BusinessMagazin

Tag: business angels

  • Next level pentru grupurile de business angels

    După patru ani de la înfiinţare, grupul de business angels Growceanu din Timişoara a decis să treacă la nivelul următor şi să investească în digitalizarea proceselor necesare pentru realizarea investiţiilor în start-up-uri tech. Astfel, grupul a lansat recent o aplicaţie proprie – Growceanu Investors – dedicată investitorilor care au la dispoziţie minimum 40.000 euro pentru finanţarea companiilor de tehnologie.

    Ţinta pentru finalul acestui an este de a ajunge de la 50 de membri în prezent, la 100 de investitori în total, urmând să reuşească astfel să dubleze şi valoarea investiţiilor realizate de grup la circa 2,5 milioane euro.

    „Schimbarea a intervenit în momentul în care dintr-un model de lucru bazat pe principiul clasic al unui grup de business angels, ne-am transformat într-o platformă şi ne-am lansat ca atare. Acest lucru înseamnă că investitorii au posibilitatea să îşi găsească start-up-urile tech relevante într-un mod foarte facil. Îţi dă şansa ca investitor să te concentrezi pe lucrurile care contează şi care pot fi făcute numai de tine ca investitor împreună cu ceilalţi cu colegii investitori”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Investor Watch, Ciprian Man, cofondator al grupului Growceanu.

    Aplicaţia Growceanu Investors reuneşte într-un singur loc toate informaţiile necesare unui investitor business angel, de la date concrete despre start-up-uri relevante, la detalii despre cine mai este interesat să investească şi în ce fază este runda. Tot aici, investitorii pot urmări şi participa la întreg procesul investiţional, gestionat de Growceanu.

    „Poate investi oricine îşi doreşte să-şi extindă portofoliul către start-up-uri tech, dar asta în contextul în care investitorul target pentru noi este omul care are un buget de minimum 40.000 euro de investit în acest tip de companie.“

    „Asta înseamnă că este pentru oricine şi-a dezvoltat deja sau îşi dezvoltă un portofoliu echilibrat în cadrul căruia vrea să adauge acest tip de asset, însă nu ca investitor pasiv. Investitorii noştri de tip business angels care ni s-au alăturat sunt implicaţi într-un mod activ în viaţa start-up-urilor, adică atât în selecţie cât şi în procesul de due dilligence, cât şi după aceea în întreg demersul de dezvoltare şi sprijin al start-up-ului cu networkul personal, dar mai ales know how-ul, cu bagajul de cunoştinţe şi experienţa cu care vine investitorul”, a punctat el.

    În prezent, în cadrul grupului Growceanu sunt 50 de membri, faţă de începutul anului când erau circa 30, o bună parte din noii membri venind prin intermediul platformei. Aplicaţia Growceanu Investors, disponibilă în App Store şi Google Play, poate fi testată de către investitori, iar dacă aceştia sunt interesaţi pot achita taxa de membru în grup, de 400 euro pe an, pentru a avea acces la toate funcţionalităţile aplicaţiei. „În momentul de faţă, un investitor care devine membru trebuie să plătească 400 de euro taxă pe an, bani pe care însă îi primeşte înapoi în momentul în care face investiţii şi deci apar costuri asociate investiţiei – adică nu trebuie să plătească costurile acelea până nu se consumă acest credit să îi spunem. Logica aici este să existe un angajament de ambele părţi. Dacă sunt un investitor care se aşteaptă că va face investiţii, nu mă deranjează să fac în esenţă o mică plată în avans a unui cost pe care oricum ştiu sigur că îl voi avea în momentul în care investesc”, a explicat Ciprian Man. Aplicaţia se află în prezent într-un stadiu incipient, însă grupul Growceanu va continua să investească în dezvoltarea acesteia în perioada următoare în funcţie de feedbackul pe care îl va primi de la utilizatori. „Vrem să adăugăm multe îmbunătăţiri faţă de procesul actual, cum ar fi o comunicare mai facilă intermediată de aplicaţie între investitori şi start-up-uri. Deşi sunt însă multe funcţionalitaţi aşezate pe road map, am decis să nu stabilim încă ordinea în care le vom aborda pentru că vrem feedbackul utilizatorilor.”

    Fondat în 2018, grupul Growceanu are în prezent o bază de circa 1.000 de start-up-uri tech, atât din România, cât şi din regiune, investitorilor fiindu-le prezentate între 3 şi 6 proiecte în fiecare lună. Până acum, grupul de business angels din Timişoara a investit în total în 15 start-up-uri – Bright Spaces, xVision, EmailTreeAI, Kinderpedia, Sitter, Milluu, Oncochain, Teleport, Metabeta, Sitter, Telios, Ulpia, Upgrade Academy, Sypher, Plateaway.

    În total, de la începutul anului şi până în prezent, Growceanu a încheiat tranzacţii de peste 220.000 euro cu start-up-urile Upgrade Academy, Sypher, Plateaway şi un follow-on în EmailTree, şi este în discuţii avansate pentru tranzacţii în valoare de aproximativ 400.000 euro.

    Start-up Pitch

    1. Invitaţi: Andrei Dumitriu, ambasador al Universităţii Bucureşti în cadrul Innovation Labs şi Radu Tîrcă, COO şi cofondator al Pythia

    Cinci dintre proiectele alese în cadrul procesului de selecţie de anul acesta al Innovation Labs – cel mai mare program de accelerare pentru start-up-uri de tehnologie din România – sunt demarate de studenţi din cadrul Universităţii Bucureşti (UB). Cele cinci proiecte sunt CityPack, Chess Mate, Optima, Jurnalul Fermierilor şi Pythia.

    Andrei Dumitriu: „Din partea noastră au intrat cinci echipe cu care lucram puţin mai dinainte şi pe care le ajutam deja pe drumul acesta. Deşi sunt echipe pe care noi le asociem cu UB, ele poate sunt mixte şi mai au membri în unele cazuri şi de la alte universităţi, dar predominant din UB şi le vedem ca atare în esenţă. Acestea au ajuns la noi înainte de Innovation Labs prin diferite programe, şi-au continuat ideea sau deja aveau o soluţie şi au ajuns la noi sau la mine pentru că ştiau că încurajăm echipele să se ducă în zona de antreprenoriat şi să îşi facă un start-up.”

    Radu Tîrcă: “În principal noi dezvoltăm soluţii pentru a ajuta firmele companiile să se poziţioneze mai bine din punct de vedere al opiniei publice şi ca impact social în piaţă. Deci noi avem nişte algoritmi pe care îi dezvoltăm şi cu ajutorul lor punem companiile într-o imagine de ansamblu din punct de vedere al ecosistemului lor de business.”

    2. Invitat: Marius Rus, cofondator şi CEO al start-up-ului StressLess

    Ce face? A dezvoltat o soluţie, numită Tully, care îi ajută pe copiii cu ADHD să îşi controleze stările şi emoţiile.

    „Vom lansa produsul cel mai probabil în luna aprilie, chiar înainte de Paşte, şi sperăm să facem livrările în termen de câteva luni. Obiectivul este ca dispozitivul Tully să primească certificarea medicală. Dar asta înseamnă să facem teste clinice şi să avem colaborări cu spitale şi am început să discutăm cu unul dintre cele mai mari spitale pediatrice din Europa şi cu Universitatea din Barcelona.“

    Start-up Update

    Invitaţi: Ana Maria Creţu, cofondator, InnovX – BCR, şi Mihai Cepoi, fondator şi CEO al Jobful

    Ce e nou? Platforma jobs4ukr.com, lansată în patru zile de la izbucnirea războiului din Ucraina de start-up-ul Jobful împreună cu programul de accelerare
    InnovX-BCR, şi care îi ajută pe refugiaţii din ţara vecină să-şi găsească locuri de muncă în România sau în străinătate, a atras un interes semnificativ, astfel că eforturile de dezvoltare şi de atragere de noi companii care să pună la dispoziţie locuri de muncă vor continua.

    Ana Maria Creţu: „Cu o oră şi jumătate înainte de a avea această discuţie platforma avea 28.000 de utilizatori activi. Cei 28 de mii de utilizatori activi accesaseră platforma de 116.000 de ori. Asta înseamnă că este un interes foarte mare, chiar dacă el nu se concretizează din prima într-un profil de candidat sau într-un profil de job postat. În momentul acesta de 1.178 de joburi postate, care vin de la 900 de companii. De exemplu şi Banca Comercială Română a postat cinci joburi în platformă.”

    Mihai Cepoi: „Din perspectiva cifrelor, în urmă cu o oră şi jumătate în raport cu momentul acestei discuţii, erau undeva la 1.178 de joburi, şi undeva la 1.267 de candidaţi. Am ţinut să menţionez că în urmă cu o oră pentru că în fiecare oră se schimbă cifrele astea, şi cresc. Asta în contextul în care eforturile noastre în grupul pe care l-am format au fost oarecum limitate – însemnând că am mers către toţi ceilalţi colaboratori pentru a ajunge la refugiaţi şi pentru a ajunge la angajatori şi ne uităm din ce în ce mai mult la cum să răspândim mesajul acesta. Cred că, din multe puncte de vedere, este doar începutul. Vedem cum de la o zi la alta impactul este din ce în ce mai mare şi cum procesele înaintează şi livrează din ce în ce mai bine.”

    Investor Watch

    Invitat: Ciprian Man, cofondator al grupului de business angels Growceanu din Timişoara.

    Grupul Growceanu a lansat recent o aplicaţie proprie dedicată investitorilor care au la dispoziţie minimum 40.000 euro pentru finanţarea companiilor de tehnologie. „Schimbarea a intervenit în momentul în care dintr-un model de lucru bazat pe principiul clasic al unui grup de business angels, ne-am transformat într-o platformă şi ne-am lansat ca atare.”

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Se pregăteşte o lege pentru “business angels”

    Legislaţia ar trebui să le permită micilor antreprenori să gă-sească mai uşor bani pentru afacerea lor, mai ales în contextul în care din cauza crizei, băncile sunt tot mai rezervate în a acorda credite afacerilor mici, mult mai sensibile la dinamica economiei şi cu un risc mai mare de a da faliment. Cu alte cuvinte, varianta proiectului de lege propune ca, în schimbul finanţării unui business mic, investitorii “business angels” să poată fi scutiţi de impozit pe dividende timp de cinci ani, dar şi pe profitul care le rămâne odată ce decid să facă un exit – cu condiţia ca acesta să fie realizat doar după o perioadă de minimum trei ani.

    Dacă în IT finanţatorii de tip business angels sunt deja o sursă de finanţare des folosită, o lege care să pună la punct un cadru pentru o astfel de investiţie ar putea determina o creştere a acestui tip de finanţări şi în alte industrii.

    “Este clar că una dintre cele mai mari problemele ale IMM-urilor este accesul la finanţare şi cum băncile sunt actori privaţi pe care nu poţi să îi influenţezi, noi trebuie să găsim alte soluţii pentru a veni în sprijinul micilor antreprenori. În plus, este important să sprijinim accesul la finanţare nu doar pentru anumite domenii de activitate care au creşteri importante, ci să încurajăm finanţarea start-up-urilor în toate sectoarele”, a spus ministrul delegat pentru IMM-uri Florin Jianu, care a avut iniţiativa elaborării proiectului de lege “business angels”.

  • Cum să vii tu, mare afacerist, în garajul unuia?

    Spectacolul ideilor, analiza viabilităţii unei propuneri de afacere, atractivitatea acesteia, intuiţia şi încrederea – termenii jocului dintre un potenţial antreprenor şi un business angel, ideea de bază a spectacolului televizat – se transformă, de cele mai multe ori, într-un soi de examen nereuşit pe cifre, procente şi termene. Adică omul vine, spune despre ce este vorba, invitaţii se uită în planul de afaceri al omului şi începe ceva de genul “şoarecele şi pisica” pe numere care adunate dau sau nu dau, termene care înseamnă sau nu, procente atractive sau mai puţin atractive. Amănunte care ignoră ideea omului – e adevărat, de cele mai multe ori o pastişă a unei afaceri din străinătate – şi fondul problemei, care este următorul: afacerile sunt, fundamental, un joc care presupun, pe lângă capabilităţi tehnice şi aptitudini antreprenoriale, şi un dram de nebunie, de risc. Or, dacă refuzi o idee bună pentru că omul, vizibil emoţionat, a greşit nişte numere sau pentru că nu i se închide T-ul contabilicesc, mi se pare că nu poţi juca cu succes rolul unui business angel.

    Citind biografia lui Steve Jobs, veţi întâlni momentul în care ditamai Don Valentine, şeful Sequoia Capital, fondul de investiţii fără de care n-ar exista astăzi Oracle, Cisco, Google, YouTube sau Electronic Arts, s-a prezentat în Rolls-ul personal la uşa garajului unde unul Jobs şi unul Wozniak făceau un computer. Şi Don a coborât din maşină şi a văzut ce făceau cei doi şi le-a dat nişte bani mulţi şi pe urmă Apple a devenit cea mai mare companie din lume. Citind, m-am gândit dacă scena s-ar putea repeta la noi. Sincer, nu cred. Cum să vii tu, mare afacerist, în garajul unuia? Când poţi studia încruntat un business plan cu multe coloane cu numere şi un power point cu imagini, grafice şi ghiduşii, într-o întâlnire cu multe personaje care se gândesc la orice, numai la vorbitor şi ideea lui nu.

    În artă, business angel se traduce prin mecenat, iar paralelele merg spre infinit. De decenii bune mecenatul a cam dispărut. Cauzele sunt scăderea influenţei bisericii şi a puterii aristocraţiei şi apariţia unor noi potentaţi, mulţi lipsiţi de anumite competenţe. Toate acestea aruncă artistul într-o zonă apăsătoare, lipsită de confort (e un fel de eufemism).

    Un mecena nu este un colecţionar. Mecena are încredere şi sprijină un om în care crede şi care se poate, astfel, dezvolta artistic, în timp ce colecţionarul cumpără numai ce este consacrat (este explicaţia sumelor din ce în ce mai nebuneşti care se aruncă numai pe un anumit tip de opere de artă). Un artist la început de carieră este nevoit să se transforme, tot eufemistic, într-un soi de saltimbanc, care să distreze pentru a putea atrage atenţia asupra sa.

    Priviţi în acest număr rezultatul simbiozei dintre arhiducele Leopold Wilhem al Austriei şi pictorul David Teniers cel Tânăr.

    Leopold Wilhem a fost un general curajos, un model de principe şi un pasionat de artă. Şi-a cheltuit întreaga avere, un milion de guldeni de aur, pentru galeria sa, ba a făcut şi datorii, cumpărând Bellini, Veronese, Tintoretto, Tiţian, Giorgione sau Bosch. Teniers cel Tânăr, flamand influenţat de Rubens, a fost un pictor delicat, cu o paletă luminoasă, în genul lui Watteau. I-a fost lui Leopold un fel de director de pinacotecă, primul din lume, şi a trăit şi a fost cinstit drept unul dintre marii pictori ai Europei de atunci, în umbra arhiducelui. Pentru a-l onora pe Leopold, i-a pictat galeria, în 12 tablouri de mari dimensiuni, care cuprind sutele de lucrări din colecţia acestuia, cataloage delicate şi amănunţite ale pasiunii, puterii şi nobleţei. Şi tăriei de a spune nu, pentru că trebuie să ştiţi că Leopold a refuzat o coroană de împărat pentru a putea rămâne lângă tablourile sale.

    În termeni moderni, arhiducele nu numai că a intrat în garaj, ci a rămas cu totul acolo, şi asta i-a plăcut.

    Oare scena s-ar putea repeta la noi? Sincer, nu cred. Cum să vii tu, mare afacerist, în garajul unuia?

  • Incep sa curga bani in online

    Vlad Stan, un personaj cunoscut in online-ul romanesc in special pentru businessul Vodanet, unde este inca actionar, a facut la finalul saptamanii trecute un anunt care i-a luat prin surprindere pe multi. Impreuna cu alti doi oameni de afaceri, cu experienta in special in zona imobiliara – Victor Anastasiu si spaniolul Pablo Rodriguez Gonzalez -, Stan a infiintat Seed Money, un fond de investitii pentru proiecte online aflate in faza incipienta de dezvoltare.

    Stan vine cu o experienta de opt ani in internet, in timp ce aportul celorlalti investitori va fi mai degraba experienta de business. Anastasiu si Gonzalez sunt implicati impreuna in compania Pav Administrare Imobiliara, in timp ce omul de afaceri spaniol detine in Romania cinci cladiri de birouri, printre care Floreasca Business Center sau cladirea unde isi are sediul UTI Systems, precum si o serie de terenuri, investitiile sale ridicandu-se la 50 de milioane de euro.

    Pornind cu 500.000 de euro, cat este capitalul de investitii, fondul ar urma sa-i transforme pe Stan si pe partenerii sai intr-un soi de “angel investors” ai internetului romanesc, dispusi sa finanteze cu sume cuprinse intre 10.000 si 50.000 de euro cate un proiect online, in schimbul unei participatii de nu mai mult de 20% din proiectul respectiv.

    “Din punctul meu de vedere, internetul din Romania este aproape in totalitate corporatist, insa viitorul sta de fapt in antreprenoriat, segment ce va cunoaste un boom in urmatorii ani”, isi explica Vlad Stan decizia de a sustine antreprenorii care vor sa porneasca o afacere online, mai ales daca ideea de la care pleaca este, pe cat posibil, originala. Evident, exista riscul ca intr-o prima faza fondul Seed Money sa se confrunte cu un val de antreprenori interesati sa obtina finantari, cu multe idei, dar cu putine cunostinte si experienta.

    “De-abia dupa acest val vor veni si antreprenorii mai atenti, cu viziune si mai multa experienta”, apreciaza Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Seed Money se afla deja in discutii cu patru antreprenori, primul anunt de investitie urmand sa fie facut cel mai probabil in luna octombrie, potrivit lui Victor Anastasiu, care mentioneaza ca pana la finalul acestui an, pe lista investitiilor se afla zece proiecte online.

    “Statisticile spun ca in cazul unui scenariu pesimist, doar unul din zece proiecte reuseste”, admite Vlad Stan, care se bazeaza insa pe experienta sa de afaceri si pe cea a lui Anastasiu si Gonzalez pentru a-i repera pe oamenii ale caror proiecte au potential de realizare.

    In ce priveste recuperarea investitiei, investitorii de la Seed Money si-au preconizat un orizont de timp intre trei si cinci ani, desi apreciaza ca un an ar fisuficient pentru a se lamuri daca investitia va da roade sau a fost neinspirata. “Internetul romanesc avea nevoie de un fond de investitii. Sunt foarte multi antreprenori cu idei bune, dar carora le lipseste tocmai o finantare de 50.000 de euro”, observa Orlando Nicoara, directorul companiei MediaPro Interactiv.

    “Orice actiune de stimulare a antreprenoriatului in online este mai mult decat binevenita, mai ales ca internetul romanesc este destul de slab dezvoltat”, spune la randul sau Calin Fusu, fondatorul Neogen. “In ce priveste Seed Money, este inca prea devreme de apreciat care vor fi performantele.”

    Fondul de investitii Seed Money nu este totusi primul de acest gen din Romania. Daniel Enache, mostenitorul lantului Continental, a infiintat fondul Thousand Tiny Tigers in urma cu doi ani pentru a investi in domeniul serviciilor online. Potrivit spuselor lui Enache, in prezent exista sase proiecte aflate in desfasurare sub umbrela fondului, “dintre care trei se afla in curs de implementare, iar celelalte trei sunt in diverse faze preliminare”.

    Desi valoarea investitiilor sale in astfel de proiecte este destul de mica, dupa cum admite chiar el, Enache este totusi un investitor – nu numai financiar, ci si cu valente strategice, implicandu-se in managementul si dezvoltarea proiectelor. Aici ar urma sa se manifeste si diferenta intre Thousand Tiny Tigers si Seed Money, Vlad Stan si partenerii sai promitand ca vor ramane strict la nivelul de investitori financiari si nu se vor implica in mersul afacerilor finantate decat atunci cand antreprenorii le vor solicita asistenta.
     

  • Incep sa curga bani in online

    Vlad Stan, un personaj cunoscut in online-ul romanesc in special pentru businessul Vodanet, unde este inca actionar, a facut la finalul saptamanii trecute un anunt care i-a luat prin surprindere pe multi. Impreuna cu alti doi oameni de afaceri, cu experienta in special in zona imobiliara – Victor Anastasiu si spaniolul Pablo Rodriguez Gonzalez -, Stan a infiintat Seed Money, un fond de investitii pentru proiecte online aflate in faza incipienta de dezvoltare.

    Stan vine cu o experienta de opt ani in internet, in timp ce aportul celorlalti investitori va fi mai degraba experienta de business. Anastasiu si Gonzalez sunt implicati impreuna in compania Pav Administrare Imobiliara, in timp ce omul de afaceri spaniol detine in Romania cinci cladiri de birouri, printre care Floreasca Business Center sau cladirea unde isi are sediul UTI Systems, precum si o serie de terenuri, investitiile sale ridicandu-se la 50 de milioane de euro.

    Pornind cu 500.000 de euro, cat este capitalul de investitii, fondul ar urma sa-i transforme pe Stan si pe partenerii sai intr-un soi de “angel investors” ai internetului romanesc, dispusi sa finanteze cu sume cuprinse intre 10.000 si 50.000 de euro cate un proiect online, in schimbul unei participatii de nu mai mult de 20% din proiectul respectiv.

    “Din punctul meu de vedere, internetul din Romania este aproape in totalitate corporatist, insa viitorul sta de fapt in antreprenoriat, segment ce va cunoaste un boom in urmatorii ani”, isi explica Vlad Stan decizia de a sustine antreprenorii care vor sa porneasca o afacere online, mai ales daca ideea de la care pleaca este, pe cat posibil, originala. Evident, exista riscul ca intr-o prima faza fondul Seed Money sa se confrunte cu un val de antreprenori interesati sa obtina finantari, cu multe idei, dar cu putine cunostinte si experienta.

    “De-abia dupa acest val vor veni si antreprenorii mai atenti, cu viziune si mai multa experienta”, apreciaza Mihai Dragan, directorul general al agentiei specializate in publicitate interactiva MB Dragan. Seed Money se afla deja in discutii cu patru antreprenori, primul anunt de investitie urmand sa fie facut cel mai probabil in luna octombrie, potrivit lui Victor Anastasiu, care mentioneaza ca pana la finalul acestui an, pe lista investitiilor se afla zece proiecte online.

    “Statisticile spun ca in cazul unui scenariu pesimist, doar unul din zece proiecte reuseste”, admite Vlad Stan, care se bazeaza insa pe experienta sa de afaceri si pe cea a lui Anastasiu si Gonzalez pentru a-i repera pe oamenii ale caror proiecte au potential de realizare.

    In ce priveste recuperarea investitiei, investitorii de la Seed Money si-au preconizat un orizont de timp intre trei si cinci ani, desi apreciaza ca un an ar fisuficient pentru a se lamuri daca investitia va da roade sau a fost neinspirata. “Internetul romanesc avea nevoie de un fond de investitii. Sunt foarte multi antreprenori cu idei bune, dar carora le lipseste tocmai o finantare de 50.000 de euro”, observa Orlando Nicoara, directorul companiei MediaPro Interactiv.

    “Orice actiune de stimulare a antreprenoriatului in online este mai mult decat binevenita, mai ales ca internetul romanesc este destul de slab dezvoltat”, spune la randul sau Calin Fusu, fondatorul Neogen. “In ce priveste Seed Money, este inca prea devreme de apreciat care vor fi performantele.”

    Fondul de investitii Seed Money nu este totusi primul de acest gen din Romania. Daniel Enache, mostenitorul lantului Continental, a infiintat fondul Thousand Tiny Tigers in urma cu doi ani pentru a investi in domeniul serviciilor online. Potrivit spuselor lui Enache, in prezent exista sase proiecte aflate in desfasurare sub umbrela fondului, “dintre care trei se afla in curs de implementare, iar celelalte trei sunt in diverse faze preliminare”.

    Desi valoarea investitiilor sale in astfel de proiecte este destul de mica, dupa cum admite chiar el, Enache este totusi un investitor – nu numai financiar, ci si cu valente strategice, implicandu-se in managementul si dezvoltarea proiectelor. Aici ar urma sa se manifeste si diferenta intre Thousand Tiny Tigers si Seed Money, Vlad Stan si partenerii sai promitand ca vor ramane strict la nivelul de investitori financiari si nu se vor implica in mersul afacerilor finantate decat atunci cand antreprenorii le vor solicita asistenta.