorii 5 ani concurenţa dintre state, prin intermediul impozitării, va creşte. În multe cazuri, deşi statele introduc reglementări din ce în ce mai stricte în verificarea practicilor fiscale ale companiilor, aceleaşi ţări iau măsuri compensatorii pentru a se asigura că rămân totuşi destinaţii atrăgătoare pentru investitori. Astfel, concurenţa între ţări, prin intermediul sistemelor de impozit pe profit, este şi devine tot mai strânsă.

    « Şi România este prinsă la mijloc în această competiţie acerbă. Ministerul de Finanţe  pregăteste un nou Cod Fiscal, prin intermediul căruia sperăm că se vor genera oportunităţi de atragere a cât mai multor proiecte de noi investiţii internaţionale, care pot contribui la relansarea economică. Impozitul pe profit de 16% este atractiv, însă nu mai e singular în regiune şi avem concurenţă din această perspectivă, chiar şi cu ţări din vestul Europei. Trebuie aşadar să ne străduim sa fim mai inventivi şi să gândim noi metode de încurajare şi atragere de investiţii în anumite sectoare – de pildă cel IT&C sau cel al cercetării-dezvoltării, al agriculturi etc.– sectoare care au demonstrat deja că sunt fundamentale pentru creşterea României şi că fac parte dintr-o strategie naţională mai largă. În acelaşi timp, trebuie să ne folosim de prevederile noului Cod Fiscal şi Cod de Procedură Fiscală pentru a proteja companiile care operează în România, pentru a le oferi un cadru egal şi corect de operare şi a le asigura un minim « confort » în care să devină cât mai competitive şi mai profitabile pe termen lung », consideră Angela Roşca, Taxhouse -Taxand România.

     « Companiile multinaţionale sunt în prezent într-o situaţie dificilă, şi la nivel global, şi în România. Pe de o parte admirate pentru eficienţa lor, pentru activităţile de cercetare şi inovatie, pentru procedurile de calitate sau pentru politicile de resurse umane coerente, multinaţionalele sunt în acelaşi timp şi ţinta unor teorii ale conspiraţiei care le acuză că evită să plătească taxe, folosindu-se de metode neetice sau chiar la limita legii. Sigur că există şi astfel de cazuri, însă majoritatea companiilor au proceduri corecte şi legale şi au la rândul lor cerinţe de maximizare a profitului net care se reflectă în valoarea acţiunilor lor.  Recomandarea Taxhouse – Taxand România este ca orice companie să îşi definească o strategie în ce priveşte optimizarea fiscală, pe care să o aplice consecvent, împreună cu specialişti care se pot asigura că metodele utilizate sunt corecte şi sustenabile şi pe termen scurt, dar şi, mai ales, pe termen mediu şi lung. ».

    Taxhouse – Taxand România este un cabinet independent de consultanţă, ce ofera servicii integrate, specializate şi independente de consultanţă fiscală locală şi internaţională. Taxhouse a fost fondată în 2006.

  • Doi antreprenori unguri şi-au făcut un business în Bucureşti cu aparate de electrostimulare care fac clienţii să slăbească fără efort

    Richard şi Arpad Rudas speră să schimbe percepţia românilor despre sport şi apoi să transfere experienţa acumulată pe piaţa locală într-un business internaţional.

    Muzică alertă la maximum, un birou de recepţie atipic în forma unei mingi albe uriaşe şi o cameră în care se află la loc de cinste două aparate asemănătoare celor descrise de Steve Perry în volumele Star Wars – care, potrivit autorului, aveau rolul de a stimula artificial musculatura utilizatorilor, ameninţată cu atrofierea în urma navigaţiei pe planete cu gravitaţia scăzută – sunt lucrurile care te frapează la o vizită în birourile fraţilor Richard şi Arpad Rudas, fondatorii afacerii Fit Express.

    Depăşind bariera fantasticului, aparatul format dintr-o unitate de care sunt conectate centuri care au rolul de a transmite impulsuri electrice spre muşchii utilizatorului a început să prindă avânt şi pe piaţa autohtonă şi să le aducă antreprenorilor Richard şi Arpad Rudas venituri de 300.000 de euro după doi ani de activitate. Cei doi fraţi distribuie aparatele de stimulare electrică musculară (tehnologia EMS) ale producătorului ungar XBody prin intermediul companiei Fit Express, sub care operează şi un studio dotat cu două astfel de aparate, dar şi un sistem de francize prin care şi alţi antreprenori pot deschide studiouri similare.

    De la inaugurarea propriului studio, în 2013, în zona Piaţa Victoriei, circa 700 de persoane le-au trecut pragul. „Vin fie cei care nu au timp, vin sportivi care vor să îşi crească anduranţa, sau dimpotrivă, vin oameni care nu sunt sportivi, nu pot face sport sau sunt pur şi simplu leneşi“, îşi descriu cei doi fraţi clienţii ţintă.

    Cei doi au investit 24.000 de euro în inaugurarea propriului studio, costul fiind generat de preţul aparatelor, cam cât al unei maşini. „Investiţia minimă într-o astfel de afacere este 12.000 de euro, iar 90% din persoanele care cumpără aparatul folosesc ajutoarele noastre financiare, leasing, lease back, ori achiziţiile intracomunitare, fără TVA.“ Din experienţa lor, aproape 90% din cei care cumpără primul aparat se întorc în câteva luni pentru a-l achiziţiona pe al doilea, pe seama unui return of investment de maximum şase luni. Astfel, în ultimii doi ani au fost deschise pe piaţa locală 50 de studiouri dotate cu aparate XBody, dintre care 14 sub franciza Fit Express.

    Printre cei interesaţi de o astfel de afacere se află şi antreprenorul Mihai Pleşea, cunoscut pentru implicarea în afacerile Otto Courier şi Cargus, care a deschis în decembrie 2014 Luxury Studios în zona Pipera, în urma unei investiţii de 60.000 de euro, dorindu-şi să construiască un lanţ de studiouri luxoase în România care să fie dotate cu aparatele XBody. În luna deschiderii, antreprenorul estima încasări de 17.000 de euro pentru primele luni de activitate şi, ulterior, o cifră de afaceri anuală de 300.000 de euro. Studioul lui Pleşea mizează pe clienţii premium, iar câţiva executivi care lucrează în zona Pipera au semnat deja contractele anuale platinum de 7.000 de euro.

    Aparatele XBody au adus un bun prilej de lansare în antreprenoriat şi pentru sportivi: fotbaliştii Bănel Nicoliţă, Valentin Badea, Marius Alexe şi atleta Monica Iagăr şi-au deschis astfel de studiouri sub franciza fraţilor Rudas. „În 2012 ne străduiam să ne convingem prietenii să testeze aparatul gratis, treptat, iar acum lucrurile s-au inversat, suntem mai căutaţi noi şi facem cu dificultate faţă deschiderii studiourilor şi vânzărilor generate de acestea“, explică fraţii Rudas.

    Născuţi în Ungaria, cei doi fraţi au venit în România împreună cu tatăl lor, ambasador al Ungariei în România în perioada 1990-1995, şi cu mama lor, de origine româncă. Richard Rudas a absolvit Facultatea de Economie în cadrul Academiei de Studii Economice în anul 2000 şi a avut o carieră „versatilă“, după cum el însuşi o descrie pe profilul de LinkedIn: a lucrat în departamentul de risk management al OTP Bank, în firme de publicitate şi în compania de consultanţă în imobiliare The Advisors, unde este în continuare consultant. Arpad Rudas a plecat să studieze în Statele Unite ale Americii, unde, după ce a absolvit Fullerton College din California, şi-a început cariera în cadrul Wells Fargo, o bancă cu filiale răspândite pe coasta de vest a Americii, apoi a ocupat o poziţie de manager peste cinci magazine în cadrul lanţului Abercrombie & Fitch.